Actualitate

Miercuri, 10 Iunie 2020

Conferinţă de presă susținută de premierul Ludovic Orban, după vizita la șantierul podului de peste Dunăre, la Brăila

Galerie foto

 - Check against delivery -

Ludovic Orban: Înainte de a vă răspunde la întrebări, daţi-mi voie să vă spun câteva cuvinte. Arealul metropolitan Galați-Brăila are nevoie de conectare la marile coridoare de transport, o conectare reală. Din punct de vedere al infrastructurii de transport rutier, legăturile între Brăila, Galați și marile coridoare sunt asigurate, deocamdată, de niște infrastructuri de tip drum național, unele dintre ele drumuri naționale secundare, și este clar că, pentru a asigura dezvoltarea rapidă a zonei Brăila-Galați, este absolut necesară conectarea la toate coridoarele de transport. Astăzi, domnul ministru Bode v-a prezentat proiectele care sunt în curs de realizare. Toate aceste proiecte vizează conectarea la Coridorul 4 Pan-European Constanța-Nădlac, prin intermediul drumului expres care se duce de la pod spre Tulcea și Constanța. De asemenea, există două drumuri expres care vor asigura conectarea arealului metropolitan Galați-Brăila la Coridorul 9 de transport Pan-european, la axa Nord-Sud. Trebuie să vă spun că pe Coridorul 9 de Transport Pan-European urmează să se finalizeze, în cursul acestui an, primele documentații tehnico-economice pe tronsoane ale drumului expres care face legătura între Ploiești și Siret, mai precis drumul expres Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău. Actuală autostradă de centură Bacăului face parte din acest drum expres de pe Coridorul 9 de transport european și se deplasează până la ieșirea în nordul României, pe la Siret. 
În cursul acestui an, vom avea aprobate primele documentații tehnico-economice pentru cele șase tronsoane ale drumului expres. De asemenea, avem ca obiectiv prioritar finalizarea tuturor lucrărilor de investiții de pe Coridorul 4 Pan-European, repet, care face legătura între Constanța și Nădlac. Această investiție servește nu numai arealului metropolitan Galați-Brăila sau Brăila-Galați, că suntem la Brăila, ca să nu existe o invidie între Brăila și Galați. Această investiție va asigura o legătură mai bună între Portul Constanța și nordul Europei, tot ce este la nord de România - la nord-est și la nord vest -, va crește atractivitatea României, va crește potențialul de dezvoltare, pentru că avem acest mare avantaj, această oportunitate, pe care încă nu ne-am fructificat-o și anume aceea de a fi o poartă de intrare-ieșire a Europei, la granița de sud-est. Toate aceste investiții vor aduce o dinamică economică foarte rapidă, pentru că se știe, cum spuneau romanii ''Via vita''/drumul e viață. Dezvoltarea acestor proiecte de infrastructură va crește atractivitatea întregii zone pentru orice fel de investiție și va consolida prezența unor investitori extrem de importanți, cum sunt investitorii de la Galați, Grupul Liberty, investitorii de la Ficantieri, care participă efectiv la realizarea acestui pod. Aceste proiecte sunt fundamentale pentru dezvoltare economică și pentru a asigura un viitor acestei zone foarte frumoase. Nu în ultimul rând, trebuie cu adevărat fructificată prezența Brăilei şi Galațiului pe cel mai important coridor european de transport fluvial, care este reprezentat de Dunăre, Canalul Rin-Main-Dunăre și Rin, care face legătura între Marea Neagră și Marea Nordului. Din păcate, guvernările din ultimii ani au neglijat necesitatea absolută de a asigura navigabilitatea Dunării prin lucrări de dragare, care să permită respectarea standardelor de navigabilitate pe Dunăre. Doar în acest fel, putem cu adevărat să dezvoltăm acest avantaj pe care îl avem, avantaj de care va beneficia în mod evident şi Galaţiul, şi Brăila şi, în general, toate arealele dunărene şi localităţile dunărene, pentru că orice creștere a traficului comercial şi a traficului de nave de transport persoane pe Dunăre va crea o dinamică economică şi va permite dezvoltarea unor zone care sunt rămase în urmă. Se ştie foarte clar că sudul ţării este cu un nivel de dezvoltare mai scăzut decât alte zone.
Nu în ultimul rând, readuc aminte că am aprobat indicatorii tehnico-economici pentru pasajul de pe DN21, peste calea ferată de la Drajna. Se ştie foarte clar că e un punct de blocaj în care se stă foarte mult, mai ales acum, în perioada verii, când va creşte numărul de trasee care asigură legătura între restul ţării şi Constanța, pe perioada sezonului estival. Este un punct de blocaj care obstrucționează circulația, legătura pe care o are în special zona Brăila-Galați care descarcă pe Autostrada Soarelui și e un punct de blocaj pe care sper ca, într-un timp cât mai rapid, să îl eliminăm prin intermediul pasajului de pe calea ferată de la Drajna. 
Aş mai spune despre această investiţie că este spectaculoasă, este o investiţie foarte mare. Din fericire, beneficiem de finanțare europeană, peste 350 de milioane din investiția de 436 de milioane de euro este asigurată din fonduri europene. În ceea ce ne privește, vom aloca toate resursele financiare necesare pentru a susține decontarea lucrărilor efectuate în termenele legale şi pentru a ține pasul cu ritmul constructorilor. Tot un amănunt foarte important, trebuie să ştiţi că la acest pod, tot ce intră în componența acestui pod, cu o singură excepție, este produs în România - de la tablă, care e produsă la Combinatul LIBERTY de la Galați, cele 86 de module care vor face parte din tablierul podului sunt produse la Vard, la Şantierul Naval Brăila, nu mai spun de cantitățile uriașe de fier beton. Am înțeles că se toarnă în medie peste 1.000 de metri cubi de beton pentru fundații, pentru cele două blocuri de ancoraj și pentru cei doi piloni de sprijin ai podului. Este un lucru extrem important. 
Această investiție, practic, generează o dinamică economică, generează comenzi pentru foarte mulți producători şi multe locuri de muncă, așa cum finalizarea acestei investiţii şi a tuturor investiţiilor conexe, care să asigure conectarea cu Coridorul IV Pan-European şi cu Coridorul IX Pan-European, vor genera o dinamică economică spectaculoasă pentru această zonă. Vă stau la dispoziţie cu răspunsuri la întrebări.
Reporter: Ce părere aveţi, domnule prim-ministru, despre apariţia îmbolnăvirilor cu COVID-19 la elevi care făceau pregătire pentru examenele naţionale în judeţele Iaşi şi Suceava? Aţi discutat această speţă cu ministrul educaţiei? Guvernul va lua măsuri sporite să asigure aceşti copii că sunt în siguranţă?
Ludovic Orban: Noi am emis ordinele necesare, ordinul comun al ministrului sănătăţii și ministrului educaţiei privind regulile care trebuie respectate în desfăşurarea activităţilor şcolare de pregătire a examenului de evaluare şi a examenului de bacalaureat. Am asigurat măşti pentru fiecare unitate şcolară, atât pentru elevii care au nevoie de măşti, cât şi pentru cadrele didactice implicate în procesul de pregătire. Dacă apare vreun caz de îmbolnăvire, eu am convingerea că acest caz de îmbolnăvire nu se datorează interacțiunii de la școală pentru că, în ceea ce ne privește, urmărim cu maximă atenție, prin toate entitățiile Ministerului Educației, Ministerului Sănătății, modul de desfășurare a activității în școli, respectarea regulilor de distanță fizică, respectarea regulilor de protecție și, ca atare, toate măsurile pe care le-am luat au ca scop să împiedice îmbolnăvirea elevilor.
Reporter: Deci cazurile apărute nu ar avea legătură cu şcoala?
Ludovic Orban: Cu siguranță, anchetele epidemiologice vor evidenția cauzele, cu siguranță anchetele epidemiologice vor duce la persoanele cu care au intrat în contact elevii respectivi, astfel încât să se poată dispune toate măsurile pentru a nu pune în pericol alte persoane.
Reporter: Domnule premier, mai sunt 5 zile de stare de alertă. Veţi avea în Parlament voturile neceare pentru a prelungi starea de alertă? Mai multe partide au anuntat că nu susţin această măsură.
Ludovic Orban: Eu nu cred că această problemă trebuie tratată politic. Propunerea formulată de preşedintele României şi susţinută de guvernul pe care-l conduc este o propunere care are la bază o analiză care este făcută de specialişti. Este nevoie de starea de alertă pentru a putea menţine toate măsurile de protejare a sănătăţii şi vieţii cetăţenilor. Se ştie foarte clar că fără stare de alertă nu avem dreptul de a impune nici una dintre regulile pe care le-am impus pe perioada stării de urgenţă şi, ulterior, pe perioada stării de alertă. 
Încă există răspândire în comunitate a virusului. Interacţiunile între oameni au crescut exponenţial ca urmare a măsurilor de relaxare. Din acest motiv avem nevoie de baza legală pentru a putea impune respectarea tuturor regulilor pe care le-am instituit prin hotărâri de guvern, prin ordine comune de ministru şi de multe ori prin autoreglementarea diferitelor domenii de activitate. A pune punct stării de alertă înseamnă, de fapt, punerea în pericol a sănătăţii cetăţenilor României, pentru că, nemaiputând să asiguri respectarea regulilor, nemaiavând pârghiile de asigurare a respectării regulilor, practic nu o să mai putem frâna răspândirea virusului în comunitate. Repet, există răspândire în comunitate. Aici, la Brăila, de exemplu, în perioada stării de urgenţă au existat 22 de cazuri, iar după starea de urgenţă, în perioada stării de alertă, au fost 23 de cazuri plus câte cazuri sunt stabilite astăzi. Deci există o răspândire în continuare. 
Mai mult decât atât, nu vom avea nicio pârghie pentru a interveni în focare, pentru că apar focare. Nerespectarea regulilor duce la  îmbolnăvirea unui număr mai mare, fie la diferite companii, să spun, sau la cămine de persoane vârstnice sau în anumite sate sau cartiere, va fi aproape imposibil să putem să dispunem carantinare, să putem să dispunem măsuri de protecţie. Nu este moftul nostru politic prelungirea stării de alertă. Din punct de vedere politic chiar pot să vă spun că nu este neapărat un avantaj. 
Pe de altă parte, suntem oameni raţionali, suntem oameni care ţinem cont de interesul public şi, pentru a asigura sănătatea şi viaţa românilor, repet, este fundamentală menţinerea stării de alertă. Starea de alertă nu înseamnă înăsprirea condiţiilor, ci înseamnă continuarea, în mod organizat, raţional, a planului de relaxare pe care l-am pus la punct şi pe care vedeţi că îl aplicăm periodic din 15 în 15 zile.
Reporter: Bine, dar PSD, ALDE şi PRORomânia au anunţat că nu vor vota....
Ludovic Orban: Mai au timp să se gândească. Eu îi sfătuiesc să nu trateze politic problema, ci s-o trateze din perspective nevoii de a asigura sănătatea publică, de a apăra viaţa şi sănătatea cetăţenilor români. Nu există o altă abordare pentru noi! Aş mai spune încă un lucru. O relaxare totală în momentul de faţă va duce cu siguranţă la creşterea numărului de persoane infectate. Nu putem estima care va fi această creştere. Orice creştere a numărului de infectări creşte numărul de persoane care riscă să sufere un deces. Punem în pericol inclusiv viaţa oamenilor dacă renunţăm la măsurile care sunt aferente stării de alertă. De asemenea, orice fel de creştere a numărului de persoane care riscă să se infecteze  sau se vor infecta efectiv poate să ducă la alte măsuri de restricţie, poate să ducă la perturbări ale altor activităţi pe care noi, în mod gradual, cu nişte măsuri de protecţie, le relaxăm, pentru că e idealul, obiectivul nostru este să ajungem la o relaxare, dar la o relaxare care să fie însoţită de toate măsurile şi regulile care trebuie respectate astfel încât să putem să nu mai închidem activităţi, dacă cumva va reveni valul doi sau dacă va exista o creştere a numărului de îmbolnăviri.
Reporter: Patronatele din turism spun că vor acţiona în instanţă guvernul pentru subminarea economiei naționale dacă pe 15 iunie nu se deschid restaurantele şi hotelurile.
Ludovic Orban: Pentru ce?
Reporter: Dacă din 15 iunie nu se deschid restaurantele şi hotelurile.
Ludovic Orban: Ce patronate din turism au dat această declaraţie? Patronatele din turism sunt foarte multe. Există mai multe asociaţii patronale în turism cu care eu am avut un dialog constant...
Reporter: Astăzi a fost...
Reporter: Sunt voci de acolo care spun că se...
Ludovic Orban: Că se mai naşte câte un năzdrăvan care spune... V-o spun foarte clar, pe evaluarea de risc epidemiologic, restaurantele în spaţii închise prezintă un risc epidemiologic major, din cauza, pe de o parte, a numărului mare de persoane care stau în restaurant, a timpului mare petrecut, că şi acesta este un element după care judeci riscul epidemiologic, a faptului că nu se poate purta mască, pentru că dacă mănânci, dacă serveşti masa, normal, nu poţi să porţi mască şi datorită razei de răspândire a virusului, deci particulele care sunt scoase afară au o rază de răspândire până la şase metri, adică pot să infecteze persoane care se află la masă pe o rază de şase metri. Acesta este adevărul, pe evaluarea de risc epidemiologic: deschiderea restaurantelor în spaţii închise prematură poate să ducă la o creştere a numărului de infecţii. Am permis deschiderea teraselor. Deocamdată, sunt terasele deschise, oamenii au această ocazie. Cei care au hoteluri, aproape toţi au terase, pot să asigure servirea mesei în terase sau servirea mesei în sistem de room-service. Este riscant în momentul de faţă să dai drumul la această măsură. Dacă urmăriţi, în general, am permis reluarea acelor activităţi în primă fază care se desfăşoară în aer liber, în a doua fază, care prezintă, chiar dacă se desfăşoară în spaţiu închis, au un risc epidemiologic mai mic.
Reporter: Se mai pot schimba lucrurile după 15 iunie?
Ludovic Orban: În baza discuţiei pe care am purtat-o cu preşedintele României, care, repet, are la bază evaluări care sunt făcute de specialiştii de la grupul de sprijin, Consiliul tehnico-ştiinţific de sprijin al CNSU de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, acesta este setul de măsuri pe care îl propunem pentru relaxare. Sigur că, dacă lucrurile vor merge bine până la 1 iulie, deja am gândit şi după 1 iulie o etapă de relaxare care va cuprinde cea mai mare parte a activităţilor, în care se va permite reluarea celei mai mari părţi a activităţilor. Sigur, vor rămâne activităţile care presupun foarte mulţi oameni în spaţii închise, mai ales, dar şi în spaţii deschise, unde există risc de contaminare şi, mai ales, unde nu există trasabilitate. Vă dau un exemplu, la terase, noi am cerut ca cine face rezervarea la masă să se înregistreze. Sigur că acest lucru se întâmpla şi înainte pentru cei care făceau rezervări. De ce am luat această decizie? Pentru ca să poţi să ştii imediat într-o anchetă epidemiologică, pe baza datelor persoanelor, cine a fost în jurul persoanei care este infectată, ca să asiguri trasabilitatea şi să poţi să iei măsura izolării a tuturor persoanelor care au intrat în contact, astfel încât ei să nu apuce să răspândească virusul în cazul în care s-au contaminat de la persoana care este infectată. De asemenea, în alte cazuri am luat, de exemplu, temperatura. Este un serviciu să-ţi ia cineva temperatura, dacă ai temperatură îţi trage un semnal de alarmă să te duci să... Nu este nicidecum o violare a intimităţii sau... am văzut nişte prostii care sunt pe Facebook că te iei cu mâinile de cap, că prin intermediul aparatului ăla nu ştiu ce-ţi extrage...
Reporter: Ce ne puteţi spune despre redeschiderea mall-urilor? Domnul Arafat susţine că nu s-a discutat acest lucru la Cotroceni. Ce se va întâmpla după  /.../ Ludovic Orban: Eu nu polemizez cu nimeni, dar eu nu cred că domnul Arafat a declarat așa ceva; poate nu a fost atent o perioadă. Deci mall-urile sunt prevăzute a se redeschide, cu excepția, evident, a spațiilor de servire a mesei - sunt restaurantele care sunt în cadrul mall-urilor - și a cinematografelor, unde, de asemenea, presupune existența, o perioadă lungă de timp, într-un spațiu închis mulți oameni să stea în același spațiu.
Reporter: Din 15 iunie, domnule premier, putem zbura, pentru că ieri, preşedintele spunea, pe de-o parte, că îşi doreşte continuarea stării de alertă...
Ludovic Orban: Domnul preşedinte v-a prezentat o analiză... Deci există un sistem de analiză, care este utilizat și la nivel european privitor la răspândirea în fiecare țară. Se stabilește un coeficient pe baza numărului de îmbolnăviri din ultimele 14 zile. Cei care au sub un anumit coeficient se presupune că există un risc minim ca persoanele care vin din țara respectivă sau se întorc, românii care se întorc din țara respectivă, să fie purtători de viruși, și ca atare, pentru aceste țări, care vor fi sub coeficientul 5, practic, se va elimina măsura izolării la domiciliu, pentru cetățenii care vin din țara respectivă sau pentru românii care se întorc din țara respectivă. În mod clar, în momentul în care se elimină măsura izolării la domiciliu, pentru țările care vor fi sub coeficientul respectiv, la expirarea perioadei de 14 zile, că știți că noi am aplicat măsura din 14 în 14 zile, la expirarea perioadei de 14 zile, se vor relua zborurile.
Reporter: Spuneaţi că nu există altă abordare pentru dumneavoastră, cei din Guvern. Dacă nu va fi prelungită starea de alertă, vă gândiţi la anumite ordonanţe de urgenţă, care să mai reglementeze din situaţiile foarte grave?
Ludovic Orban: Vom apela la toate pârghiile constituționale și legale pe care le avem, pentru a păzi sănătatea românilor, indiferent ce vor face unele partide din Parlament, dar, repet, nu este o temă care trebuie politizată. Eu m-am ferit să o politizez și îi rog pe cei din Parlament să decidă în funcție de criterii și analize obiective, nu în funcție de un interes politic sau electoral de moment.
Reporter: După data de 1 iulie, există şansa să...
Ludovic Orban: Ultima întrebare. Trebuie să plec.
Reporter: ... ca masca să nu mai fie obligatorie, având în vedere ceea ce aţi analizat până acum?
Ludovic Orban: Cel mai eficient mijloc de protecție este masca, pentru că principalul mod de răspândire a virusului este prin particulele care circulă și care pot fi inspirate sau pot să atingă fața și, ulterior, să intre pe canalele respiratorii. Deci noi vom menține cât timp este necesar această măsură de purtare a măștii în spații închise sau când stăm așa, în grupuri mari, în care suntem apropiați și riscăm să transmitem virusul. Vă mulțumesc și ne mai vedem.

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe