Actualitate

Marți, 20 Aprilie 2021

Conferință de presă susținută de premierul Florin Cîțu, președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV

Galerie foto

 

[Check against delivery]

Florin Cîţu: Bună ziua! Vreau să vă anunț că domnul secretar de stat Gelu Puiu de la Ministerul Mediului şi-a înaintat demisia, pe care am acceptat-o. Referitor la întâlnirile pe care le-am avut astăzi, au fost două întâlniri foarte importante în ceea ce privește campania de vaccinare. Încă de astăzi am schimbat câteva lucruri, în special modalitatea în care angajații din companiile private se pot vaccina la locul de muncă, cu ajutorul operatorilor economici și după ce sunt avizați de DSP. Am vorbit deja cu cei de la DSP acum câteva zile, cred că săptămâna trecută, și le-am spus să susțină acest demers cu toate eforturile. Astăzi, ne-am întâlnit cu reprezentanții organizațiilor mediului de afaceri (camere de comerț din România, Consiliul IMM-urilor, HoReCa, Hora, CDR), asociații ale producătorilor de medicamente, dar, foarte important, și cu ONG-urile și asociații ale pacienților.  Avem nevoie, pe de o parte, ca această campanie de vaccinare să fie extinsă, prin această modalitate, dar avem nevoie și de o campanie de informare corectă a cetățenilor României, pentru că în spațiul public sunt foarte multe informații care subminează efortul de vaccinare. Şi această întâlnire și cu Organizația Mondială a Sănătății și cu UNICEF, resurse pe care le aducem împreună pentru a informa corect cetățenii României din toate zonele. Şi chiar la acea discuție am luat decizia de a elimina, de exemplu, numărul de persoane care pot fi înregistrate de un aparținător. Astăzi, ştiţi, că erau nouă persoane; vom elimina și se pot înscrie mai multe persoane în platformă. Câteva idei foarte bune astăzi pentru a face mai simplă înregistrarea în platformă.

Revenind la vaccinarea personalului din companii și angajați, un lucru în plus, vor avea acces și membrii familiilor celor care sunt angajați în companiile respective, iar în acele comunități unde nu există un centru de vaccinare, dar există acest centru de vaccinare al companiilor respective, cei din comunitate pot să se vaccineze, vom avea grijă ca logistica să permită acest lucru. Intrăm într-o nouă etapă în această campanie de vaccinare și trebuie să creștem ritmul. Deschiderea noastră este totală. Așa cum le-am spus şi agenților economici, putem să ne gândim la a modifica anumite criterii pe care le avem astăzi, în funcție de numărul persoanelor vaccinate sau rata sau procentul persoanelor vaccinate în anumite sectoare. Am vorbit cu cei din HORA, cu restaurante. V-am spus, mă interesează să avem tot personalul vaccinat, ca să putem să începem să eliminăm din restricții. Cea mai importantă cred că este sau ceea ce doresc eu este să avem restaurante deschise, poate la o anumită capacitate, indiferent de rata de incidență. Dar acest lucru se poate face numai dacă avem o campanie de vaccinare de succes atât în localități, cât și în sectorul respectiv.

Vă spun același mesaj pe care îl spun în fiecare zi: vaccinarea este singura soluție de a ieși din această pandemie. Avem acum dozele necesare, avem mai multe. Putem, dacă avem succes, să vaccinăm mai mult de 5 milioane de persoane până la sfârșitul lunii mai, deci, avem dozele pentru așa ceva. Avem doze pentru mai mult de 10 milioane de persoane până la sfârșitul lunii iulie, deci, doar trebuie să transmitem mesajul că singura soluție de a reveni la normalitate, de a avea o viață normală, de a merge la concerte, la teatre, la restaurante, să călătorim, să avem o viață normală este să ne vaccinăm. De aceea, facem toate aceste eforturi. De partea cealaltă, din sectorul privat, avem toată susținerea în ONG-uri care ne susțin această campanie, deci, cred că deja este un efort important. Ceea ce facem noi acum este să eliminăm acele voci care mai există împotriva acestei campanii de vaccinare. Orice voce împotriva campaniei de vaccinare, de oriunde ar veni această voce, subminează un efort al nostru, al tuturor de a reveni la normalitate cât mai curând. Vreau să fie foarte clar: orice voce care subminează această campanie de vaccinare subminează efortul nostru de a reveni la normalitate cât mai curând!

Vă mulțumesc mult de tot, atât am avut de declarat astăzi. Domnul Gheorghiţă va prelua de acum conferința de presă, pe care o face săptămânal deja. Vă mulţumesc mult de tot! 

 

Valeriu Gheorghiță: Cu permisiunea dumneavoastră, vă mulțumesc pentru participarea la această conferință. Ca de obicei, o să trecem în revistă câteva elemente de noutate. Așa cum deja s-a subliniat, au avut loc o serie de întâlniri, atât cu reprezentanți ai mediilor de afaceri, cât și cu reprezentanți ai asociațiilor de pacienți cu boli cronice, tocmai pentru a găsi și identifica elementele comune care să fie utile atât pentru accesul la vaccinare, cât și pentru transmiterea mesajelor în ceea ce privește conștientizarea importanței și a beneficiilor vaccinării. Vor fi în perioada următoare implementate, cât de curând, o serie de modificări în ceea ce privește modalitatea de programare, în ideea în care extindem diverse mijloace și căi prin care o persoană poate să acceseze un centru de vaccinare. Plecând de la ideea că, în mod deosebit în mediul rural, dar nu numai, de multe ori este dificilă accesarea platformei de programare, și atunci trebuie să găsim o serie de soluții, de metode complementare, prin care o persoană să beneficieze în final de vaccinare. Și una dintre... sau două soluții concrete: va exista posibilitatea de programarea telefonică, tot prin intermediul operatorului de call-center; persoana respectivă se va programa direct în centrul de vaccinare, fără să existe nevoia creării unui cont în platformă. O altă modalitate pe care o avem în vedere este ca persoana respectivă, sau mai multe, să se programeze direct la centrul de vaccinare. Sunt în mod deosebit persoane din mediul rural care se pot deplasa la un centru de vaccinare și se trec pe listă exact în respectivul centru și se va stabili ziua în care să se prezinte pentru vaccinare. Deci, practic, încercăm să găsim aceste variante care să faciliteze programarea la vaccinare. Un alt element important pe care vreau să îl transmit este legat de extinderea, dacă vreți, modalităților de vaccinare. Știm și am discutat despre vaccinarea prin intermediul medicilor de familie, de asemenea am vorbit despre vaccinarea prin intermediul centrelor de vaccinare mobile și a echipelor mobile. Pot să vă spun că, de mâine, începe activitatea de vaccinare prin centrele mobile și, de asemenea, prin sprijinul echipelor mobile, avem 14 județe identificate în care vom demara, pentru moment, această etapă de vaccinare. Sigur că vor intra, rând pe rând, și alte județe și, de asemenea, avem 7 județe în care vor fi dislocate aceste centre mobile de vaccinare. În celelalte județe, acolo unde există spații adecvate, vom aloca doar echipe mobile, împreună cu tot ce au nevoie, pentru a efectua vaccinarea în spațiile deja amenajate. Pot să vă spun și care sunt aceste județe unde dislocăm centre mobile: Arad, Bacău, Constanța, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sibiu. De asemenea, au fost stabilite o serie de criterii de organizare, dacă vreți, a activității de vaccinare, în mod deosebit prin intermediul operatorilor economici, operatorii privați. Așa cum s-a menționat deja, vorbim de angajații proprii, vorbim de angajații altor operatori economici cu care sunt în relație contractuală, precum și membrii familiei acestora, vorbim de cele trei tipuri de vaccinuri disponibile, nu vorbim doar de un vaccin disponibil, iar pentru centrele mobile, îmi cer scuze, mă întorc un pic, vom distribui pentru moment vaccin de la compania Moderna, care este un vaccin, după cum știm, pe bază de ARN mesager, și ne putem permite din punct de vedere logistic organizarea acestor activități de vaccinare, având în vedere stabilitatea la temperatura obișnuită de +2 - +8 grade pentru 30 de zile. Un alt aspect important pe care îl avem în vedere în perioada următoare și asupra căruia am căzut de comun acord, urmează să finalizăm toate detaliile, dacă vreți, organizatorice, este de a vaccina în spitale - în spitalele, de pildă, non-COVID, în care sunt internați pacienți cu boli cronice. Putem să distribuim vaccinuri prin intermediul compartimentelor și serviciilor de epidemiologie, serviciile de prevenire și combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale. Acolo se poate face recepția acestor vaccinuri și persoanele, pacienții sunt vaccinați pe perioada internării. Sigur, beneficiază de consiliere medicală, de supraveghere medicală adecvată și noi credem că această posibilitate suplimentară va crește accesul în mod deosebit al persoanelor vulnerabile la vaccinare. Așa încât, aș putea să trag câteva concluzii vizavi de creșterea modalităților prin care noi ne dorim să efectuăm această vaccinare, și anume demararea activităților prin intermediul medicilor de familie, demararea vaccinării prin centre mobile, prin echipe mobile, vaccinarea în cadrul operatorilor economici, în centre care vor fi amenajate în unitățile proprii sau prin arondarea în mod deosebit a acelor operatori cu număr mic de angajați la centre funcționale și, de asemenea, această posibilitate nouă pe care ne-o dorim să o implementăm, și anume vaccinarea pacienților care sunt internați în spitalele non-COVID, tocmai pentru a crește accesibilitatea celor vulnerabili la vaccinare. Un alt element pe care l-am putut implementa, având în vedere că urmează să primim un număr mai mare de doze de vaccin de la compania Pfizer, a fost creșterea numărului de persoane care se vaccinează pe flux, la cabinetele cu Pfizer, de la 72 la 84 de persoane. Deja din cursul acestei zile se vor vaccina 84 de persoane pe flux. Tocmai din acest motiv, credem că vom putea crește ritmul de vaccinare. Astfel, la acest moment, pot să vă spun că avem circa 992 de centre de vaccinare pe toate tipurile de vaccinuri, cumulând un total de 1.476 de fluxuri. Acestea, la capacitate maximă, ne asigură un număr de peste 140.000 de persoane care ar putea fi vaccinate în condiții de ocupare maximală a locurilor din centrele de vaccinare. De asemenea, există o serie de demersuri, dacă vreți, care sunt inițiate la nivel local, la nivel județean, cum este proiectul de la Timișoara, de la Timiș, de maraton al vaccinării pentru trei zile, în care se pot programa în vederea vaccinării un număr foarte mare de persoane, cu sprijinul corpului medical, prin acțiuni de voluntariat. Acest tip de demersuri ne dorim să fie replicate la nivel național, în mod deosebit în marile centre universitare, unde există universități de medicină și farmacie, tocmai pentru a avea la dispoziție resursa umană necesară și aici vorbim de studenți voluntari la medicină, medici rezidenți, prin suportul și sprijinul autorităților locale și al universităților de medicină și farmacie. Deci, sunt o serie de acțiuni concrete care vor fi în perioada următoare implementate. Și ultimul aspect legate de partea de vaccinare, de organizare a activităților de vaccinare, centrele de tip Drive-Thru urmează să fie operaționalizate. Chiar la sfârșitul acestei săptămâni, probabil în Deva, în județul Hunedoara, va fi primul centru de tip Drive-Thru din România, care va avea activitate de vaccinare. Urmează și alte municipii și județe care vor organiza astfel de activități, cum ar fi municipiul București, probabil că undeva săptămâna viitoare, însă sunt - repet - în curs de organizare aceste centre și în alte județe din țară. Cam acestea ar fi lucrurile de noutate pe care le avem în vedere și ne dorim să le implementăm cât de repede. Trecem la al doilea capitol legat de lista de așteptare. În momentul de față, avem un număr de peste 204.000 de persoane înscrise pe lista de așteptare. Pot să vă spun că procentul celor care se află în momentul de față pe lista de așteptare este, din populația generală, de pildă, este de peste 89%, ceea ce înseamnă că, până la acest moment, din toate persoanele care se aflau în lista de așteptare, au fost notificate cu prioritate, în mod deosebit persoanele vulnerabile, persoanele cu boli cronice, persoanele vârstnice, persoanele care erau aferente etapei 1 de vaccinare și, de asemenea, persoanelor care deservesc activități esențiale. Ceea ce înseamnă că principala categorie de persoane care la acest moment se regăsește pe lista de așteptare face parte din populația generală. Topul celor șase județe care au mai multe persoane pe lista de așteptare: Bucureşti - 66.000 de persoane, săptămâna trecută erau peste 120.000 de persoane pe lista de așteptare; prin creșterea capacității de vaccinare, am putut să reducem numărul de persoane care se află în lista de așteptare și, implicit, să scurtăm timpul de așteptare al oricărei persoane care dorește să se vaccineze. Cluj - peste 29.000 de persoane, Mureș - peste 11.000, Prahova, la fel, peste 11.000, Brașov - peste 9.000 de persoane, Ilfov - peste 8.600 de persoane. Pot să vă spun că de la începutul modalității de programare prin lista de așteptare și de la momentul la care au început notificările, din 15 martie până la acest moment au fost notificate peste 1.488.000 de persoane și au fost deja programate peste 943.000 de persoane. În ultimele 24 de ore au fost peste 20.000 de persoane care s-au înscris în lista de așteptare; au fost notificate peste 71.000 de persoane și programate 53.815 persoane. În funcție de tipul de vaccin, centrele de vaccinare care sunt în momentul de față active: pentru Pfizer avem 643 de centre, cu 1.018 fluxuri active; de asemenea, pentru Moderna - 131 de centre, cu 159 de fluxuri, pentru AstraZeneca avem 218 centre, cu 299 de fluxuri. În ceea ce privește numărul de persoane care sunt în momentul de față programate în centrele de vaccinare, pe toate cele trei tipuri de vaccinuri, vorbim de 1.466.133 de persoane, atât pentru doza 1, cât și pentru doza 2. Pe tipuri de vaccin, în centre cu Pfizer sunt în total 947.389 persoane programate, din care 394.234 sunt programate la doza 1. repet, fereastra de programare este pe cinci zile, pe un interval de cinci zile, care glisează cu 24 de ore, pe măsură ce, evident, timpul trece. În centrele cu Moderna sunt 210.709 persoane programate, din care 42.498 sunt persoane programate pentru doza 1, și în centrele cu vaccin de la compania AstraZeneca - 308.035 de persoane, din care 7.015 persoane sunt pentru doza 1. În ceea ce privește activitatea de call-center, la acest moment vorbim de 574 de linii telefonice disponibile. Având în vedere faptul că ne dorim adăugarea altor modalități de programare, cum am spus, programarea directă într-un centru telefonic, fără să fie nevoie de crearea unui cont în platformă, foarte probabil că solicitarea operatorilor economici va crește în perioada următoare. Rămâne să definitivăm exact această procedură, cât de repede. Noi ne dorim ca în săptămâna următoare să avem deja implementată această posibilitate. Aceste linii telefonice sunt deservite de personal din Ministerul Apărării Naționale; vorbim de peste 1.560 de militari. Media pe ultimele șapte zile a apelurilor telefonice a fost de 10.560; în ultimele 24 de ore au fost preluate 12.810 apeluri. În ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, în total, începând cu data de 27 decembrie, au fost vaccinate 2.675.872 de persoane; cu doza unu - 1.044.763 de persoane, cu doza a doua - 1.631.109 persoane. În ceea ce privește etapa a doua a campaniei de vaccinare - care, știm, a început în 15 ianuarie -, până în acest moment au fost vaccinate în total 1.931.569 de persoane cu cel puțin o doză. Tipul și categoria persoanelor vaccinate în etapa a doua: vorbim de persoanele vulnerabile, persoane care se află în evidență cu boli cronice: 584.918 persoane care au primit doza 1; persoane peste 65 de ani: 680.493; persoane din centre sociale și rezidențiale: 35.352; persoane care sunt nedeplasabile și care sunt vaccinate la domiciliu cu echipe mobile: 26.683; persoane fără adăpost: 614, în total fiind vaccinate 1.328.060 de persoane care sunt în categoria celor vulnerabili, reprezentând, din populația estimată în etapa a doua, adică 5 milioane de persoane vulnerabile - repet, este o estimare ca număr de referință, vorbim de peste 26% procent de acoperire vaccinală. În ceea ce privește ponderea persoanelor vulnerabile din etapa a doua care au fost vaccinate, vorbim de 76,2% persoane vulnerabile vaccinate în etapa a doua, restul - 23,8% - fiind persoane care deservesc activități esențiale, și anume 458.957 de persoane; angajați din învățământ - 152.552 de persoane care au fost vaccinate cu cel puțin o doză; în centrele organizate în rețeaua MApN au fost vaccinate până la acest moment 132.541 de persoane; în centrele organizate în rețeaua MAI au fost vaccinate 42.278 de persoane. În ultima săptămână, săptămâna 12-18 aprilie, au fost operaționalizate circa 167 de echipe mobile, care sunt formate din 477 de medici și asistenți medicali și 123 de registratori. S-au efectuat 496 de misiuni pentru vaccinare în centre rezidențiale persoane imobilizate, centre de dializă și persoane fără adăpost și au fost vaccinate în această săptămână cu echipe mobile 8.351 de persoane. Cele mai multe persoane au fost vaccinate în județul Hunedoara - 1.337 în ultima săptămână - cu aceste echipe mobile, în Satu Mare 742 de persoane, Cluj - 650 de persoane, în București 600 de persoane, Timiș - 463. Reacțiile adverse la nivel național: până pe data de 19 aprilie au fost raportate 12.238 de cazuri de reacții adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de trei reacții adverse la 1.000 de doze administrate. De asemenea, în ultima săptămână, săptămâna 12-18 aprilie, au fost raportate un număr de 746 de reacții adverse - cu cel puțin 40% mai redus decât în săptămâna precedentă -, majoritatea fiind reacții raportate la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Şi vă menționez şi faptul că în ultima săptămână au fost cele mai multe persoane vaccinate: vorbim de o medie de peste 75.000, aproape de 80.000 de persoane. Vârsta medie a persoanelor care au raportat reacții adverse postvaccinale a fost de 37 de ani. Repet, confirm faptul că organismul tânăr, persoanele tinere sunt mult mai reactive la vaccinuri și, evident, dezvoltă mai frecvent acestei reacții adverse, care în majoritatea situațiilor sunt reacții comune, minore, care nu pun probleme medicale deosebite. 66% dintre persoanele care au raportat reacții adverse au fost persoane de sex feminin. În funcție de severitatea manifestărilor, au fost raportate doar reacții clasificate ca nesevere. Menționez că în cursul zilei de ieri - toate aceste date sunt până pe 18 aprilie - a fost raportat un caz de şoc anafilactic la o persoană de sex feminin de 16 ani din județul Maramureș, care a fost vaccinată la centrul de vaccinare din orașul Ulmeni împreună cu membrii familiei - erau programați; a dezvoltat la scurt timp după vaccinarea cu vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer manifestări clinice de şoc anafilactic. S-a intervenit din punct de vedere medical, evoluția a fost foarte bună și persoana, în momentul de față, este bine, este acasă. În ceea ce privește tipul reacțiilor adverse raportate, 64% rămân aceleași reacții la nivelul locului de administrare, cu durere, disconfort, tumefacție, roșeață la locul injecției, stare de oboseală, febră și frison; în 36% din cazuri vorbind de dureri de cap, cefalee, 33% dureri musculare și dureri articulare, 15% reacții digestive. Acestea au fost lucrurile pe care am vrut să vi le transmitem astăzi. Cu permisiunea dumneavoastră, o să îi dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte în cadrul Comitetului Național de vaccinare. Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Andrei Baciu: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule președinte. Cu privire misiunile de transport efectuate, de la începutul campaniei de vaccinare până pe 20 aprilie au fost efectuate 8.725 de misiuni de transport la nivel naţional, având un personal implicat de 20.836 personal MAI, din cadrul Poliției Române, Jandarmeriei Române, Poliția de Frontieră și IGSU. Toate acestea au fost asigurate cu peste 2.000 de mijloacele tehnice. La fel, vorbim de 5.445 de persoane din MApN, care au efectuat misiuni de transport, cu 2.397 mijloace tehnice. Un total personal angrenat, militar și civil, de 7.971. Cu privire la dozele de vaccin pe care România le-a recepționat până pe data de 20 aprilie, vorbim de 6.534.909 doze de vaccin, dintre care administrate 4.306.981, ceea ce reprezintă 65% din dozele primite, și o să vedem imediat pe fiecare tip de vaccin. Pentru 18 aprilie avem un stoc de 1.083.666.
Cu privire la vaccinurile produse de BioNTech-Pfizer recepționate până pe data de 20 aprilie, 4.397.309 doze, administrate 3.474.835, 79%, un stoc de 311.496, practic, distribuite fiind 3.718.769. Aici, după cum știm, dozele de vaccin care sosesc la începutul fiecărei săptămâni sunt utilizate pe parcursul respectivei săptămâni, astfel că până la următoarea livrare acestea sunt epuizate aproape în totalitate. Pentru Moderna, vorbim de un total de doze recepționate la 20 aprilie de 560.400, administrate 365.813 doze, 63% practic, un stoc de 140.150 de doze și distribuite 452.200. Aici știm că se face livrarea o dată la două săptămâni, motiv pentru care noi trebuie să ținem dozele de vaccin pentru efectuarea rapelului. O noutate pentru luna mai este aceea că dozele de vaccin de la compania Moderna vor fi livrate săptămânal. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, vorbim de o total de doze recepționate la data de 20 aprilie de 1.517.200 de doze, administrate 478.333, stoc 572.000 de doze și distribuite, după cum știm 814.970. Aici, aşa cum menționa și domnul președinte, domnul doctor Valeriu Gheorghiță, acestea vor fi utilizate și pentru toate celelalte mecanisme de vaccinare care vor intra în funcțiune în perioada imediat următoare. Pentru vaccinul produs de Johnson & Johnson avem 60.000 de doze de vaccin recepționate, care se află și în stoc. Sâmbătă 17 aprilie, după cum știm, au fost trimise, donate către Republica Moldova restul de 132.000 de doze de vaccin, ceea ce reprezintă practic dozele care mai rămăseseră până la promisiunea de 200.000 de doze, promisiune făcută de domnul președinte Klaus Iohannis către doamna președinte Maia Sandu. Deci, practic, prin această livrare și donație de sâmbătă s-a finalizat donația către Republica Moldova. Cu privire la dozele pierdute, până pe 18 aprilie inclusiv s-au înregistrat 7.325 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,17% din totalul dozelor utilizate, după cum știm, pentru motivele pe care le-am mai menționat, motive neimputabile. Cu privire la celelalte companii cu care Comisia Europeană este în discuție și negociază, practic, aceste negocieri continuă cu Novavax şi Valneva, așteptăm veşti în acest sens. Cu privire la calendarul livrărilor, față de săptămâna trecută nu s-a schimbat nimic pentru luna aprilie. Vorbim de un total de 2.958.870. Însă, avem câteva vești noi. În săptămâna cinci, în ultima săptămână din aprilie, o să avem o tranșă de vaccin produs de BioNTech-Pfizer, o tranșă record pentru România, vorbim de 725.400 de doze de vaccin care vor fi livrate. La fel pentru luna mai, vorbim de 697.320 de doze săptămânal, până în ultima săptămână, când avem prognozate a fi livrate peste un milion de doze, respectiv 1.091.610, totalizând astfel pentru luna mai 3.882.060 de doze. Așa cum spuneam, pentru Moderna se va trece la livrări săptămânale, pentru luna mai 128.400 în fiecare săptămână, 513.600, pentru AstraZeneca vorbim de 1.047.962 de doze în luna mai și, în funcție de cum vor arăta lucrurile și pentru vaccinul produs de Johnson & Johnson, pentru estimările pe care le avem vorbim de 518.000 de doze pentru luna mai. Avem un total astfel de 5.962.022 de doze pentru luna mai, cifrele sunt asemănătoare și pentru luna iunie și, pe măsură ce acestea vor fi verificate, o să vi le comunicăm, astfel că, cu toate aceste acțiuni, România ocupă, la nivelul Uniunii Europene, locul patru, dacă este să ne uităm la vaccinările cu două doze, practic vaccinarea cu regimul terapeutic maximal, care oferă protecția maximală, și pe locul 17 la nivel global. Cam atât am avut eu, vă mulțumesc foarte mult. Domnule președinte.
Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Cu permisiunea dumneavoastră începem sesiunea de întrebări. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Ați vorbit puțin mai devreme de modificarea modalității de înscriere, în special pentru mediul rural și aș vrea să ne spuneți dacă numai pentru cei din mediul rural este valabilă această modificare sau în general?
Valeriu Gheorghiță: Nu, cred că va fi în general. Practic, fiecare centru de vaccinare are un număr de locuri disponibile. Acele locuri pot să fie ocupate prin intermediul sistemului de programare actual, prin platformă, pot să fie ocupate telefonic sau pot să fie ocupate prin prezentarea directă a persoanei într-un centru de vaccinare, este trecută pe lista centrului și i se comunică când se va prezenta, tocmai pentru a avea toate modalitățile la îndemână de a ne programa în vederea vaccinării.
Reporter: Și de când estimați că se va întâmpla acest lucru?
Valeriu Gheorghiță: Sunt câteva discuții tehnice pe care trebuie să le avem cu colegii de la STS, în această săptămână sau în cursul acestui weekend, așa încât, de săptămâna viitoare, cât mai repede posibil, să avem această posibilitate gata.
Reporter: O singură întrebare mai am: puteți să ne dați detalii despre vaccinarea în spitalele non-COVID? Este vorba de toate spitalele, de spitalele județene, și dacă vor fi vaccinați numai pacienții sau pot merge și persoane din exterior?
Valeriu Gheorghiță: Doar pacienții, pentru că este important să respectăm, totuși, niște criterii epidemiologice, care oricum sunt aplicate pacienților internați. Știm că există, în momentul de față, un sistem de triaj, există  circuite deja funcționale în toate spitalele. Ne dorim să avem acest acces pentru toate spitalele non-COVID. Fiecare spital, așa cum ne propunem să organizăm această activitate, va face o solicitare de un număr de doze către Direcția de Sănătate Publică, prin intermediul Compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale; se alocă acele doze și pacienții vor fi vaccinați în cadrul spitalului, gândindu-ne în acest mod la creșterea accesibilității celor mai vulnerabili, celor care sunt cu afecțiuni cronice, care au vârsta înaintată și care, oricum, se prezintă pentru un serviciu medical. Cred că va facilita foarte mult accesul acestora la vaccinare.
Reporter: Bună ziua. Din declarațiile de până acum, inclusiv ale premierului, s-a spus că 10% dintre români nu vor sub nicio formă să se vaccineze. Probabil, un procent asemănător sau poate chiar mai mare încă se gândesc la asta. Ce vă gândiți să faceți pentru a convinge, totuși, populația să se vaccineze, în condițiile în care vedem că vom avea suficiente doze de ser?
Valeriu Gheorghiță: Avem pregătită o serie de acțiuni concrete în acest sens. Ne dorim să existe mai multe acțiuni de comunicare, dacă vreți, multicentrice. Nu trebuie să existe o singură campanie de comunicare care să fie coordonată de Comitetul Național de Coordonare a vaccinărilor. Și vă spun și de ce: pentru că am plecat de la ideea că același mesaj transmis sub o singura modalitate nu poate să ajungă în forma în care ne dorim la toate categoriile sociale, profesionale și așa mai departe și cred că, de pildă, în domeniul cultural, în domeniul sportiv, în domeniul HoReCa, fiecare cunoaște limbajul populației pe care o are în vedere în ceea ce privește comunicarea vizavi de vaccinare și importanța vaccinării. Desigur că este important ca aceste mesaje să aibă un conținut științific, validat, corect, dar modalitatea prin care se livrează acest mesaj să fie adaptat vârstei persoanelor, preferințelor sociale, preferințelor stilului de viață. Cred că este momentul să implicăm și să se implice toți cei care își doresc revenirea la normalitate într-un timp cât mai scurt, pentru că, într-adevăr, încrederea în instituțiile statului nu este una la cel mai înalt nivel și, tocmai de aceea, cred că este important să se implice toți cei care pot să demareze astfel de activități de comunicare și de informare.
Reporter: Dar putem estima cam cât la sută din populație ar dori să se vaccineze?
Valeriu Gheorghiță: Studiile și datele actuale arată o estimare de circa 50%, desigur, care sunt deciși să facă acest lucru. Mai este un procent important de persoane care încă nu s-au decis, nu au luat o decizie, dar ceea ce ne arată în continuare aceleași date, mai mult de jumătate dintre cei nehotărâți și-ar schimba această opțiune dacă ar avea acces la mai multe informații care să fie convingătoare în ceea ce privește, evident, optarea pentru vaccinare.
Reporter: Au mai fost discuții, la un moment dat, despre beneficii pentru cei care se vaccinează; s-au luat ceva decizii?
Valeriu Gheorghiță: Nu vorbim de decizii care să fie deja luate, dar se analizează o serie de variante prin care să se deschidă progresiv anumite domenii de activitate, cum ar fi în HoReCa, turism, tocmai prin faptul că un procent din ce în ce mai mare de persoane încep să se vaccineze și atunci este important atât mediul economic, cât și persoanele să aibă acces la diverse servicii de acest gen, dar nu s-a stabilit. Este un comitet pe care l-a anunțat domnul prim-ministru care lucrează la asemenea detalii.
Reporter: Bună ziua! Aș vrea să faceți un pic lumină în această situație, cu restaurantele care ar putea să funcționeze indiferent de incidența din localitatea respectivă. La ce nivel sau cum veți controla nivelul de vaccinare din industria HoReCa, de exemplu, pentru a putea lua această decizie?
Valeriu Gheorghiță: Sunt discuții exploratorii. Nu aș putea să vă dau concret procente sau praguri de la care să se ia în calcul diverse modalități de deschidere, însă pot să vă spun câteva principii importante: dacă un număr mai mare de angajați vor fi vaccinați, atunci, în primul rând, riscul de îmbolnăvire între angajați se reduce semnificativ; și, de asemenea, dacă cei care se prezintă pentru acele servicii sunt într-un procent mare fie vaccinați, fie au dovada că au trecut prin această infecție, sau au un test negativ, atunci evident că se pot deschide aceste servicii, la un număr mai mare, la un procent mai mare de persoane, indiferent de rata de incidență din localitatea sau din județul respectiv. Dar, repet, sunt chestiuni tehnice, care vor fi discutate cu experți, în cadrul grupurilor de lucru și vor fi aduse la cunoștința opiniei publice, în momentul în care vor fi decise.
Reporter: Adică, doar, să înțeleg, se poate lua în calcul și ideea care se practică în unele țări de a te prezenta la, știu eu, restaurant sau în altă parte cu o dovadă de vaccinare?
Valeriu Gheorghiță: În momentul de față, nu s-a luat în calcul acest lucru. Importantă este siguranța oamenilor care se prezintă pentru un serviciu, indiferent de natura lui.
Reporter: Și aș mai vrea să vă întreb: s-a avansat inclusiv ideea ca în localitățile unde se ajunge, să zicem, la o pondere a persoanelor vaccinate de 60%, inclusiv acolo să se ridice anumite restricții. Există o asemenea posiblitate? Știți să se practice și în alte țări?
Valeriu Gheorghiță: Va fi foarte greu, pentru că oamenii circulă. În județul respectiv sau în localitatea respectivă vin alte persoane, pentru diverse activități. Există și este firească această mobilitate a persoanelor. Nu cred că se vor putea lua aceste decizii la nivel de localitate, pe teritorii mici, însă important este că acest lucru creează perspectiva reală a revenirii la normalitate într-un timp cât mai scurt.
Reporter: Bună ziua! Aș avea două întrebări. Prima este dacă ne puteți spune, în ceea ce privește vaccinul Astra, sunt tot mai multe țări care fie au stopat complet vaccinarea cu acest ser, fie au oprit comenzile. Voiam să vă întreb dacă România are în vedere să nu mai achiziționeze serul de la Astra sau să oprească comenzile care urmează să fie livrate.
Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun și asta, cred că este deja cunoscut. Comisia Europeană nu a mai prelungit contractele cu compania AstraZeneca și Johnson & Johnson pentru anul viitor, însă contractul care este deja încheiat este în derulare. Vom vedea ce decizie va lua Comisia Europeană, din cauza impactului pe care neîncrederea în acest vaccin se resimte la nivelul tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, nu doar în România. Iar în ceea ce privește o decizie de utilizare a vaccinului pentru anumite categorii de vârstă sau cu anumite limitări nu sunt în momentul de față avute în vedere. Așteptăm, în această săptămână are loc o nouă întâlnire a Comitetului de farmacovigilenţă de la EMA și ne așteptăm să existe o serie de precizări în acest sens, după care vom aplica recomandările transmise de Agenția Europeană a Medicamentului.
Reporter: Și aș mai avea o întrebare: dacă ne puteți da mai multe detalii despre cum vor funcționa aceste centre mobile și care este scopul lor principal. Veți merge în localitățile unde sunt mai mulți cetățeni vulnerabili?
Valeriu Gheorghiță: Scopul lor principal este de a facilita accesul celor care nu se pot deplasa pe câțiva zeci de km la un centru de vaccinare. Vorbim în mod deosebit de localități din mediul rural, localități care nu au medic de familie care să asigure accesul la vaccinare în cabinetul propriu, și, din acest punct de vedere, aceste centre, practic, vor vaccina persoanele doritoare din localitatea respectivă, 5-10 zile, cât este nevoie. Vă spuneam, vaccinul pe care îl distribuim în momentul de față este vaccin de la compania Moderna. Ne-am fi dorit să distribuim vaccin de la compania Johnson & Johnson, era mult mai facil tot procesul de vaccinare, însă, dacă Agenția Europeană a Medicamenutlui va face o recomandare în ceea ce privește reluarea sau începerea vaccinării cu acest tip de vaccin, cu siguranță că va fi una dintre opțiunile pe care le avem în vedere. Altfel, cred că aceste servicii mobile de vaccinare vor putea deservi populația vulnerabilă din localitățile care nu au acces la servicii medicale, care nu au medic de familie. Dar ne imaginăm și alte situații în care putem să folosim centre mobile. În mod deosebit în zonele aglomerate - vă dau exemplu piețe, târguri - unde putem să venim cu aceste centre mobile, tocmai acolo unde sunt un număr mai mare de persoane care își doresc să se vaccineze, dar poate nu găsesc timpul necesar, modalitatea de programare. Practic, ne va asigura o flexibilitate și o dinamică a campaniei de vaccinare.
Reporter: Deci nu va fi nevoie de niciun fel de programare, va fi pe baza "primul venit, primul servit".
Valeriu Gheorghiţă: În localitățile pe care le-am menționat este nevoie totuși de o estimare a numărului de persoane care își doresc să se vaccineze, tocmai pentru a pentru a organiza un plan, un circuit al acestui centru - câte zile trebuie să rămână într-o localitate, unde trebuie să meargă, în ce localitate. Deci este nevoie de o organizare, care se bazează, printre altele, și pe estimarea numărului de persoane care își doresc să se vaccineze. Altfel, dacă numărul celor care doresc să se vaccineze este mai mic, se poate trimite doar o echipă mobilă care să asigure vaccinarea, nu trebuie neapărat să deplasăm o facilitate care presupune un efort logistic destul de important.
Reporter: Prim-ministrul Florin Cîțu a declarat în urmă cu câteva zile că municipiul București a ajuns la rata de imunizare de 20%. Ne puteți pune la dispoziție o clasificare pe județe, din punct de vedere al imunizării?
Valeriu Gheorghiţă: Da, vă putem pune în perioada următoare această situație cu ponderea persoanelor vaccinate din fiecare județ. Pot să vă spun că vorbim chiar de 23% în municipiul București - este o evaluare pe care am făcut-o chiar în cursul zilei de astăzi. Ritmul de vaccinare observăm că este în creștere, ne dorim ca un număr cât mai mare de persoane să fie vaccinate și astfel să avem deja județe în care să putem atinge mai repede pragul de imunizare colectivă. Astfel de demersuri particulare de vaccinare, cum se întâmplă la Timiș, să poată să fie menținute și în alte județe, acolo unde există posibilitatea aceasta de organizare, unde avem resursă umană suficientă și disponibilă, tocmai pentru a facilita cât mai rapid accesul la vaccinare.
Reporter: Aţi luat în calcul imunizarea naturală a celor care au făcut deja boala? Sau veți lua în calcul, în momentul în care veți propune relaxarea măsurilor?
Valeriu Gheorghiţă: Este foarte greu de estimat numărul de persoane care au trecut prin boală. Avem, sigur, date de seroprevalență, studiile de seroprevalență care sunt efectuate, însă un procent de persoane care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au fost și vaccinate, deci nu sunt perfect complementare aceste date, sunt suprapuse, și tocmai de aceea este greu de luat în calcul care este numărul celor care au trecut prin infecție și au dobândit această imunitate prin boală și al celor vaccinați. Mai mult decât atât, estimăm - sau cel puțin acest lucru este arătat de datele științifice - o perioadă de protecție după boala naturală cuprinsă între trei și până la șase luni. Tocmai de aceea, imunitatea obținută prin boala naturală nu este o soluție pe termen lung. Sigur că este importantă pentru protecția persoanei, imediat după ce a trecut prin această infecție, însă recomandăm vaccinarea tuturor celor care nu au alte contraindicații.
Reporter: Dar după vaccin cât avem protecție?
Valeriu Gheorghiţă: Avem date la șase luni care sunt foarte bune: vaccinurile își mențin nivelul de eficiență de peste 90%, ceea ce este, cred, un lucru foarte bun și tocmai de aceea anticipăm o durată mult mai mare de protecție.
Reporter: Mulțumesc frumos!
Reporter: Vreau să vă întreb când începe vaccinarea în companii și dacă aveți o estimare a numărului de centre care vor fi deschise.
Valeriu Gheorghiţă: Demersul acesta să știți că este diferit de la o unitate economică privată la alta, nu trebuie să înceapă toată lumea în același timp. Este important să existe un cadru în care se organizează aceste activități, așa încât fiecare companie... Chiar astăzi, în cursul întâlnirii, o mare parte dintre unități era în stadii avansate de pregătire, adică ar putea să înceapă de săptămâna viitoare; alții au nevoie de o durată mai mare de timp până se organizează. Însă ce pot să vă spun este că avem deja o instrucțiune în acest sens, s-a transmis, am discutat cu colegii din Direcțiile de Sănătate Publică, cu operatorii economici, știu ce au de făcut, însă fiecare își va organiza activitatea așa cum îi permit condițiile locale și logistice încât să aibă acces mai repede la vaccinare.
Reporter: Și nu aveți o estimare a centrelor care vor fi deschise în companii?
Valeriu Gheorghiță: Sunt trei scenarii. Din acest motiv, nu vă pot da un număr concret. Sunt operatori economici mari care dispun de spații corespunzătoare, sunt operatori economici mai mici care vor fi arondați către centre de vaccinare funcționale de pe raza județului unde își desfășoară activitatea. Tocmai de aceea vorbim de o activitate mixtă - mare parte se vor vaccina la locul de muncă, alții vor fi arondați către centrele de vaccinare existente. De aceea, nu am să vă pun la dispoziție această estimare, însă, cu siguranță, în perioada imediat următoare, vom avea și o reprezentare din punct de vedere numeric.
Reporter: Și de distribuirea dozelor către aceste companii cine se va ocupa?
Valeriu Gheorghiță: Rețeaua care este în momentul de față organizată va asigura și distribuția acestor doze. Nu mai suntem condiționați neapărat de a ajunge cu dozele într-un anumit interval de timp, pentru că nu mai vorbim de o programare prin platformă; ei se vor vaccina în momentul în care primesc dozele.
Reporter: Campania este în impas. Concret, ce veți face ca să atingeți ținta de imunizare și cum îi veți convinge pe români să meargă să se vaccineze? Și dacă puteți să îmi răspundeți și în ce zi din săptămâna asta ajungem să administrăm 120 de mii de doze?
Valeriu Gheorghiță: Aș vrea să spun așa: campania nu este în impas, dimpotrivă, am dublat rata persoanelor vaccinate. Înțeleg dacă aveam în loc de 50.000 30.000 de persoane vaccinate, dar eu știu că de la 50.000 am ajuns la 60.000, 70.000, chiar peste 80.000; astăzi ne așteptăm să avem aproape 90.000, poate chiar mai mult, conform programărilor care sunt efectuate. Dacă ne uităm la lista de așteptare, tragem o concluzie greșită. Trebuie să înțelegem că în centrele unde există locuri disponibile oamenii se pot programa direct în acel centru și evident că nu mai regăsim acele persoane pe lista de așteptare. Am spus asta de mai multe ori - eu nu îmi doresc și nu mi-am dorit, în această campanie de vaccinare, să avem liste interminabile de persoane care se află în așteptare pentru vaccinare. Îmi doresc să ajungem la nivelul la care o persoană, dacă astăzi vrea să se vaccineze, să se poată vaccina astăzi, pentru că cu cât sistemul de vaccinare și campania sunt mai dinamice, mai flexibile și mai accesibile, cu atât oamenii își vor dori mai mult să se vaccineze. Fiecare are un program personal, are alte activități și cred că este important ca tot acest demers de vaccinare să interfereze cât mai puțin cu calitatea vieții persoanei respective. În felul acesta, cred că vom putea crește accesul și numărul de persoane vaccinate. În primul rând, nu sunt de acord cu această afirmație, că avem o campanie care este în impas; dimpotrivă, cred că este unul dintre cele mai accesibile sisteme de vaccinare din Europa și acest lucru nu îl spun eu, îl spun foarte multe alte persoane care interacționează cu campanii de vaccinare din alte țări. Avem și ne gândim la modalități prin care o persoană să se poată programa încât să fie cât mai ușor pentru toată lumea, pentru toate categoriile sociale. Și din acest punct de vedere, repet, lista de așteptare nu este un element pe baza căruia să putem trage o concluzie că avem o campanie de vaccinare care este în impas. Este evident că atunci când vorbim de o creștere a capacității de vaccinare, lista de așteptare se va diminua și este un lucru foarte bun. Important este ca cei care se înscriu direct în centrele de vaccinare să fie cât mai mulți, dar nu trebuie să îi avem pe liste de așteptare. Mi-aș dori să avem zero persoane în lista de așteptare și restul centrelor să fie pline cu persoanele programate.
Reporter: În regulă, și cei 50% care nu își doresc vaccinare sau, mă rog, niciun tip de vaccin, cum v-ați gândit să îi convingeți să se vaccineze?
Valeriu Gheorghiță: Cred că pe măsură ce vom vaccina mai multe persoane și în jurul acelor persoane vor fi persoane vaccinate, puterea exemplului va fi foarte importantă. Plecând, iarăși, de la datele sociologice care ne arată, statistic, în cine au oamenii încredere. Și, spre surprinderea mea, oamenii nu au întotdeauna încredere în ceea ce spun instituțiile statului, au mai degrabă încredere în membrii din familie, în prietenii lor, în medicul de familie, în învăţător, profesor, preot, pastor, primar și așa mai departe. Sunt diverși vectori de imagine pe care cred că este important să îi angrenăm în acest sistem de comunicare, de informare și sper ca în felul acesta să creștem numărul celor care își doresc să se vaccineze.
Reporter: Și când estimați că vom ajunge la 120.000 de vacinați pe zi? Sau 150.000?
Valeriu Gheorghiță: Putem să ajungem și mâine la acest număr dacă există un număr suficient de mare de persoane care se programează. Nu am atins pragul de 100.000 de persoane vaccinate din cauza reticenței pe care o avem la vaccinul de la compania AstraZeneca. Altfel, eram demult la peste 100.000 de persoane vaccinate.
Reporter: Dacă îmi permiteți, mai am o întrebare și pentru STS și INSP.
Valeriu Gheorghiță: O să vă rog să trecem pe la colegii dumneavoastră și la sfârșit...
Reporter: În regulă, bine, mulțumesc.
Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc.
Reporter: Totuși, aș vrea să vă întreb dacă sunteți îngrijorat că nu se va putea atinge ținta de 5 milioane de persoane vaccinate la începutul lunii iunie și respectiv 10 milioane la finalul lui august. Sau aveți certitudine absolută că aceste cifre vor fi realizate?
Valeriu Gheorghiță: Nu putem să vorbim de certitudini absolute într-o campanie de vaccinare în care sunt angrenate în mod direct voința și dorința oamenilor de a se vaccina. Ceea ce cred că este esențial - este important să organizăm infrastructura în așa fel încât să ne permitem să ajungem la acel număr de persoane vaccinate și, de asemenea, complementar, să intensificăm mesajele de comunicare către toate categoriile sociale, tocmai pentru a crește, dacă vreți, dorința de vaccinare. Și aici aș face apel chiar către dumneavoastră, mass-media, de a contribui în mod activ la acest demers de comunicare și de informare, pentru că sunteți un vector important în transmiterea acestor mesaje.
Reporter: Când credeți că ar putea România să renunțe la mască? Care ar fi condițiile minime care ar trebui întrunite?
Valeriu Gheorghiță: După cum probabil ați văzut în spațiul public, premierul a anunțat că la un procent de persoane vaccinate de peste 60% ne putem gândi la această măsură de renunțare la a folosi în anumite situații masca de protecție. Dar, repet, sunt scenarii la care se lucrează, însă totul depinde de dorința noastră de a ne vaccina. Este important să ne vaccinăm. Indiferent de cum analizăm lucrurile, vaccinarea rămâne cea mai sigură, cea mai eficientă și rapidă soluție de a reveni la normalitate. Și avem exemplul țărilor care deja sunt acolo, și-au atins obiectivul. Ne uităm cu invidie, în sensul bun al cuvântului, pentru că, sigur, cu toții cred că ne dorim același lucru.
Reporter: Apropo de centrele de vaccinare, din cauza faptului că multe dintre centrele AstraZeneca au fost goale, s-a luat decizia ca unele să fie transformate în centre Pfizer, iar în altele, oamenii au putut veni fără programare. Vreau să vă întreb dacă în aceste ultime zile, de când a intrat în vigoare acest lucru, a crescut semnificativ numărul celor care au mers să se vaccineze în centrele AstraZeneca, pe de o parte, și, pe de altă parte, care este calendarul transformării centrelor AstraZeneca în Pfizer?
Valeriu Gheorghiță: Vineri chiar discutam, în cursul dimineții, cu colegii mei în cadrul ședinței de lucru. Vineri fiind o săptămână de când am implementat această variantă, vom face o analiză să vedem câte persoane au fost vaccinate prin prezentare directă, fără programare. De aceea, este mult prea devreme pentru a vă da o cifră care să fie și semnificativă. Iar în ceea ce privește calendarul pe perioada următoare, acest lucru se analizează în permanență. Prima soluție pe care am propus-o a fost să creștem numărul de persoane vaccinate, de pildă în centrele Pfizer, de la 72 pe flux la 84. În următoarea etapă, în funcție de numărul de doze disponibile, vom crește la 96. Deci, primul nostru obiectiv este să creștem la maximum capacitatea de vaccinare și în centrele cu Pfizer, în funcție de numărul de doze disponibile. Pentru că, odată ce introducem în acest sistem de vaccinare alte modalități, cum ar fi în cadrul operatorilor economici, prin rețeaua de medicină de familie, noi trebuie să ne gândim și la aceste doze care vor merge către aceste sectoare. Tocmai de aceea vom vedea măsura în care putem să mai transformăm alte centre AstraZeneca în centre care vor primi alt tip de vaccin. Este esențial ceea ce se va decide vizavi de vaccinul de la Compania Johnson&Johnson. Așteptăm cu toții aceste clarificări, tocmai pentru a detalia și a pune la punct ultimele lucruri legate de tipul de vaccin pe care îl vom folosi mai departe în cadrul acestei campanii de vaccinare.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Domnule Gheorghiță, aș dori o completare la întrebarea colegei: luați în calcul să restricționaţi numărul de centre AstraZeneca în următoarea perioadă? Un număr estimativ ne puteți spune exact?
Valeriu Gheorghiţă: Nu vom restricționa aceste centre. Personalul din aceste centre va fi folosit în cadrul echipelor mobile, fie la diverse campanii de vaccinare, cum am vorbit - și vedem ce se întâmplă în Timiș -, în cadrul echipelor mobile care merg în penitenciare sau, în continuare, la persoanele vulnerabile. Deci, practic, personalul care este deja format este instruit, calificat; va fi angrenat în alte activități de vaccinare, încât să nu rămână cineva care să nu aibă suficientă activitate în perioada următoare.
Reporter: Şi am o întrebare pentru domnul secretar de stat Andrei Baciu. Aţi preluat Ministerul Sănătății joi, domnul premier v-a delegat toate atribuțiile generale din minister. Aș dori să vă întreb: în momentul de față, câte paturi sunt la ATI pentru pacienții infectați cu SARS-CoV-2 și, de asemenea, ce măsuri concrete veți lua pentru a preveni această infecție? Vedem un număr din ce în ce mai mare al deceselor din cauza acestui virus.
Andrei Baciu: Mulțumesc mult! Așa cum bine ați menționat, începând de joi am preluat o parte dintre atribuții, mi-au fost delegate de către domnul prim-ministru Florin Cîțu. Primele acțiuni demarate ca urmare a dispoziției domniei sale au fost acelea de a avea întâlniri de lucru cu Direcțiile de Sănătate Publică și cu managerii tuturor spitalelor care tratează pacienți cu COVID-19 în România. Au fost identificate câteva opțiuni pentru a crește numărul de paturi pe care pacienții din România le pot accesa, oricine are nevoie de terapie intensivă le poate accesa, și în momentul de față, ne apropiem de acea bornă de 1.600 de paturi. Vineri au fost identificate și operaționalizate 12 noi paturi; ieri, încă 13 paturi - 10 la Oradea și 3 la Giurgiu; cinci de terapie intensivă și cinci de terapie acută, cele din Oradea. Sunt identificate alte 73 de paturi de terapie intensivă în diverse locuri din țară pentru care se identifică soluții cu privire la resursa umană. Ideea din spatele acestei abordări este aceea că nu se vor operaționaliza secții care deservesc alte patologii sau alte tipuri de servicii medicale în acest moment - acest lucru făcându-se în detrimentul altor pacienți -, ci se extind secțiile existente. Dar e nevoie de resursă umană suplimentară, despre care vineri am discutat și cu domnul secretar de stat Raed Arafat, și cu domnul profesor Dorel Săndesc pentru a identifica toate aceste persoane. Trebuie să ținem cont și de faptul că toți acești medici, tot personalul medical, vine la mai bine de un an de zile de eforturi semnificative și de faptul că mare parte dintre aceste centre și secţii care au nevoie de terapie intensivă, spre exemplu, sunt în București, iar dacă ar fi acum să transferi persoane, medici, asistente din alte părți ale țării,  peste două săptămâni sunt sărbătorile pascale, deci nu cred că... - şi pe bună dreptate, e și de înțeles: după un an de efort, nu știu dacă este mare dorință ca, fix de sărbătorile pascale, de a merge, poate, în altă parte a țării, în București, eventual, să faci acest lucru. Dar, oricum, cu atât mai mult cred că sunt de apreciat eforturile pe care le face personalul medical. În momentul de față, numărul pacienților de la terapie intensivă este în scădere, însă dificultatea este aceea că numărul de locuri care se eliberează nu este simetric, nu este identic cu nevoia regională. Spre exemplu, în cursul ultimelor zile au fost transferați mai mulți pacienți din București către zone și către secții unde erau locuri libere. Deci, ideea este aceea de a avea locuri de terapie intensivă acolo unde situația realmente o cere, pentru că nu este cea mai bună soluție acest transfer, nu trebuie să devină o regulă acest transfer al pacienților critici.
Reporter: În momentul de față se mai discută varianta de transformare a spitalelor non-COVID în spitale suport COVID? Am văzut mai multe informații în spațiul public și dorim o clarificare: se mai discută transformarea Spitalului Fundeni în spital suport COVID?
Reporter: Am văzut mai multe informații în spațiul public și dorim o clarificare. Se mai discută transformarea Spitalului Fundeni în spital suport COVID?
Andrei Baciu: Tocmai din acest motiv este şi esențială, așa cum menţiona şi domnul premier, desemnarea și numirea unui viitor ministru al sănătății, care să poată să ia această decizie. Rolul meu este acela de a asigura tranziția până la numirea viitorului ministru al sănătății, astfel încât lucrurile să se desfășoare cu cât mai puține probleme. Cu privire la Spitalul Fundeni, nu se va transforma în următoarele zile în spital care va trata pacienți COVID, pentru că, pe de o parte, am fost în cursul zilei de vineri să văd respectiva locație, paturile de pe secție. Sigur, spitalul se prezintă foarte bine, însă instalația electrică, spre exemplu, nu are condițiile, sau nu a fost testată, cel puțin, pentru condiții care să aibă o solicitare destul de mare, pe de o parte. Pe de altă parte, la nivelul locurilor la terapie intensivă s-ar câștiga foarte puține locuri, patru, mai exact, dar acest lucru s-ar face în detrimentul aproape al tuturor specialităților chirurgicale, acești pacienți având nevoie terapie intensivă ulterior, și al altor tipuri de pacienți cu diverse patologii non-chirurgicale. Trebuie să ținem cont că s-au identificat soluții de paturi în jurul Bucureștiului, practic regiunea este cea care contează. Iar, suplimentar, la nivelul Spitalului "Grigore Alexandrescu" nu se vor interna pacienți adulți, ci, dimpotrivă, se va crește numărul de locuri la terapie intensivă pentru copii. Este identificat un număr de câteva locuri de terapie intensivă în care sunt internați copii cu COVID, locuri care pot fi ulterior transformate în locuri de adulți, astfel încât în respectivele locuri nu vor mai fi internați copii, ci aceștia se vor interna la locurile de la "Grigore Alexandrescu", dacă situația o va impune, oricum putând beneficia de servicii medicale la o calitate maximală la "Grigore Alexandrescu".
Reporter: Voiam să vă întreb ce planuri aveți pentru persoanele de peste 65 de ani. Sunt destul de puține persoane din această categorie vulnerabilă care s-au vaccinat, cum vă gândiți să ajungeți la ei, concret?
Valeriu Gheorghiţă: Modalitățile sunt cele pe care deja le-am prezentat. Sperăm să fie un număr mai mare de persoane în această categorie, în această grupă de vârstă, sau peste această grupă de vârstă, care să poată să fie vaccinate în perioada următoare. Deci, rămân aceleași modalități: prin medicul de familie, în perioada următoare, în momentul în care vom demara vaccinarea în spitale; de asemenea, prin centrele mobile, să poată să aibă acces la aceste servicii de vaccinare într-un număr mai mare.
Reporter: Şi a doua întrebare. Oamenii se plâng de faptul că au făcut prima doză într-un centru departe de casă, pentru că acolo existau doze disponibile, dar la rapel nu există posibilitatea să își schimbe centrul mai aproape de casă. Vă gândiți să implementaţi în platformă o astfel de posibilitate?
Valeriu Gheorghiţă: Ne-am gândit să implementăm în platformă sau luăm în calcul chiar prezentarea directă a persoanelor la un centru de vaccinare, însă aici ne dorim o comunicare cu ce puțin 72 de ore a intenției de a se prezenta în centru respectiv, tocmai pentru a asigura numărul de doze necesar. Deci, da, ne gândim la acest lucruri, pentru că am primit și noi altfel de solicitări.
Reporter: Şi ca orizont de timp, săptămâni, luni?
Valeriu Gheorghiţă: Mi-e greu să spun, cât mai repede, așa cum ne dorim să le implementăm pe toate de astăzi, dar din punct de vedere tehnic nu este întotdeauna posibil.
Reporter: Dacă vaccinul ar trebui să ne protejeze o perioadă îndelungată de timp, cum vă explicaţi faptul că actorul Alexandru Arșinel și soția s-au infectat la nici două luni după ce au făcut rapelul?
Valeriu Gheorghiţă: Aşa cum spuneam, sunt persoane, în mod deosebit persoane vulnerabile, care nu întotdeauna dezvoltă un nivel suficient de crescut al anticorpilor, încât să fie în protejați. Însă chiar și în acele cazuri, riscul de complicații este semnificativ mai scăzut, comparativ cu situația în care nu ar fi fost vaccinate respectivele persoane. Pot să vă spun, de asemenea, că ne-am uitat la rata de fatalitate, care este de 100 de ori mai redusă la persoanele vaccinate, comparativ cu persoanele nevaccinate. Deci, categoric, avem beneficii importante ale vaccinării, fără să spunem că sută la sută din persoanele care sunt vaccinate cu două doze nu vor mai face această infecție cu SARS-CoV-2. Beneficiile importante sunt față de boala simptomatică, față de complicații, față de riscul de spitalizare, față de riscul de deces, existând suficiente date, în momentul de față, care arată inclusiv o reducere a infecției asimptomatice și a riscului de transmitere. Chiar dacă acest risc, sigur, nu se reduce la zero, dar este o reducere importantă.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Sunt patru județe în România, Giurgiu este unul dintre ele, unde nu este nicio persoană înregistrată pe listele de așteptare. Ce e de făcut, în acest context, ce măsuri se vor lua?
Valeriu Gheorghiță: Persoanele respective se află în centrele de vaccinare, programate direct. Foarte probabil că acest lucru se corelează și cu o dorință mai redusă de vaccinare. Cred că este important ca, la nivel local, autoritățile să aibă în vedere o serie de campanii de comunicare, de informare a oamenilor, chiar după conceptul door-to-door, din ușă în ușă, în ideea de a crește accesul la informații. Pentru că ceea ce am observat în ultima perioadă este că mulți oameni nu știu cum să se programeze, în continuare; mulți oameni, chiar dacă știu, nu pot să facă acest lucru, pentru că nu au acces la internet, nu au suficiente, dacă vreți, îndemânări încât să răspundă la notificări, să își confirme programarea. Deci, tocmai de aceea venim cu aceste modificări suplimentare la modalitatea de programare, încât să existe, practic, o ușurință cât mai mare în a te programa la vaccinare.
Reporter: Continuând întrebarea colegului, avem mai puține persoane pe listele de așteptare decât locuri libere. În acest context, vom reuși să ajungem la acea imunizare despre care se vorbea? Sau, dacă nu, ce se va întâmpla, în contextul în care vom avea un procent mai mare de persoane nevaccinate?
Valeriu Gheorghiță: Haideți să înțelegem cu aceste locuri libere ce se întâmplă. În momentul în care trece  o zi, în platformă ne apar, din start, peste 100.000 de locuri libere, da? Dar acele locuri sunt în așteptare la persoanele care sunt notificate din listă și care au 24 de ore disponibile pentru a-și face confirmarea. Deci, dacă ne uităm acum, în acest moment, și vedem 70.000 de locuri libere, s-ar putea ca până diseară să fie un număr mai mic de locuri. A doua zi, vor fi iarăși încă 100.000 de locuri noi, pentru că platforma în fiecare zi glisează pentru o perioadă de cinci zile. Și dacă avem o capacitate de vaccinare, așa cum am spus, la aproape 140.000 de persoane, este evident că în fiecare zi vor apărea 140.000 de noi locuri libere în centrele de vaccinare.
Reporter: Și încă o întrebare: sunt discuții despre o a treia doză de vaccin. Ați discutat acest lucru?
Valeriu Gheorghiță: În momentul de față, nu. Sunt discuții premature, din punctul nostru de vedere, dar nu e prematur, din punct de vedere științific, a te pregăti cu date suficiente, necesare pentru a putea ști siguranța celei de-a treia doze, tolerabilitatea celei de-a treia doze, măsura în care apare o creștere a răspunsului imun după cea de-a treia doză. Este un aspect pe care comunitatea științifică, cercetătorii îl au în vedere și este foarte bine, pentru că trebuie să fim pregătiți, pentru a avea un răspuns la orice scenariu din punct de vedere al evoluției acestei pandemii. Și principala amenințare este legată de generarea a noi variante virale, care nu sunt suficient de bine acoperite de vaccinurile actuale. Tocmai de aceea, cred că este important să fim pregătiți pentru orice scenariu. Însă acest lucru nu înseamnă că, sezon de sezon, noi trebuie să facem vaccin împotriva COVID-19, sau că aproape 100% o să trebuiască să facem cea de-a treia doză. În niciun caz. Este o pregătire, din punct de vedere științific, de a avea suficiente date pentru eventualitatea în care va fi nevoie de o a treia doză. Dar, în ritmul actual, bazându-ne pe datele actuale, vaccinurile sunt suficient de acoperitoare pe tulpina majoritar circulantă, și anume tulpina britanică. Tocmai de aceea cred că, dacă în campania de vaccinare actuală ajungem la un prag de imunitate colectivă de peste 60-70% sau chiar mai mult, lucrurile vor fi mult mai bine, controlate din punct de vedere epidemiologic.
Reporter: Având în vedere că sunt multe companii care am văzut că vor să își facă centre de vaccinare, puteți să ne spuneți ce trebuie să fac aceste companii, ce avize trebuie să își ia, de unde și când?
Valeriu Gheorghiță: Lucrurile sunt extrem de simple, colegii din Direcțiile de Sănătate Publică consiliază operatorii economici. În spațiile pe care le au în momentul de față în incinta unităților - fie spații medicale, cabinete medicale existente, fie alte spații, care vor avea o altă destinație, și anume de a asigura un circuit corect de vaccinare - trebuie să existe un spațiu de triaj, unde persoanele care se prezintă să fie evaluate din punct de vedere medical, să se măsoare temperatura, să se stabilească indicația de vaccinare; ulterior, avem un spațiu pentru administrarea vaccinului și încă un spațiu pentru zona de așteptare de după vaccinare. Aceste spații vor fi avizate de colegii din Direcțiile de Sănătate Publică. Și, de asemenea, se efectuează pregătirea, instruirea echipelor medicale,  care pot să provină din resursa proprie, adică din cei cu care unitățile economice au contracte de prestări servicii medicale, sau echipe medicale deja constituite la nivelul județului și care pot să asigure vaccinarea în cadrul unităților economice.
Reporter: Companiile trebuie să notifice DSP-urile ca au această intenție sau cum?
Valeriu Gheorghiță: Doar așa. Nu trebuie înțeleasă această modalitate ca pe o obligație a cuiva de a-și organiza un centru. Aici vorbim de o disponibilitate de a include și mediul privat în acest demers, tocmai pentru a avea un număr mai mare de persoane vaccinate într-un timp scurt, mai ales în perspectiva în care acești operatori economici au un număr foarte mare de angajați și doresc să facă parte din acest demers. Pot să vă spun că ideea a venit din partea dumnealor și au oferit acest sprijin, și nu doar România organizează astfel de activități. Chiar astăzi am văzut că Spania va merge strict cu același demers, de a include și operatorii privați în toată această campanie de vaccinare împotriva COVID-19.
Reporter: Pentru companiile care nu au personal medical care e soluția?
Valeriu Gheorghiță: Dacă au spații, vom trimite echipe mobile să asigure vaccinarea în spațiile proprii, care vor fi, la fel, avizate în prealabil. Dacă nu au nici spații, atunci personalul va fi arondat unor centre de vaccinare funcționale. Reporter: Mai am și eu o întrebare, referitoare la vaccinarea în spitalele non-COVID: va fi făcută de personal desemnat pentru așa ceva sau, în fiecare secție unde sunt internați pacienții, personalul de acolo se va ocupa?
Valeriu Gheorghiță: Nu am stabilit aceste detalii organizatorice, însă se poate efectua și de către personalul din secția respectivă. Vaccinurile, așa cum văd lucrurile foarte simplu și pragmatic, se distribuie pe fiecare secție, în funcție de numărul de pacienți care doresc să fie vaccinați. Asistentul, împreună cu medicul, supraveghează procesul de vaccinare și, eventual, la externare, se eliberează și adeverința de vaccinare. Deci, lucrurile trebuie să fie practice, simple, ușor accesibile, prin implicarea tuturor celor care doresc să asigure această vaccinare a pacienților.
Reporter: Dar ar trebui să se facă și un instructaj, ceva, cu medicii?
Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță. Serviciul de epidemiologie din fiecare spital va pregăti, va instrui personalul din spital. Probabil că va fi desemnată o echipă din fiecare secție care să asigure acest aspect de vaccinare. Dar sunt detalii care, repet, încă nu a fost stabilite. Putem doar să vă spunem că am luat această decizie de a vaccina inclusiv pacienții internați în spitalele non-COVID.
Reporter: Mai am și eu o întrebare, dacă îmi permiteți, care este și pentru STS și INSP. Franța și Italia testează aplicații la nivel național care ar urma să preia, din vară, generarea certificatelor verzi electronice. Vreau să știu România la ce etapă este, dacă am avansat cu pregătirea unei astfel de aplicații, care să includă testele PCR, certificatul de vaccinare și certificatul care confirmă dacă ai trecut prin boală.
Cătălin Chirca: La momentul acesta, nu vă pot oferi niște informații certe, niște detalii certe, pentru că nu au fost definitivate atribuțiile clare pe care le va avea STS în implementarea certificatelor verzi. Noi suntem o instituție cu profil tehnic și vom susține absolut toate solicitările venite din partea beneficiarilor instituțiilor statului. Însă este foarte important ca această activitate să fie și reglementată, pentru că o platformă sau un sistem informatic utilizat la nivel național trebuie să fie și reglementat la nivel național de către statul care îl adoptă.
Andrei Baciu: Mulțumim mult, multă sănătate!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe