Actualitate

Sâmbătă, 13 Februarie

Conferinţă de presă susținută de premierul Florin Cîţu

Galerie foto

[Check against delivery]

Florin Cîţu: Bună ziua! După cum știți, am avut două zile de discuţii intense şi foarte aplicate în cadrul vizitei la Bruxelles. M-am întâlnit cu cei trei președinți, respectiv președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu președintele Parlamentului European,  David Sassoli. În acelaşi timp, m-am întâlnit şi cu cei trei vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene, respectiv cu cel responsabil pentru schimbări climatice, Frans Timmermans, cu cel pentru aspecte digitale şi competiţie, Margrethe Vestager, şi cu cel responsabil pentru aspecte economice, financiare şi comerciale, Valdis Dombrovskis; aici discuţiile au fost foarte aplicate, o să vă povestesc despre ce e vorba când ajungem la buget. Am avut o întâlnire cu doamna comisar european Adina Vălean, care ne-a dat niște vești foarte bune, precum şi cu liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European, Manfred Weber, de la PPE, Iratxe García Pérez, de la S&D, şi cu Dacian Cioloş, de le Renew. Aceasta a fost agenda. Au fost discuţii aplicate cu fiecare dintre ele, nu au fost doar de politețe.

Acum să vă spun temele importante pe care le-am abordat în detaliu.  În primul rând, am discutat despre lupta cu pandemia şi despre campania de vaccinare. Am prezentat situaţia din România, cum ne-am pregătit campania de vaccinare, şi am fost felicitați pentru modul în care am pregătit campania de vaccinare. Am mulțumit preşedintelui Comisiei Europene pentru modul în care a pregătit toată această campanie, prin faptul că a început, în același timp, în fiecare ţară; Comisia Europeană a negociat în numele tuturor, pentru că, altfel, am fi avut probleme de ofertă a vaccinului în anumite ţări. Deci, modul în care a fost pregătită această campanie, din punctul nostru de vedere, a fost unul foarte bun; am felicitat-o pe doamna preşedinte şi, chiar dacă au fost unele sincope la început, lucrurile funcționează din ce în ce mai bine. În martie, de exemplu, o să primim 2,4 milioane de doze de vaccin, un milion de la AstraZeneca, 1,2 parcă de la Pfizer şi 230.000 de la Moderna. Începând din luna aprilie - şi aceasta a fost, de fapt, concluzia pe care am avut-o împreună cu doamna preşedinte -, lucrurile vor demara şi mai rapid. Rămânem la obiectivul de a avea, în Uniunea Europeană, 70% din populație vaccinată, la sfârșitul verii sau începutul lui septembrie.

Am discutat și despre propunerea noastră de a sprijini procesul de producție de vaccinuri la nivel european; este un proces care are în vedere un obiectiv pe termen mediu și lung. Guvernul - prin consilierul meu pe sănătate, consilierul onorific, Victor Costache -, este în legătură cu reprezentanții Comisiei, cu comisarul Breton, pentru a discuta aspecte concrete pe această temă; deja au luat legătura. Nu în ultimul rând, am discutat și au fost apreciate de către Comisia Europeană, dar și de către Consiliul European, eforturile pe care le face România pentru a sprijini Republica Moldova. Aici, am spus că eforturile noastre de a vaccina populația în Uniunea Europeană sunt foarte bune, sunt binevenite, dar dacă noi nu facem nimic pentru a-i ajuta pe cei din jurul nostru să se vaccineze, nu vom putea scăpa de pandemie. Aici, concluzia a fost unanimă, că Uniunea Europeană va ajuta și țările din jur cu doze de vaccin și echipamente, pentru a putea scăpa de pandemie.

Al doilea subiect important: Planul Național de Redresare și Reziliență. Aici, am avut discuții foarte aplicate cu comisarii europeni, cu vicepreședinții executivi. Am prezentat stadiul în care ne aflăm, am transmis că am avut un prim draft la Comisie și lucrăm la a doua versiune. Discuțiile, aici, au avut două aspecte: în primul rând, este nevoie să treacă legislația prin Parlament, pentru resurse proprii. Nu știu dacă știți acest detaliu, dar până când toate țările Uniunii Europene nu ratifică această legislație de resurse proprii, de finanțare a acestui plan, Comisia Europeană nu poate să emită obligațiuni, nu poate să atragă banii și nu putem să implementăm acest plan de redresare. România este într-o fază avansată, am trimis către Parlamentul României și fac un apel către președinții Camerelor, pe această cale, să urgenteze această procedură, pentru ca această legislație să intre vigoare cât mai curând. Știm foarte bine că sumele sunt consistente și de aceea e important pentru noi să atragem toate aceste sume.

Am prezentat, și în această vizită, prioritățile noastre legate de reforme și aceste reforme, pentru noi, au legătură și cu bugetul de stat, dar și cu PNRR. Avem reforme în domeniul pensiilor, salarizare, administrație fiscală și educație. Sunt cele patru mari reforme pe care le vom include și în PNRR, dar au legătură și cu bugetul României. În același timp, am vrut să clarific opinia experților Comisiei Europene și a vicepreședinților executivi în legătură cu infrastructura mare, pentru că am tot primit mesaje diferite, dacă se califică sau nu pentru PNRR. Și aici am primit răspuns că se califică în infrastructura mare, dacă reprezintă o perioadă de tranziție către o economie verde; trebuie să fim atenți când facem aceste proiecte. O să ajung și la ajutorul pe care îl dă Comisia în ceea ce privește proiectele de infrastructură, când vorbim despre întâlnirea cu doamna comisar Vălean.  Am mai vorbit, în același timp, despre tranziția pentru gaze. Am subliniat că România susține obiectivele legate de climă ale Uniunii, dar am spus, ca de fiecare dată, și când eram în ECOFIN, că aceste eforturi ale României trebuie să fie analizate luând în calcul contextul actual. România are un punct de pornire diferit de alte ţări din Uniunea Europeană şi are nevoie de o perioadă de tranziție,  în special în ceea ce privește această conectare la gaze a gospodăriilor. Am avut discuția cu domnul vicepreşedinte Timmermans şi putem să introducem şi în PNRR conectarea sau distribuția de gaz pentru gospodării, conectarea la gaze a gospodăriilor, atât timp cât reprezintă o tranziție, de la cum se încălzesc aceste gospodării astăzi către o încălzire verde, poate cu hidrogen, în viitor, și este datoria noastră să facem aceste proiecte.

Vorbeam de întâlnirea cu doamna Vălean și aici trebuie să vă anunț că doamna comisar m-a anunțat că a creat un grup de lucru, un task force, pentru a lucra împreună cu echipa Ministerului Transporturilor din România. Cred că este o veste foarte bună. L-am anunțat deja pe ministrul Drulă despre această echipă. Este o echipă care va ajuta la pregătirea proiectelor, pentru a nu mai avea problemele pe care le-am avut în trecut, să avem proiecte, să mergem să le finanțăm și Comisia să ne spună că nu sunt eligibile pentru că nu am înțeles cum să aplicăm procedura. Deci, ne vor ajuta să ne asigurăm că proiectele răspund criteriilor solicitate. Vrem să creștem gradul de absorbție în cazul proiectelor pe fonduri europene, deci, acest task force se va ocupa şi de fonduri europene şi, bineînţeles, ne va ajuta la identificarea sinergiilor dintre fondurile europene, Fondul de Reziliență și Mecanismul de Interconectare a Europei.

Bugetul României a fost a treia temă pe care am discutat-o. Știți foarte bine că noi am preluat o situație fiscal-bugetară dezastruoasă în 2019, cu facturi neplătite, cu cheltuieli care se întindeau pe mai mulţi ani, care creșteau în fiecare an. Acest lucru a făcut ca România să intre în procedură de deficit excesiv înaintea pandemiei, suntem singura ţară din UE;  bineînțeles că dacă astăzi am judeca UE după aceleași reguli, toate ţările ar intra în procedură de deficit excesiv. Aceste reguli au fost suspendate în 2020, nu ştim dacă vor fi suspendate şi în 2021. Din păcate, România este în această procedură , din cauza acelor politici dezastruoase din perioadele 2017 şi 2019, şi trebuie să arătăm investitorilor, Comisiei Europene, agențiilor de rating că suntem un guvern responsabil, aşa cum am promis în campania electorală.

Am prezentat cifrele economice şi veți vedea că ele sunt mult mai bune decât a estimat oricine, la începutul anului, şi că am făcut un lucru foarte bun în economie, anul trecut. Deja avem cifre pe creșterea venitului net, cu 8,5%, avem cifre pe investiţii, pe industrie, dar vom avea şi cifre pe creștere economică în curând şi estimările mele arată că vor fi mai bune decât a estimat oricine în acest an. De aici pornim cu cifrele pentru anul viitor. Am discutat în detaliu cu vicepreşedintele executiv Dombrovskis şi să ştiţi că avem sprijin pentru acest buget, pentru această formă a bugetului, pentru reformele pe care le-am inclus în Strategia fiscal-bugetară şi avem sprijin pentru parcursul sau pentru estimările pe care le avem pentru deficit în următorii 4 ani de zile. Deja avem un mesaj public din partea domnului vicepreşedinte executiv și sunt sigur că, în momentul în care vom aproba bugetul, în forma pe care am prezentat-o, şi cu această Strategie fiscal-bugetară, vom avea mai mult sprijin public.

Am mai discutat despre reforma justiției. Ştiţi foarte bine că anul acesta este o prioritate importantă pentru mine să îndeplinim recomandările Comisiei Europene în vederea finalizării MCV. Am primit şi aici susținere din partea președintei Comisiei Europene şi a preşedintelui Consiliului European şi, bineînțeles, am adus în discuţie aderarea la zona Schengen, un lucru foarte important pentru România. România a îndeplinit criteriile din 2011, în continuare, anul acesta, vom face demersurile pentru a îndeplini finalizarea MCV şi după aceea, cred că România îşi îndeplinește toate criteriile pentru a fi membră în zona Schengen. Toți interlocutorii, fără nicio excepție, au subliniat buna cooperare cu autoritățile române şi deschiderea de a lucra împreună pe toate subiectele de interes pentru România. Au fost discuţii aplicate, discuţii foarte bune, cred că aţi văzut şi mesaje din partea interlocutorilor. Cam acestea au fost temele dezbătute şi discutate la Comisia Europeană, vești foarte bune pentru PNRR în ceea ce privește infrastructura mare şi conectarea la reţeaua de gaze, acel task force este foarte bine-venit pe domeniul transporturilor, pentru pregătirea proiectului de PNRR şi, după cum vedeți, campania de vaccinare în România funcționează, suntem pe locul 3 în UE, şi suntem pregătiți să deschidem încă 200 de noi centre de vaccinare în perioada următoare, pentru a face faţă noilor doze care vin în martie. Cam atât despre vizita de la Bruxelles.

Trecem acum la discuția despre buget, pentru că pentru am văzut, în aceste două zile cât am fost plecat, foarte multe discuții în spațiul public despre buget, cu interpretări eronate din punctul meu de vedere. Aș vrea să pornim de la zero, să vedem cum am constituit noi acest buget, pe ce ne-am bazat? În primul rând, ne bazăm pe o realitate dură: venim după trei ani și ceva de guvernare PSD și un an de pandemie. În această perioadă, cheltuielile au crescut, bineînțeles, fără niciun fel de legătură cu sustenabilitatea sau cu creșterea economică în perioada 2017 - 2019, iar în anul de pandemie a trebuit să creștem cheltuielile pentru că am fost în situație dificilă, în timp ce economia a stagnat sau a scăzut. Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea ce face un buget și ce va face acest buget. Un buget alocă resursele pe care le avem disponibile prin taxe către sectoarele din economie. Eu am spus dintotdeauna că vreau să aloc mai multe resurse în acele sectoare unde avem un randament mai mare, pentru că doar așa putem să avem venituri mai mari la buget în viitor și să putem să susținem și cheltuieli sociale mai mari. În același timp, am spus de la început că eu nu sunt de acord să mențin în buget sau să susțin prin acest buget nenorocirile adoptate de PSD  între 2017 și 2019. Am votat împotriva lor în Parlamentul României, cum aș putea eu să le susțin astăzi din această poziție? Am fost împotriva lor atunci, sunt împotriva lor și astăzi. În același timp, dacă cineva își imaginează că noi putem să păstrăm acele nenorociri în buget și să punem peste bugetul nostru, pe programul nostru de guvernare, se înșală. Nu avem cum, nu avem spațiu. Pentru a crea spațiu pentru programul nostru de guvernare, pentru programul coaliției, programul de centru-dreapta, trebuie să eliminăm acele nenorociri. Și am început și eu rămân ferm pe această poziție de a elimina lucrurile din buget care au fost aprobate în perioada 2017 - 2019 pur populist și nu vom menține aceste lucruri în buget. Deci, prin acest buget reparăm dezmățul făcut de PSD în perioada 2017-2019. Mai mult, și aș vrea aici să fac o mică paranteză și să observăm cu toții ipocrizia lui Ciolacu și a celor de la PSD. Acești oameni tot reclamă, de câteva luni de zile, la Comisia Europeană bugetul României. Aceiași oameni, care acum câțiva ani de zile se supărau când noi reclamam la Comisia Europeană. Nu asta e problema că fac aceste reclamații. Eu aș prefera de la domnul Ciolacu, așa cum am făcut și în 2019, și cum am cerut și în perioada 2017 - 2019, de la tovarășul Ciolacu așteptam să mă sune. Îmi luam eu o zi, două din viață, pierdeam eu timpul ăsta și îi explicam cum e cu bugetul. Da, ştiu, e mai greu, dar îi explicam eu cu bugetul, decât să facă aceste scrisori pe la Comisia Europeană. Deci, tovarășe Ciolacu, când ai timp, dă-mi un telefon. Închid paranteza. În același timp, am văzut discuții despre anumite bugete, și aici contradictorii, în unele dintre discuţii au intrat chiar colegii mei de coaliție, membri ai cabinetului acesta. Rămân ferm la ceea ce am spus, nu putem să finanțăm nenorocirile făcute de PSD și am fost surprins neplăcut când în unele discuții cu colegii mei, membri din cabinet, am văzut o susținere mai mare pentru subvenții, pentru anumite companii cu pierderi, decât pentru investiții. Așa ceva nu accept. Am cerut un program de reformă pentru companiile de stat, încă nu a venit și atunci o să introducem în Legea bugetului. Şi mai sunt câteva lucruri pe care le vom introduce, până ajungem la Legea bugetului. Au fost discuții despre acest buget cu miniștri, toți miniștri au vrut mai mulți bani. Iniţial, cererile pentru ministere au fost de 49 miliarde de lei în plus faţă de ce aveam. Exact ceea ce îmi era frică, punem bugetul nostru peste bugetul PSD și facem un buget mai mare. Greșit total, nu, nu așa putem să mergem înainte. Deci, toţi miniștri au dorit bugete mai mari față de anii precedenți. Am avut doar câteva excepții, la MAE, la Secretariatul General al Guvernului şi la Ministerul Finanțelor, unde au fost bani pentru alegeri generale și așa mai departe. Am răspuns în mare parte cu bugete mai mari pentru toate ministerele față de anul trecut, deci, avem bugete mai mari faţă de anul trecut în aproape toate ministerele. V-am zis cele trei excepții. Dar acum vin şi așteptările mele, pentru miniștri, pentru membrii cabinetului. Şi este vorba de performanță, de eficiență şi prin aceste alocări aş vrea să văd că există o monitorizare şi îi anunț pe această cale că la jumătatea anului vom face o evaluare, vor fi indicatori, vom folosi indicatori intermediari şi la jumătatea anului vom face evaluarea în ceea ce privește execuția bugetară, pentru că eu am mai văzut acest film şi în anii precedenți, când ne batem pentru un buget foarte mare în timpul anului şi execuția bugetară este dezastruoasă la jumătate anului. Şi am văzut anul acesta discuţii în spațiul public, nu ştiu câte au fost adevărate, câte nu au fost adevărate, dar dacă sunt adevărate şi vorbim de voturi în Parlament pentru susținerea bugetului sau de demisii, vom discuta şi la rectificarea bugetară, la jumătatea anului, execuția bugetară, cu mandatele pe masă atunci. Eu am fost de acord să mărim bugetul, sunt cheltuieli mari pe care trebuie să le susținem, dar aş vrea să văd şi execuții, vreau să văd şi performanță, vreau să văd şi acea reformă a companiilor de stat. Şi cum nu am primit până acum niciun program de restructurare a acestor companii, vom face acest lucru prin Legea bugetului. Şi în acest moment ni se spune că lucrează ministerele la aceste măsuri concrete. Eu vă spun aşa: politica salarială în anul 2021 pentru operatorii economici este prevăzută în proiectul de lege, ca în fiecare an. Am plafonat cheltuielile de natură salarială pentru anul 2021 la nivelul celor din 2020 pentru toți operatorii economici prevăzuți în acest proiect de lege. Sunt doar câteva excepții, legate de cei care au majorări, cum ar fi cea de majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dar numai pentru personalul care intră sub incidența acestor reglementări. Şi îi anunț pe toți că nu voi aștepta până la jumătatea anului, când vor veni şi îmi vor arăta că nu au făcut nicio reformă și apoi vor spune că trebuie să plătim aceste subvenții sau salarii pentru că sunt în Legea salarizării. Nu, au timp până jumătatea anului să înceapă programul de reformă pentru a avea bugetele suplimentate.

Şi am mai văzut un lucru în spațiul public, legat de creșterea numărului de personal din administrația publică. Şi apar, e adevărat, în domeniul educaţiei 9.000 și în sănătate, și aici am și explicațiile colegilor mei, am să vi le zic imediat: în învățământul universitar 1.200 de creșteri de posturi, puține au fost anul trecut date prin hotărâre de guvern, ținând cont de pandemie. Deci, au fost în sănătate și în educație acele creștere salarii, putem să vă dăm mai multe detalii, știți foarte bine că în aceste sectoare era nevoie, având în vedere că în sănătate am luat angajați temporar, în educație trecându-se la sistemul online.

Puțin despre buget și apoi luăm și întrebări. Ați văzut deja indicatorii macro, nu mai intru peste această cifră. Aș vrea să vă adaug câteva detalii. În 2020, pentru combaterea efectelor generate de pandemia COVID-19, au fost cheltuiți 16,13 miliarde de lei. (...) Aceste măsuri se prelungesc şi în 2021. Au mai fost măsuri de 3 miliarde de lei anul trecut în buget, pe care nu le vom regăsi anul acesta, aşa-numite one-off, organizarea alegerilor locale, generale şi despăgubiri secetă. Nu le avem în buget anul acesta. Din start, construcția bugetară pentru anul 2021 a fost suplimentată față de 2020 cu sumele necesare pentru plata pensiilor şi alocațiilor, în valoare de 10,4 miliarde de lei, deci, din start, fără niciun fel de discuţie pe buget, cresc cheltuielile natural, 8 miliarde la pensii şi 2,4 miliarde de lei alocații de stat pentru copii. Se adaugă cheltuieli suplimentare de 5,7 miliarde de lei dobânzi şi contribuție la UE, investiţii în plus de 8,2 miliarde de lei şi un impact pe deficit de măsuri de COVID de 8,42 de miliarde de lei, deci, acestea au fost din start. Am mai vorbit de ajustarea deficitului ESA, dar asta putem să o discutăm mai târziu.

Aș vrea să discutăm puţin de investiţii, pentru că, aşa cum am promis din primul moment, acest buget este un buget care se va axa pe investiţii. Doar prin investiţii putem să creștem economia, putem să creștem veniturile de la buget şi trebuie să ne permitem cheltuieli mai mari de pensii sau cheltuieli sociale. Altfel, altă formulă nu este, formula brevetată de PSD este o formulă falimentară, care ne-a adus astăzi aici, şi nu vom promova o astfel de formulă. Proiectele de investiţii, sume record în valoare de 61,4 miliarde de lei, 5,5% în PIB. Deci, acestea sunt sumele. Am mai văzut o altă discuţie despre Ministerul Sănătății, în spațiul public, şi vreau să vă spun că aici sunt surprins. Cred că după atâția ani de zile trebuie să ştim cum să citim o fișă de buget. La capitolul sănătate, deci, la Ministerul Sănătății, sunt 11,4 miliarde de lei. Execuția de anul trecut este de 10,7 miliarde de lei, în 2019, 9,2 miliarde de lei, deci, anul acesta sunt la Ministerul Sănătății mai mult cu 2,2 miliarde de lei. Acum, dacă mă uit la întreg sectorul sănătății, şi bag şi spitale, şi Casa de Sănătate, avem anul acesta 56,9 miliarde de lei, cu 4,7 miliarde de lei mai mult decât în anul 2019, deci, şi aici sunt mai mulți bani. Anul trecut, bineînțeles că au fost acele cheltuieli one-off, nu pot să mă uit la un buget, am văzut cheltuielile pe care le-am făcut anul trecut pentru că eram în criză, nu pot să le includ şi anul acesta. Dar faţă de un an normal, cum este 2019, avem mai mult cu 4,7 miliarde de lei, deci, nu văd cum a ieșit în spațiul public că sunt mai puțini bani la Sănătate. Ministerul Sănătății are mai mulți bani, e simplu, este acolo și tot sectorul are mai mulți bani. Trebuie să discutăm și despre sectorul învățământ, are mai mulți bani. Dar cred că acestea putem să le mai discutăm.

Rămâne doar o discuţie foarte scurtă despre salarii, pentru că am văzut că și acest lucru a apărut în spațiul public și vreau să vedem exact ce înseamnă salariile în sectorul bugetar și cât sunt de mari. Deci, în analiza realizată pe criteriul de personal din 2020, anvelopa salarială este de 109,5 miliarde de lei, sporurile pentru condiții de muncă și rubrica "Alte sporuri" sunt în valoare de 9,8% din total anvelopă salarială. Potrivit articolului 25 alineatul 1, al Legii 153 din 2017, partea variabilă a salariului conține și indemnizații, premii și alte adaosuri, care nu ar trebui să depășească 30% din suma salariului de bază la nivelul unei instituții publice. Eu vreau să aduc aminte că nu am votat acea lege, nici eu, nici colegii mei din PNL. Deci, nu susținem această formă a legii și, de aceea, am venit public și am spus că nu susținem acele sporuri care sunt date pe tot fel de criterii, dar niciunul pe criterii de performanță. Dacă luăm partea variabilă din anvelopa salarială, vedem că aceasta a fost de 26,7 miliarde de lei în anul 2020, de aproximativ 24,4% din total anvelopă salarială. Și sunt informații pe care vi le dau, să le aveți pentru viitor. Mă opresc aici. În același timp, un singur lucru: și anul acesta, la investiții mă aștept, ca și anul trecut, și anul trecut a fost un an foarte bun, un an record, în care investițiile au fost finanțate jumătate din fonduri europene, mă aștept și anul acesta la fel, pentru că așa au fost bugetate investițiile. Fondurile europene trebuie atrase cât mai repede, cât mai mult și de aceea avem nevoie de acest buget cât mai repede, imediat. Mă opresc aici, dacă sunt întrebări. Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua! Mioara Costin, Realitatea PLUS. Pentru că vorbeați de investiții, aș vrea să vă atrag atenția asupra unor cifre din buget: pentru investiții s-au alocat 61 de miliarde de lei, în acelaşi timp pentru asigurări sociale dăm 149 de miliarde de lei, iar pentru salariile bugetarilor 105 miliarde de lei. Concret, pe asigurări sociale şi salariile bugetarilor cheltuim 22% din PIB. Sunteți totuși un guvern liberal, vreau să vă întreb dacă nu considerați că discrepanța dintre ceea ce alocăm pentru investiții și cât cheltuim pentru pensii și salariile bugetarilor nu este foarte mare?

Florin Cîţu: Am înțeles că îmi atrageți atenția asupra investițiilor, dar, de fapt, mă întrebați despre cheltuielile de personal și asistență socială.

Reporter: Voiam să ne faceți o comparație.

Florin Cîţu: Ideea este următoarea, am spus de la început, am crescut cheltuielile cu investițiile față de anul trecut, anul trecut execuția a fost de 53,2 miliarde, anul acesta avem 61,4 miliarde, deci, arătăm clar direcția în care mergem. În ceea ce priveşte cheltuielile despre care vorbiți dumneavoastră, am păstrat cheltuielile cu salariile personalului la nivelul lui decembrie 2020, deci, nu facem niciun rabat de la acest lucru; la asistență socială, bineînțeles, pensiile care au crescut anul trecut și alocațiile sunt incluse acolo și, v-am spus de la început, sunt 10 miliarde de lei la buget în plus din aceste cheltuieli. Anul acesta refacem Legea salarizării unitare și pornim de acolo. Eu nu sunt de acord, nu am fost de acord cu acea lege, nu am votat-o în Parlamentul României, nu sunt de acord să susțin aberațiile pe care le-au votat cei de la PSD în Parlamentul României și s-a văzut clar că au dus România într-o direcție greșită și au șubrezit stabilitatea fiscală a României, nu mai spun de ce analize primeam de la agențiile de rating, respectiv, referitoare la Legea pensiilor sau la Legea salarizării, că nu sunt sustenabile, că România poate să intre în incapacitate de plată și așa mai departe. În momentul în care am oprit acel dezmăț, ați văzut cum s-a schimbat tonul acestor agenții de rating.

Reporter: Cu privire la salariile bugetarilor, dacă acest guvern rămâne în funcţie şi în următorii ani, intenționați, la fel, să înghețați salariile bugetarilor la nivelul anului trecut sau vă gândiți la niște criterii de performanță?

Florin Cîţu: Aceasta este o întrebare foarte bună şi voiam să spun la început: cred că greșeala pe care o fac mulți, astăzi, este că se uită la acest guvern ca la un guvern pe termen scurt. Nu, este un guvern de patru ani, este o coaliție pentru patru ani de zile. Acest buget pentru anul 2021 este cel care curăță și eu asta le cer colegilor mei să avem răbdare, pentru că vor veni și anii următori, cu mai multe investiții. Ceea ce se va întâmpla cu salarizarea în sectorul bugetar vom şti exact după ce vom avea legea salarizării unitare. Există un grup de lucru deja format în acest sens și, așa cum știţi foarte bine, v-am spus mai devreme, sunt patru reforme: legea pensiilor, sistemul pensiilor, salarizare, educație și administrație fiscală, pe care le vom întreprinde în acest an. Sunt lucruri pe care le-am agreat deja și le-am prezentat Comisiei Europene și am primit opinii favorabile în direcția aceasta, sunt lucruri pe care lumea le așteaptă de la România de 30 de ani de zile. Le vom face anul acesta. Știu că există un risc politic pentru premierul care își asumă așa ceva. Ştiu că în acest moment foarte mulți lideri politici se dau la o parte, pentru că a face reforme e complicat, e nevoie de o asumare şi nu vrea nimeni să îşi sume acest lucru. Îmi asum eu, cu toate riscurile politice, chiar dacă știu că și în Partidul Național Liberal, unde eu activez ca vicepreședinte, va urma un congres și vor fi și acolo candidaturi. Nu mă interesează acest risc, îmi asum acest risc și merg mai departe, indiferent de costul pe care s-ar putea să îl plătesc în acel congres, pentru orice funcție aș candida acolo. Mulțumesc.

Reporter: Veţi candida la Congres, asta vreți să ne spuneți?

Florin Cîţu: Sunt vicepreşedinte al PNL, vă dați seama, toți vrem să candidăm la Congres.

Reporter: Cu privire la bugetul sănătății...

Florin Cîţu: Mai aveti o întrebare?

Reporter: Dacă se poate.

Florin Cîţu: Ok.

Reporter: Cu privire la bugetul sănătății, pentru că au existat acele controverse în spațiul public, aș vrea să vă întreb dacă ministrul sănătății v-a cerut un anumit buget, dacă și-a manifestat o nemulțumire față de bugetul alocat.

Florin Cîţu: Eu v-am spus că toți miniștrii au vrut bugete mai mari, pentru că era foarte simplu să pui bugetul pe care îl vrei, programul tău de guvernare, peste programul PSD, numai că ne duceam, așa cum v-am spus, la 15% -16% din PIB. Am fost de acord să crească majoritatea bugetelor, în afară de cele trei pe care vi le-am menționat: MAE, Ministerul Finanțelor și Secretariatul General, dar acum vreau performanță și vreau să văd execuție bugetară; dacă nu va veni execuție bugetară, vom discuta altfel la jumătatea anului.

Reporter: Bună ziua! Dorian Nicula, de la agenția de presă Quick News. Când putem vedea primul vaccin produs în România anti-COVID? În cât timp?

Florin Cîţu: Asta nu știu, v-am spus că sunt discuții - și foarte bine primite de Comisia Europeană. Am transferat aceste discuții la consilierul meu. Este vorba (...) despre ce poate să facă România în acest domeniu. Sunt discuţii tehnice, despre cum poate să ajute România. Sunt două țări, din ce am înțeles eu, care au răspuns cererii Comisiei Europene, România fiind una dintre ele.

Reporter: În cât timp putem vedea rapoartele incendiilor de la "Matei Balș" și Piatra Neamț? Că domnul Vlad Voiculescu a anunțat în spațiul public că le va prezenta în scurt timp. Au trecut aproape trei săptămâni de la acea conferinţă de presă şi nu am văzut rapoartele.

Florin Cîţu: Nu le-am primit încă nici eu. Le așteptăm.

Reporter: Silvian Trandafir, Metropola TV. În ce domenii se vor investi cu prioritate banii alocați în acest sens în Legea bugetului?

Florin Cîţu: Infrastructură. Deci, de fiecare dată am zis că e nevoie de infrastructură. Mă asigur că aceste proiecte sunt și în PNRR, dar alocarea este către infrastructură a acestor bani. În ședința trecută am văzut care sunt proiectele finanțate și prin Ministerul Transporturilor, prin alte ministere, am o listă a acestor proiecte. Am cerut de la Ministerul Transporturilor să văd corelarea cu programul de guvernare pentru ședința următoare de guvern.

Reporter: Ați fost ministru de finanțe, vă întreb ce urmări ar putea avea o țară ca România, care nu are industrii pentru a se susține singură în mare parte, în noua modă de investiții în criptomonede și automat scoaterea sumelor importante din economie?

Florin Cîţu: Nu văd un pericol aici foarte mare. România are investiții și asta vom încerca, prin ceea ce facem anul acesta. Prin faptul că am abrogat anumite legi pe care le-a adoptat majoritatea PSD anul trecut, vom permite investițiilor străine să vină în România şi veți vedea mai multe investiţii străine în România. Anul trecut, România, deși începuseră estimările că va avea o scădere de minus 9, ţineţi minte, eram ultimii, veţi vedea cifrele și veți vedea că au fost mai bune decât s-a aşteptat oricine. Ceea ce am făcut anul trecut a dat rezultate, venitul a crescut într-o perioadă de criză, cea mai mare criză din ultima sută de ani, venitul mediu brut net a crescut cu 8,5%, inflația scăzuse, deci avem dobânzile în scădere; am reușit să gestionăm economia într-o perioadă de pandemie. Urmează o perioadă în care curățăm și creștem, în 2022-2023. Creștem și anul acesta, dar veți vedea că viteza de creștere se va amplifica începând cu jumătatea anului acesta.

Reporter: Bună ziua! Vlad Ungar, Antena 3. Domnule prim-ministru, având în vedere situaţia economică a României şi ţinta de deficit de 7%, vă întreb dacă aţi contactat Fondul Monetar Internațional pentru un acord de împrumut?

Florin Cîţu: Nu, niciodată. Şi vă spun, anul trecut am reușit să finanțăm - și a fost o premieră - să finanțăm un deficit de 9,8% din PIB fără nicio instituţie internațională. Ne-am dus pe pieţele internaționale, de fiecare dată ne-am împrumutat mai ieftin decât se împrumutau PSD-iştii într-o perioadă de creștere economică, fără criză şi am arătat clar că suntem un guvern credibil. Continuăm exact ce am început anul trecut. Continuăm în aceeași direcție și nu vom avea probleme de capacitate de plată. Vom merge mai departe dacă ne ținem de programul de reforme. În momentul în care deraiem de la programul de reforme și devenim iarăși politicieni, vom avea probleme.

Reporter: Ținând cont că aţi luat măsuri de tăierea salariilor, înghețări...

Florin Cîţu: Nu, vă corectez, nu s-a tăiat niciun salariu. Nu s-a tăiat niciun salariu.

Reporter: ...restructurări în sistemul bugetar. Vă întreb de ce nu vă îndreptați și împotriva a două bănci care au datorii față de stat de 250 de milioane de euro. Nu e cumva un dublu standard că împotriva lor nu vă îndreptați?

Florin Cîţu: Nu este. Ştiu că acea procedură este în Parlamentul României în acest moment, este decizia în Parlamentul României. Vom aplica decizia care vine din Parlamentul României.

Reporter: Veți candida ca președinte al Partidului Național Liberal?

Florin Cîţu: Nu, este prea devreme să discutăm așa ceva. Eu v-am spus doar că în acest moment, nu. Îmi asum orice risc politic pentru a face România să meargă pe direcția bună, orice cost politic, indiferent care este acela.

Reporter: Ce critici i-aţi adus domnului Ludovic Orban, pentru felul în care arată Planul Național de Redresare și Reziliență, la întâlnirea cu colegii dumneavoastră de la PPE?

Florin Cîţu: Nicio critică, nu am criticat Planul Național de Reconstrucţie şi Reziliență, din contra, am spus că a fost un prim draft trimis la Comisia Europeană, am primit câteva recomandări de la Comisia Europeană, îl îmbunătățim, în sensul că și Comisia și Parlamentul, după mai multe discuții, au început să fie mai flexibili și de aceea vorbim de introducerea acelor rețele de gaze pentru conectarea gospodăriilor, infrastructura mare. Deci nu am avut nicio critică. Este un plan bun, pe care se construiește acum, să avem un plan foarte bun pentru România să atragem toți acei bani.

Reporter: Bună ziua! Diana Șandru, Aleph News. După evaluarea primei săptămâni de la redeschiderea școlilor, ce măsuri concrete se vor impune pentru siguranța sanitară?

Florin Cîţu: Eu să ştiţi că nu am văzut modificări în rău a situației. Chiar am văzut şi astăzi că ne menținem, cu acei indicatori pe care îi urmăresc, într-o zonă bună. Am văzut şi știri că spitalele COVID sunt doar pe jumătate pline. Deci, acele ştiri panicarde, care tot vin de câteva luni de zile, nu s-au materializat. Trăim același film în care eram atacați că economia nu funcționează. Economia funcționa foarte bine anul trecut. Am reușit să avem performanță, în ciuda tuturor criticilor. Aşa vedeți şi aici. Să știți că am fost felicitați de Uniunea Europeană şi pentru modul în care am gestionat, şi guvernul precedent a gestionat pandemia împreună cu domnul preşedinte, dar şi pentru campania de vaccinare.

Reporter: Şi, de asemenea, care este planul de anul acesta pentru repornirea economiei? Cum se va lega campania de vaccinare cu măsurile de ajutor pentru mediul de business şi ce măsuri aveti în plan?

Florin Cîţu: Ştiţi foarte bine că anul acesta o mare parte din măsurile pe care le-am luat anul trecut în ceea ce priveşte mediul de business sunt prelungite. Kurzarbeit, de exemplu, este o măsură care rămâne, sunt măsuri pentru susținerea IMM-urilor, IMM Invest şi celelalte vor veni şi ele în ședința de guvern. Așteptăm avize, dar vor continua şi anul acesta. În același timp, cred că trebuie să ne uităm puţin la această economie ca ieșind, fiind, de după o perioadă de criză. Da, a fost criza anul trecut, dar dacă noi rămânem în același mod, în același sentiment că încă suntem în criza de anul trecut, alții ne-o vor lua înainte. Trebuie să turăm motoarele. România face un efort în ceea ce priveşte deficitul bugetar, dar vă spun că nu este îndeajuns. Uniunea Europeană avea deficite medii bugetare anul trecut de 13%, majoritatea țărilor merg la deficite de 6% sau sub 6%. Deci, se poate face acest lucru. Noi, încă, nu facem acest lucru, pentru că avem o economie care trece printr-o reformă, este nevoie să avem această reformă şi am cerut ca viteza de ajustare a deficitului în România să fie puţin mai mică decât în alte ţări. Altfel, ni s-ar fi cerut şi nouă să mergem la 6%.

Reporter: Bună ziua! Roxana Zamfirescu, Televiziunea Română. O primă întrebare, domnule prim-ministru, legată de vaccinarea cadrelor didactice din învățământ. Se vehiculează tot felul de variante, de scenarii, că începe la 1 martie, cu echipe mobile sau nu. Aveți, în acest moment, un plan concret? Ce se întâmplă cu vaccinarea cadrelor didactice? Se confirmă acea data de 1 martie şi cum se va face?

Florin Cîţu: Deci, cadrele didactice sunt, în acest moment, vaccinate. O mare parte dintre ele sunt în procedură de vaccinare. Dacă vorbim de ce se întâmplă după 1 martie, vor fi 200 de noi centre de vaccinare, vom avea alte vaccinuri şi da, vor fi folosite pentru zonele, eu zic, rurale şi acest tip de vaccinare cu centre mobile, dar în celelalte vom avea centre în oraşe, dar poate că vor fi separate. Trebuie să vorbesc cu domnul Gheorghiţă să vedem exact care dintre variante este optimă, dar vestea bună este că avem 2,4 milioane de doze care vin doar în martie. Asta înseamnă 1,2 milioane de persoane vaccinate doar în martie. 

Reporter: Şi cu aceste doze le mai prioritizaţi, de exemplu, către cadre didactice sau către anumite alte categorii sau rămâneți pe modelul de până acum?

Florin Cîţu: Dacă avem şi confirmările pentru aprilie, aşa cum sunt acum, putem să rămânem ca şi până acum, pentru că va începe o vaccinare mult mai rapidă şi vom crește către ținta aceea de o sută de mii de vaccinări pe zi. Vedem puţin care este programarea pentru martie şi aprilie. Deocamdată zic că vestea bună este că în martie primim 2,4 milioane doze de vaccinuri.

Reporter: Şi aţi spus că la mijlocul anului veţi discuta cu mandatele pe masă execuţia bugetară. Aş vrea să vă întreb, concret, ce așteptați atunci când veţi face această evaluare şi cum veţi reuși să vă impuneți în coaliție, ştiindu-se faptul că un partid nu are voie să dicteze membrii guvernului altui partid. Cum veţi reuşi convingeți, de exemplu, de la USR-PLUS sau de la UDMR, în momentul în care constatați că ministrul respectiv nu a făcut ceea ce trebuie să renunțe la el?

Florin Cîţu: Bine, aici cred că sunt câteva lucruri pe care nu le înțelegem despre cum funcționează o coaliție. Noi am luat nişte decizii şi avem un program de guvernare. Trebuie să-l respectăm. Nu este vorba aici despre USR, UDMR sau PNL. Este vorba despre performanța Guvernul României. Sunt bani alocaţi. Nu ne putem bate joc de bani, pentru că - ce trebuie să înțelegeți dumneavoastră - noi alocăm resurse mai mari la acest buget, pentru că au fost cerute de miniștrii care spun că vor avea nevoie de bani să îi cheltuiască. Acești bani mai mulți înseamnă şi un deficit mai mare. Asta înseamnă că ne împrumutăm cu dobândă. Eu nu vreau să îmi bat joc de banii românilor. Dacă la jumătatea anului nu am avut o execuție perfectă, trebuie să știu de ce, pentru că noi plătim dobânzi la acești bani pe care îi împrumutăm, iar ideea cu mandatul pe masă nu a venit de la mine. Am văzut că există foarte mulți care vor să își lege și mandatul și voturile din Parlament de un buget. Foarte bine, îl legăm și de execuție.

Reporter: Adică, concret, dacă un ministru nu îşi îndeplinește ceea ce îi revine pentru jumătatea anului și nu există execuție bugetară...?

Florin Cîţu: Vom vedea atunci.

Reporter: Veţi putea să îi cereți demisia?

Florin Cîţu: Stați puţin. Știţi foarte bine cum este Constituția României, da?

Reporter: Ştiu.

Florin Cîţu: Deci, nu are nicio legătură cu partidele politice, cum se face /.../, dar nu despre asta vorbim acum. Eu vreau să văd responsabilitate și asumare nu doar atunci când cerem bani la buget, ci și când facem execuția bugetară. Despre asta vorbim. De aceea este vorba despre indicatori, exact ca la PNRR, pentru că la PNRR vor exista indicatori pe termen mediu. Ai lovit acest indicator, primești banii de la Comisia Europeană. Dacă nu, nu primești banii. Aşa va funcționa şi în guvern. Mulţumesc!

Reporter: Domnule prim-ministru, ieri, ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, spunea că încă se poartă o negociere referitor la bugetul Ministerului Sănătății și dădea drept argument că doar cheltuielile cu pandemia ar aduce costuri de peste 6 miliarde. Mai sunt negocieri sau totul este bătut în cuie?

Florin Cîţu: Eu acum vă spun că am fost anul trecut în guvern și am avut și aceste negocieri cu fiecare ministru al sănătății și, de fiecare dată, estimările venite de la funcționarii din Ministerul Sănătății au fost mult mai mari. Eu nu vreau să spun acum câţi bani a trebuit să dau înapoi anul trecut la Ministerul Sănătății, pentru că n-a fost făcută execuția bugetară. Nu vreau să mai păţim ce am pățit anul trecut. Nu vreau să alocăm resurse, le împrumutăm, plătim dobândă, ca apoi să le dau înapoi la finalul anului. Eu vă spun că aşa cum arată bugetul astăzi, este un buget care se susţine şi estimări pot să fie multe. Dar avem bani şi pentru plata vaccinurilor, pentru că acestea vin în funcţie de facturi, avem bani şi pentru centre de vaccinare și așa mai departe. Oricum, dacă apar cheltuieli suplimentare pe timpul anului, neprevăzute, există o rezervă în Fondul de rezervă al Guvernului din care putem să facem astfel de plăți. Dar, până atunci, eu vă spun că așa cum arată bugetul astăzi reprezintă exact necesarul. Estimări, v-am spus, când au fost discuțiile la începutul anului, pe buget, ministerele au venit cu cereri de 49 de miliarde de lei. Ridicol, ridicol, într-un an de reformă.

Reporter: Şi pentru că s-a vorbit mai devreme despre Balş, dumneavoastră ați primit acel raport? Trebuia să fie gata de două săptămâni. A întrebat și colegul Vlad. Nu l-aţi primit?

Florin Cîţu: Am spus că încă nu. Nu, nu.

Reporter: Bun, şi atunci pentru campania de vaccinare avem tot ce ne trebuie? Vine vaccin mai mult în martie, dar noi în România avem ce ne trebuie? Mă refer aici la achiziții.

Florin Cîţu: Suntem pe locul 3 în Uniunea Europeană. Eram pe locul 14 în lume. Vi se pare că nu a funcționat campania? Funcționează perfect campania în România. Suntem felicitați în Uniunea Europeană, pentru o țară care nu are nici resursele Germaniei, nici ale Franței. Am reușit să avem o performanță foarte bună și vă garantez că și în perioada următoare o să fie la fel.

Reporter: Eu vă întreb asta, pentru că ONAC a făcut niște achiziții și, dacă ați văzut, seringile cumpărate nu au ajuns toate și mai sunt și altele cu probleme acolo. Au mai fost probleme la ONAC și anul trecut.

Florin Cîţu: Da, au fost probleme. De fiecare dată când au fost probleme şi dacă erau probleme de ordine penală sau de licitație, am /.../ Corpul de Control, am sesizat organele. Deci nu, nu se schimbă nimic. Dar, repet, nu am văzut o problemă cu seringile. Ne-am descurcat, am reușit să găsim seringi pe ultima sută de metri. Nu este o problemă cu campania de vaccinare în România.

Reporter: Sunt spitale care îşi cumpără de la farmacie sau DSP-uri care şi-au cumpărat la început de la farmacie.

Florin Cîţu: Nu am această informație, să ştiţi, că sunt spitale care îşi cumpără. Eu ştiu că au fost seringi de fiecare dată. Chiar am discutat cu domnul Arafat şi ştiu că există seringi şi ştiu şi când au venit seringile. Dar dacă există suspiciuni de altă natură, bineînțeles, există Corpul de Control la Ministerul Finanțelor, există Corpul de Control al premierului. Dacă sunt sesizați, vom face exact ce am făcut și anul trecut și eu nu am dat înapoi. Când am fost sesizați, când au apărut în spațiul public astfel de elemente, am investigat și am trimis rapoartele acolo unde trebuie. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule premier. În continuarea subiectului legat de campania de vaccinare, ne puteți spune care este costul total pentru campania de vaccinare și dacă în buget este cuprinsă întreaga sumă necesară? Pentru că au apărut astăzi informații în spațiul public că nu ar fi cuprinsă toată suma în bugetul pentru 2021.

Florin Cîţu: Păi, nu ai cum să știi care e suma finală. Nu? - Până la urmă, noi vorbim acum de o campanie de vaccinare în derulare.

Reporter: Pentru anul acesta.

Florin Cîţu: Exact. Și ceea ce a fost până acum s-a plătit. Avem estimări pentru perioada următoare. Dacă o să fie peste estimările noastre, deși eu nu cred,  - de fiecare dată au fost mai mulți bani alocați decât a fost nevoie - vom aloca acei bani. Dar nu putem să spunem acum, pe baza unor idei pe care le are un funcționar sau altul, că nu avem bani în buget pentru această campanie de vaccinare, mai ales uitându-ne la modul în care a fost gestionată până acum campania: locul trei în Uniunea Europeană. Deci nu ai cum să spui că nu am făcut o treabă bună, că nu am alocat resursele bune, dacă rezultatele arată acest lucru.

Reporter: Vicepremierul Dan Barna a declarat în urmă cu o zi că este posibil să plece acasă bugetari. Concret, ne puteți spune dacă în urma reformelor solicitate este posibil să fie concedieri în sistemul public?

Florin Cîţu: Concret, nu pot să vă spun, pentru că nu am primit niciun plan de restructurare sau de reformă. Când o să le primesc, o să vă spun ce se întâmplă.

Reporter: Şi o ultimă întrebare legată de acea verificare pe care aţi spus că o veți face la jumătatea anului cu execuţia bugetară.

Florin Cîţu: Nu e o verificare, este un lucru normal. Și anul trecut am făcut acest lucru cu execuţia bugetară. Folosesc acest argument pentru alocarea de resurse pentru partea a doua anului, este un lucru foarte bun. Am spus asta acum transparent pentru că am văzut foarte mare forfotă în ceea ce privește bugetul din acest moment. Noi ar trebui să ne gândim că, pentru 2021, bugetul trebuie să creeze premisele creșterii în 2022, 2023, 2024. Deci, în acest context trebuie văzut acest buget. Nu înseamnă că acum îl facem și e gata. Vor vedea și colegii mei că de la alocare la execuție este un drum foarte lung și anevoios.

Reporter: Tocmai de aceea, aş dori să vă întreb legat de principiul după care veți conduce în continuare acest executiv. Dacă la acea verificare veţi fi nemulțumit de activitatea unui ministru, veți decide să îl remaniați, fără să așteptați sau să aveți un acord din partea formațiunii din care face parte respectivul ministru?

Florin Cîţu: Acest cabinet este populat doar cu profesioniști. Vă spun că sunt toţi oameni foarte buni și sunt sigur şi vă garantez că nu va exista nicio situație de acest gen. Cu siguranță, execuţia va fi perfectă. Mai aveţi?

Reporter: Întrucât, dacă îmi mai permiteți mie două întrebări, pentru că se mai impun niște clarificări din partea domniei voastre. Şi Constituția și Legea de funcționare a Guvernului vă permit să faceți remanieri. Tocmai continuu ceea ce spusese şi Andreea. Concret, dacă la jumătatea anului descoperiți că un ministru nu și-a respectat planul și execuția, respectiv îi veți cere demisia, îl veți remania, dincolo de ceea ce înseamnă coaliție?

Florin Cîţu: Concret, vă spun că acest guvern este populat de profesioniști, de oameni foarte buni care îşi vor face treaba foarte bine și eu sunt sigur că la jumătatea anului execuția o să fie perfectă.

Reporter: Dacă sunt profesioniști și sunteți atât de sigur, de ce luați în calcul acest scenariu, de posibilitatea ca să discutați cu mandatele pe masă?

Florin Cîţu: Nu, să ştiţi că şi Comisia Europeană crede că suntem profesioniști și suntem foarte buni și, totuși, avem acei indicatori pe termen mediu pentru a aloca resursele prin PNRR. Să știți că în sectorul privat, lucrurile așa se fac, cu ținte pe care le îndeplinim şi îi ajută pe oameni. Atunci când lucrurile sunt transparente și știm exact unde trebuie să ajungem… decât să știm cât este ținta la finalul anului, mai bine știm cât este la jumătatea anului şi că trebuie îndeplinită, pentru că așa ne asigurăm că vom avea performanță. Dar nu cred că vom avea vreo problemă. Toți membrii acestui cabinet sunt profesioniști, sunt foarte buni la ceea ce fac și vor avea rezultate.(...)

Reporter: Aş dori să vă întreb despre reforma din justiție, cum vedeți dumneavoastră desființarea SIIJ, ținând cont că nu a primit aviz pozitiv de la Consiliul Superior al Magistraturii?

Florin Cîţu: Reforma în justiție este deja agreată de coaliția de guvernare, știţi foarte bine acest lucru. Sunt recomandările Comisiei Europene pentru a îndeplini Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Nu este nici un dubiu pentru mine aici. Am încredere în ministrul justiției că știe ce face, va trimite legea, am înțeles că vine spre guvern, vom adopta proiectul de lege şi îl vom trimite în Parlamentul României. Mulțumesc mult de tot!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe