Actualitate

Luni, 04 Mai

Conferință de presă susținută de premierul Ludovic Orban la Palatul Victoria

Galerie foto

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Bună seara! Mulțumesc că ați răspuns invitației de a participa la această conferință de presă astăzi. Astăzi am prezentat Parlamentului raportul privind activitatea Guvernului în bătălia anti-COVID, în conformitate cu prevederile hotărârii Parlamentului de aprobare a prelungirii stării de urgență instituită prin decretul președintelui Klaus Iohannis. Tot astăzi se împlinesc și șase luni de când a fost învestit guvernul pe care îl conduc, pe data de 4 noiembrie și am ținut să mă adresez dumneavoastră și opiniei publice pentru a vă prezenta un scurt raport de activitate, de asemenea, de a vă prezenta pe scurt cam care sunt planurile Guvernului. De asemenea, vă voi sta la dispoziție cu răspunsuri la întrebări. Voi încerca să fiu foarte scurt, deși volumul de informații pe care ar trebui să vi-l prezintă referitor la activitatea desfășurată de guvern este uriaș și care reprezintă acest volum extrem de mare de informații o activitate extrem de laborioasă, care a fost dusă de Guvernul pe care îl conduc, un efort cotidian pentru a găsi cele mai bune soluții, pentru a lua cele mai bune măsuri, pentru a apăra viața și sănătatea cetățenilor români în fața unei amenințări fără precedent. Din capul locului trebuie să vă spun că România nu a fost pregătită pentru a se confrunta cu acest pericol. Ştiţi foarte bine că nu am avut stocuri strategice în ceea ce privește materiale, echipamente, medicamente. Structurile de sănătate publică, direcțiile de Sănătate Publică, foarte multe spitale nu au fost pregătite pentru a face față unei astfel de provocări. De asemenea, am avut nevoie de o permanentă evoluție în toate domeniile pentru a îmbunătăți calitatea răspunsului la provocările cu care ne-am confruntat încă de la începutul crizei. Trebuie să vă sun din capul locului că am avut o abordare preventivă. Guvernul și autoritățile au luat măsuri înainte ca alte țări să ia astfel de măsuri și chiar înainte ca să existe avertismente care să forțeze guvernul să ia astfel de măsuri. Readuc aminte că Guvernul, prin intermediul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, a început bătălia cu COVID înainte de declararea, de instituirea de către președinte a stării de urgență, și anume în data de 15 martie. Noi am început să luăm măsuri încă de la izbucnirea epidemiei în China și am luat măsuri care nu au fost luate de alte țări, măsuri care sigur că au suscitat foarte multe critici la vremea respectivă, cum au fost măsura carantinei, măsura izolării la domiciliu și alte măsuri restrictive pe care le-am stabilit prin intermediul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență. De asemenea, am instituit măsuri de suspendare a zborurilor, am instituit măsuri cum a fost măsura suspendării școlilor și multe alte măsuri, care au fost privite la vremea respectivă cu oarecare neîncredere, dar pot să vă spun că toate aceste măsuri sunt cele care au condus la un rezultat eficient în bătălia Guvernului și a autorităților cu provocarea extrem de grea cu care ne-am confruntat datorită acestei epidemii. Am să vă dau un singur exemplu pe care l-am mai dat, dar este ilustrativ și cred că trebuie să se țină cont de el în evaluarea acțiunii Guvernului. Primul caz de cetățean român care a fost diagnosticat pozitiv s-a înregistrat în data de 26 februarie. În data de 26 februarie, în Spania erau doi cetățeni diagnosticați pozitiv. Astăzi, în Spania sunt 247.112 cetățeni care au fost diagnosticați pozitiv, iar în România 13.163, o diferență uriașă, care arată că măsurile severe pe care le-am luat au produs efecte și mai ales comportamentul responsabil al cetățenilor a determinat o reducere drastică a răspândirii virusului în România. Ştiu că de multe ori s-a comentat că avem cazuri puține că nu se diagnostichează și la aceste declarații fără fundament am răspuns că noi diagnosticăm în funcție de necesități, în baza protocolului care este stabilit la nivelul OMS şi care este, de asemenea, promovat și de Comisia Europeană și care a fost validat de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică. Tot în acest sens, sunt mulți alţi indicatori prin care se poate măsura gradul de răspândire al epidemiei. Un indicator e numărul persoanelor care se află în secțiile de terapie intensivă. Niciodată în România nu a fost depășit numărul de 260 de persoane care au fost în terapie intensivă. De asemenea, un alt indicator este dat - nu-mi place să vorbesc despre el, dar trebuie să vorbim - numărul de decese. În privința numărului de decese, vreau să vă spun că, în timp ce în România sunt de ordinul sutelor. 800 de decese, în Spania sunt 25.264 de persoane care au decedat; în Franța erau 12 cazuri în 26 februarie și astăzi sunt 168.000 de cetățeni francezi infectați și 24.895 de decese; ca să nu mai vorbim de Belgia care are cel mai mare număr de decese la suta de mii de locuitori, România având 4,1 decese la suta de mii de locuitori, fiind în coada clasamentului în comparație cu țările dezvoltate. A trebuit să ne mobilizăm și să luăm măsuri din mers, să perfecționăm permanent mecanismele și procedurile, să întărim capacitatea instituțiilor implicate în bătălia contra COVID. Izbucnirea epidemiei ne-a prins fără stocuri la echipamente, materiale, medicamente, dispozitive. S-a făcut un efort uriaș, inclusiv un efort politico-diplomatic, pentru că cererea a explodat în condițiile unei oferte constante și a trebuit să utilizăm  toate pârghiile politico-diplomatice pe care le-am avut la dispoziție pentru a putea să efectuăm contractele care au fost realizate fie prin ONAC, fie prin UNIFARM, fie prin alte entități publice. Şi am depășit cu succes această criză care a existat în primă fază a epidemiei. La ora actuală lucrurile sunt sub control. De asemenea, am ajuns în situația în care putem să ne și permitem gesturi de umanitate, cum este gestul de a susține Republica Moldova. De asemenea, România a devenit un fel de hub pentru 'rescue' în care se achiziționează din fonduri europene materiale, echipamente pentru a fi distribuite în Europa. Deja am realizat distribuții în Italia și Spania, ţări foarte afectate de criza COVID. În ceea ce privește capacitatea de testare, am pornit de la câteva laboratoare de testare, pe o capacitate de testare de câteva sute de teste, zilnic. Astăzi sunt puse în funcțiune 60 de centre de testare, iar capacitatea de testare, astăzi, este de aproape 11.000 de teste zilnice. De asemenea, sunt în curs de acreditare încă 17 centre, iar obiectivul nostru este să creștem capacitatea de testare la peste 15.000 de teste zilnice. Repet, nu teste rapide, promovate de alții, ci este vorba de testare cu aparate de tip Real Time PCR care au precizie de sută la sută și care nu permit nicio eroare în diagnosticare. Tot acest efort a fost făcut în niște condiții extrem de dificile, în care am apelat la toate soluțiile posibile, de la achiziționarea de noi aparate, până la utilizarea tuturor aparatelor, care existau în universități, care existau în institute de cercetare, aparate care erau în rețeaua ANSVSA și de asemenea, am crescut capacitatea de testare și prin alte achiziții, de tip extractoare semiautomate sau automate care cresc capacitatea de testare, pentru fiecare aparat de tip Real Time PCR. Ne-am confruntat cu nevoia de a îmbunătăți managementul la nivelul spitalelor. Ați văzut că am avut multe cazuri, multe situații în care spitalele practic au devenit focare de infecții și în care a trebuit să luăm decizii de schimbare a managementului, apelând, în câteva situații, la management asigurat de medici militari. De fiecare dată când a fost necesar, am luat astfel de decizii și deciziile pe care le-am luat, în privința schimbării managementului, au produs efecte - efecte favorabile, în foarte multe spitale, lucrurile punându-se la punct ca urmare a intervențiilor noastre. În ceea ce privește direcțiile de sănătate publică care sunt structurile deconcentrate ale Ministerului Sănătății, am urmărit constant să întărim capacitatea direcțiilor de sănătate publică, am apelat la transferarea în regim de urgență a cadrelor medicale, fie din rețeaua școlară, fie a rezidenților, fie din alte entități, pentru a putea întări capacitatea direcțiilor de Sănătate Publică implicate în toate activitățile de triaj la frontieră, implicate în anchetele epidemiologice, implicate în inspecția sanitară, care trebuie efectuată în unitățile spitalicești, pentru a asigura respectarea protocoalelor și procedurilor care au fost stabilite. De asemenea, am suplimentat numărul de angajați la direcțiile de Sănătate Publică și la Ambulanță, Ambulanțele de la nivel județean, cu 2.000 de locuri. Toate aceste întăriri le-am făcut pe parcurs și pe măsură ce a crescut necesitatea, a crescut numărul de anchete epidemiologice necesare, a crescut numărul de la oameni de la care era necesar să recoltăm probele, direcțiile de Sănătate Publică s-au dezvoltat constant. De asemenea, am luat măsuri care nu a fost populare, dar care și-au dovedit efectul, am interzis exportul paralel de medicamente; de asemenea, am interzis exportul unor echipamente și dispozitive necesare în bătălia COVID, și, de asemenea, și pentru alte categorii de medicamente pentru care exista risc de a se ajunge într-o situație de penurie, măsură care și-a dovedit efectele. De asemenea, în ceea ce privește tratamentul pentru COVID, am avut momente în care am fost aproape de limita de tratare și am făcut și în acest sens eforturi de a găsi toate mijloacele pentru a achiziționa tratamentele cu Plaquenil, Kaletra și alte tratamente necesare. De asemenea, în urma unei donații punem la punct sistemul de donare de sânge de la pacienți vindecați pentru obținerea de plasmă, printre cele trei plasmografe care au fost donate către Ministerul Sănătății și la ora actuală, putem să spunem că lucrurile sunt foarte bune, că nu avem lipsă în privința niciuneia dintre medicamentele necesare pentru tratarea COVID. Am să mă refer pe scurt la necesitatea de a impune restricții. Nu mi-am dorit niciodată să fiu în situația, ca premier, să impun restricții către cetățenii români. Orice restricție am impus-o, prin intermediul hotărârilor Consiliului Național pentru Situații Speciale de Urgență sau prin intermediul celor 10 ordonanțe militare, toate aceste decizii care au dus la restricții au fost luate numai și numai pentru a păzi sănătatea românilor, pentru a reduce riscul de răspândire a virusului, pentru a putea salva vieți ale cetățenilor români prin reducerea răspândirii virusului. Nu le-am luat că ne-a făcut plăcere, le-am luat că a fost necesar și dacă ne uităm în toate țările europene vom vedea că acolo unde aceste măsuri au fost luate din timp, ele au genera efecte favorabile și au redus răspândirea, acolo unde au fost luate mai târziu, chiar dacă au fost luate măsurile respective, nu au putut să stopeze răspândirea pentru că deja răspândirea în comunitate era pe scară largă și au putut cel mult să întârzie, dar nu se limitează răspândirea cazurilor. Sigur că aceste măsuri un caracter temporar, aceste măsuri au fost dispuse doar pentru a reduce riscul de răspândire și că ne propunem ca după data de 15 mai, în mod gradual, să eliminăm restricțiile, sigur având la bază un singur criteriu, și anume criteriul riscului epidemiologic. Această reducere a restricțiilor se va face întâi pentru acele restricții a căror ridicare generează cel mai mic risc epidemiologic. Evaluarea de risc epidemiologic este făcută de specialiști, de Institutul de Sănătate Publică, de consiliul de suport tehnico-științific are funcționează ca suport pentru comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență și această evaluare de risc epidemiologic este cea care stă la baza deciziilor pe care le luăm în privința ridicării restricțiilor. Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta o perioadă să vedem efectele. Perioada este cam de 15 zile, pentru că 15 zile, 14 zile e perioada în care se manifestă virusul, perioada în care de la infectare generează simptomele și putem să verificăm în ce măsură ridicarea anumitor restricții afectează răspândirea virusului. Vom lua și alte măsuri, dar orice fel de ridicare de restricții trebuie să fie însoțită de un set de reguli care vor fi elaborate de Institutul Național de Sănătate Publică și de ceilalți parteneri care au capacitatea de a determina măsurile necesare pentru reducerea riscului de infecție, în privința tuturor activităților pentru care se ridică restricțiile, indiferent că este vorba de activități comerciale, că este vorba de centre de beauty - frizerii, coafuri - că este vorba de alte activități pentru care se ridică restricții. De asemenea, vom impune un set de reguli în ceea ce privește și transportul public în mijloacele de transport în comun, un set de reguli în ceea ce privește activitatea care se desfășoară în birouri atât în instituții publice, cât și în companii private. De asemenea, vom  stabili reguli care, repet, au un singur rost, să reducă riscul de răspândire a virusului. O atenție deosebită am acordat-o în această perioadă economiei și, chiar dacă am luat măsuri de restricție, obiectivul nostru a fost să afectăm într-o măsură cât mai mică economia, ca urmare a acestor măsuri de restricții. Orice activitate economică pentru care riscul de răspândire nu era mare, am permis desfășurarea ei. Din capul locului, dacă o să vedeți, nu s-au închis niciunul dintre șantiere, indiferent că era vorba de investiții în infrastructura de transport, investiții în infrastructura energetică sau alte categorii de investiții, investiții făcute la nivel local sau la nivel județean prin Programul Național de Dezvoltare Locală sau investiții derulate prin Compania Națională de Investiții. De asemenea, am permis toate acele activități economice necesare pentru economie și ale căror restricții ar fi putut afecta economia foarte grav. Din acest motiv pot să vă spun că, față de previziunile unor analiști privitor la căderea economică, lucrurile stau mai bine decât ne așteptam. Ne-am uitat, inclusiv, pe încasările la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale de stat și la bugetul de sănătate - scăderile sunt mai mici decât previziunile care au fost făcute. Acest lucru se datorează, repet, și măsurilor economice pe care le-am adoptat. Pe lângă susținerea investițiilor, am încercat să luăm măsuri prin care să asigurăm cât mai multe lichidități în companii, aducerea la zi a rambursării TVA-ului. În acest sens, am adoptat o ordonanță de urgență în care se permite rambursarea TVA-ului, înainte de efectuarea controalelor. De asemenea, încercăm să ajungem cât mai aproape de zi pentru decontarea concediilor medicale. Am asigurat, prin rectificarea bugetară, toate sumele necesare pentru susținerea programelor de investiții. Mai mult decât atât, am ridicat plafonul de creditare pentru autoritățile locale și de asemenea, am ridicat plafonul de tragere pentru autoritățile locale, tocmai pentru a sprijini investițiile, pentru că autoritățile locale nu pot să folosească creditele decât pentru investiții. Pentru prima oară, am permis universităților să utilizeze excedentele care sunt constituite în solduri, dar cu o singură condiție: să fie folosite doar pentru investiții. De asemenea, am luat alte măsuri pentru a susține efortul investițional, inclusiv în mediul privat. Printre principalele măsuri economice pe care le-am luat este programul IMM-Invest, un program de garantare și de subvenționare a dobânzilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, credite pentru capitalul de lucru, pentru asigurarea capitalului de lucru și credite pentru investiții. Pot să vă spun că numărul companiilor care au aplicat la programul IMM Invest a depășit cifra de 50.000. Sigur, nu toate, probabil, vor beneficia pentru că, până la urmă, decizia finală de acordare a unui credit este luată de banca pentru care optează întreprinderea care face solicitarea. Am luat decizia de susținere a angajaților, dar și a companiilor, în același timp, prin instrumentul numit plata șomajului tehnic. De ce am luat această decizie? Pentru acele companii care au fost obligate să întrerupă activitatea total sau parțial, care au fost afectate, fie de măsurile restrictive, fie de contextul economic, am luat această decizie pentru a permite angajaților să rămână alături de companie, iar compania, în momentul în care repornește economia, când se elimină restricțiile și poate să-şi reia activitatea, se poate să îi reangajeze. Era un lucru extrem de necesar, pentru că fiecare companie și-a format de-a lungul timpului echipe de angajați care au dobândit expertiză și care, ținând angajații alături de companie și netrimițându-i într-o formă în care să-i rupem ca și contract de muncă de companie, ar fi fost foarte greu să își repornească activitatea angajând alte persoane pe care nu le-au verificat. Și când vă voi vorbi pe scurt și despre setul de măsuri economice pe care le pregătim pentru relansarea economică, pentru renașterea economică, mă voi referi și la măsurile care vor urma privitoare la aceste companii și la angajații care au beneficiat de șomaj tehnic. Pentru prima perioadă de plată a șomajului tehnic am avut în plată peste 570.000 de angajați. De asemenea, am instituit o formă de sprijin care nu prea a fost utilizată, o formă de acordare a unei indemnizații de 75% din salariul mediu către profesioniștii, în sensul Codului Civil, care funcționează prin persoane fizice autorizate, prin întreprinderi individuale, de asemenea către cluburile sportive care practic nu au mai putut să funcționeze, s-a interzis funcționarea cluburilor sportive și pentru această măsură am avut în plată pentru prima perioadă de plată aproape 60.000 de beneficiari. O altă măsură pe care am luat-o a fost măsura suspendării plății ratelor la credite pe o perioadă de până la nouă luni, adică până în data de 31 decembrie. Trebuie să vă spun din capul locului că adresabilitatea acestei măsuri a fost cea mai largă. M-am uitat și în alte țări europene, în nicio țară europeană această măsură de suspendare a plății ratelor nu a avut adresabilitate către toate categoriile de persoane fizice și persoane juridice. Este o măsură care permite atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice pe perioada cât este afectată economia să nu trebuiască să plătească ratele, să beneficieze de suspendarea plății ratelor, urmând să-și reeșaloneze după reluarea activității sau după ce trec de acest moment dificil în care le sunt afectate veniturile personale să poată să preia plata ratelor după o reeșalonare care să fie negociată cu banca. Şi aici - nu am încă datele exacte, datele exacte sunt cunoscute de bănci, dar este vorba de peste 200.000 de persoane fizice și juridice care au solicitat suspendarea plății ratelor și, după informațiile pe care le am până la nivelul datei de 30 aprilie, aproape 40.000 de persoane fizice și juridice beneficiau de această măsură, adică se luase decizia de a li se acorda suspendarea ratelor. Am luat o serie de alte măsuri care, să spun, au fost mai puțin vizibile, dar care au generat efecte favorabile și pentru cetățeni. Am ridicat presiunea de pe cetățeni în privința plății taxelor și impozitelor locale cu bonificațiile care sunt stabilite de consiliile locale, prorogând termenul la care pot fi plătite cu facilitățile acordate de consiliile locale de la 31 martie până la data de 30 iunie. De asemenea, am dispus amânarea la plata pentru servicii de utilități și chirii pentru anumite categorii de persoane juridice și persoane fizice. Apropo de sectorul Horeca, am scutit de plata impozitelor speciale care se plăteau pe numărul de locuri de cazare sau pe suprafețe care reflectau numărul de scaune, era un impozit specific, am scutit pe perioada stării de urgență și intenționând să prelungim această măsură de scutire până la redeschiderea activității în Horeca. De asemenea, am suspendat popririle și executările silite pentru creanțele bugetare. Am ridicat presiunea care era pusă pe companii și pe persoanele fizice din cauza acestor popriri sau executări împotriva unor cetățeni sau unor companii pentru creanțe bugetare. Mai mult decât atât, am amânat termenul pentru depunerea solicitărilor de restructurare a creanțelor bugetare. Există acest drept legal, acest termen, l-am amânat până la data de 30 octombrie, cu notificarea prealabilă a organelor fiscale până la data de 31 iulie. Amânarea depunerii termenului pentru depunerea situațiilor financiare anuale, amânarea plății TVA pentru importul de echipamente, materiale necesare în lupta pentru COVID. De asemenea, am mai luat o serie de măsuri care, cu siguranță, au generat efecte favorabile în economie. Și în domeniul social, pe lângă măsurile de susținere a angajaților, am luat decizii, cum ar fi prelungirea perioadei de plată a ajutorului de șomaj - sunt cetățeni români cărora le expira perioada de plată a ajutorului de șomaj și am prelungit această perioadă de plată, cel puțin până la finalul stării de urgență, astfel încât să nu lăsăm persoanele respective fără venituri. De asemenea, am reglementat măsura unor beneficii de asistență socială, cum ar fi: alocația zilnică de hrană de care beneficiază copiii cu cerințe educaționale speciale, beneficiile de asistență socială care au drept condiție frecventarea cursurilor de învățământ de către copii și tineri care s-au acordat fără întrerupere, stimulente educaționale, indemnizația pentru creșterea copilului pe toată durata stării de urgență și alte măsuri, cum ar fi acordarea în continuare a stimulentului de inserție pe o perioadă de trei luni. În ceea ce privește măsurile economice la care ne gândim, în momentul de față suntem într-un proces de evaluare a resurselor financiare pe care le putem accesa în perioada următoare. Nu numai de evaluare, ci și de implicare activă în creșterea resurselor financiare pe care le putem mobiliza pentru efortul de relansare economică. Sigur, aceste resurse provin din buget, provin din fonduri europene pe care le avem la dispoziție, de asemenea provin din credite care pot fi luate din sistemul financiar bancar din România, credite care pot fi luate de pe piața internațională. De asemenea, intenționăm să lărgim instrumentul emiterii de obligațiuni pentru cetățenii români care să poată fi cumpărate de cetățenii români, astfel încât să oferim un instrument suplimentar de economisire pentru cetățeni și să oferim posibilitatea cetățenilor care au resurse pentru a putea economisi banii pe care îi au suplimentar în astfel de instrumente de economisire, cum sunt: titluri de stat, obligațiuni. Chiar ne gândim ca anumite emisiuni să fie realizate pentru niște obiective specifice, în care să implicăm cetățeanul într-un program "Români pentru români", ceva de genul ăsta. De asemenea, avem posibilitatea de a obține finanțări de la finanțatorii instituțional, mă refer aici la Banca Mondială, mă refer la BERD - deja BERD-ul pot să vă anunț că a luat decizia de a susține un program de investiții în România cu o valoare de 4 miliarde de euro, atât pentru mediul public, cât și pentru mediul privat. De asemenea, avem posibilitatea de a apela la credite la Banca Europeană de Investiții și, de asemenea, de a implica Fondul European de Investiții în susținerea anumitor proiecte; de asemenea, urmărim cu mare atenție disponibilitățile financiare pentru a genera un program amplu de investiții al companiilor de stat. Pilonii dezvoltării economice, relansării economice, cu siguranță că se vor baza pe investiții publice și investiții private. Din păcate, o lungă perioadă de timp, modelul de creștere economică bazat pe stimularea artificială a creșterii cererii, fie prin creșterea artificială a veniturilor în sectorul public sau a salariului minim pe economie sau altor pârghii care au determinat o creștere artificială a cererii și o creștere economică care să fie bazată pe consum, modelul pe care îl oferim este o creștere economică care să se bazeze pe investiții, care să se bazeze pe inovare, pe aplicarea rapidă a rezultatelor inovării și cercetării, pe transfer de tehnologie, pe creșterea competitivității, pe un principiu mult drag liberalilor "Prin noi înșine", care spune foarte simplu: ce se poate produce în România, trebuie să producem în România, și trebuie să sprijinim toate companiile care pot să introducă în fabricație produse de care România are nevoie pentru a fi produse în mod competitiv în România. Am și dat exemplu în acest sens. Pot să vă spun că în domeniul echipamentelor, materialelor de protecție, am plecat de la zero sau aproape zero. Astăzi, în România, tot datorită măsurii pe care am luat-o, cu care a fost extrem de inspirați, să permitem entităților care au competența necesară din subordinea Ministerului Apărării să autorizeze, să certifice, să autorizeze companiile pentru producerea de echipamente - la ora actuală există 23 de companii care au primit autorizarea de a produce măști, marea majoritate măști chirurgicale, dar deja există o companie și vor urma alte trei companii care vor putea produce și măști de tip FFP-2 şi FFP-3 . Deci, există 23 de companii autorizate pentru a produce măști şi avem mare nevoie, pentru că după 15 mai purtatul măștii va fi obligatoriu în spații închise și asta va genera o creștere a cererii din partea populației. De asemenea, există 60 de companii care au obținut autorizarea de a produce combinezoane și, de asemenea, există în jur de 100 de companii care au primit autorizarea de a produce virucide, biocide - companii care sunt foarte aproape de a satisface cererea internă. Cred că putem profita de o conjunctură economică internațională, în care România poate fi o țintă atractivă pentru relocări importante de capacități de producție, care vor fi relocate din anumite țări și noi suntem pregătiți pentru a oferi condiții cât se poate de bune pentru a putea atrage aceste companii care vor să se relocheze. Deja avem semnale favorabile în acest sens și cred că poate fi un motor important de creștere. Pregătim, de asemenea, câteva măsuri. După modelul IMM Invest, vom adopta un act normativ care va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru și pentru investiții și pentru companiile mari care nu pot să acceseze IMM Invest, companii mijlocii, companii mari. Este foarte important acest instrument, avem foarte multe companii mari care și-au păstrat activitatea, avem foarte multe companii mari care, chiar dacă și-au suspendat pe o perioadă scurtă, și-au reluat activitatea, cum e cazul Dacia, cum e cazul Ford, cum e cazul multor alte companii, Pirelli, care își reiau activitatea, după o perioadă scurtă de întrerupere. Vrem să susținem aceste companii. De altfel, va deveni curând operațională o schemă de ajutor de stat pentru care am primit susținerea Comisiei Europene, în special pentru marii consumatori de energie electrică, prin reducerea practic a prețului la energie electrică, prin diminuarea  cuantumului certificatelor de CO² cu până la 20%. De asemenea, ne gândim și la o altă măsură, de reducere a taxei de cogenerare, astfel încât să generăm condiții de furnizare a energiei şi, aici fac o paranteză, încă resimțim efectele negative ale Ordonanței 114, care a aruncat în aer prețul la gaz și la energie electrică care a fost furnizat către companii. La ora actuală, companiile românești cumpără la prețuri mai mari decât prețurile tarifelor la care se cumpără gazul natural și energia electrică în multe țări europene. Mai ales în companiile care au în structura costurilor un cost important cu energia electrică sau cu gazul natural și avem foarte multe companii în economia românească care consumă energie electrică și gaz și au o structură mare a costurilor, a redus competitivitatea acestor companii pe piața internațională, Ori, aici va trebui să gândim mecanisme prin care să permitem companiilor să acceseze, măcar la prețul mediu european, gazul natural și energia electrică. A doua a pârghie pe care o vom folosi, instrument pe care îl vom folosi tot pentru susținerea investițiilor, evident, pârghia ajutorului de stat pentru investiții 'greenfield', care fie sunt realizate de companii noi pe piața românească, fie sunt proiecte de dezvoltare a unor capacități industriale noi ale unor companii care sunt active pe piața românească. De asemenea, punem la punct o schemă de ajutor de stat care deja funcționează în cinci tări europene: Germania, Italia, din est, Polonia e în curs de implementare a acestei scheme de ajutor de stat. E o schemă de ajutor de stat de garantare și de implicare în asigurarea creditului comercial. În România, avem o problemă mare în ceea ce privește creditul, pentru că, neavând o Bursă de Valori foarte dezvoltată, puține companii pot să-şi obțină creditele, finanțările pentru proiecte de pe Bursa de Valori. De asemenea, susținerea din partea sistemului financiar-bancar pentru creditul companiilor nu este foarte mare și, din acest motiv, în structura creditelor companiilor creditele de consum sunt foarte importante. Peste 60% din creditele companiilor sunt credite de consum. Din cauza asta, dacă o companie intră în probleme financiare și nu face față plăților, întârzie plățile, riscă să afecteze foarte multe companii de pe lanț şi să creeze un blocaj care să afecteze domenii sau companii care sunt sănătoase și a căror activitate economică se poate desfășura în condiții normale, dacă se poate face plata. Această schema de ajutor de stat, care, repet, este deja o schemă care a fost gândită și deja există pe masa Comisiei Europene pentru aprobare, este o schemă de garantare și de asumare a riscurilor de către stat în limita unui plafon stabilit, pentru a asigura creditele comerciale. Este o schemă care cu siguranță va permite reducerea la maximum a blocajelor care pot apărea în plățile între companii care să afecteze mai multe companii, în condițiile în care o companie are probleme cu plățile. Tot în ceea ce privește măsurile pe care le gândim, încercăm să mobilizăm din fonduri europene o sumă cât mai mare pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, mai ales în proiecte de investiții. Avem astfel de instrumente în cadrul Programului Operațional Regional, pe măsura 2.1 și 2.2, în care sunt credite între 200.000 și 1 milion - un program - și între 2 milioane - 6 milioane - un alt program, credite, repet, pentru investiții, investiții în dezvoltarea companiilor. Beneficiind astăzi de decizia Comisiei Europene de flexibilizare a fondurilor, încercăm să relocăm din zone de unde nu putem cheltui bani sumele necesare pentru a susține masiv aceste programe de investiții pentru întreprinderi. O să vă spun la ora actuală că am crescut de la 800 de milioane la un miliard de euro, care vor putea fi disponibilizați pentru acest program. Nu în ultimul rând ne gândim la construcția unui fond de investiții. Avem un model care a funcționat foarte bine, este fondul de investiții dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare inițială de la stat, a fost listat pe bursă și a permis, practic, achiziția de acțiuni la Fondul de Investiții de către sectorul privat. Acest instrument îl gândim ca un instrument de dezvoltare a anumitor domenii de activitate, pentru la fel au făcut și polonezii, fondul l-au împărțit în mai multe zone - agricultura, de exemplu, da? - pentru a susține dezvoltarea în anumite domenii în care noi considerăm că putem să fim competitivi, în care avem potențial de dezvoltare și în care companiile pot fi susținute în proiectele de investiții. Tot legat de programul de relansare, vă anunț că obiectivul nostru este să creștem masiv investițiile publice în toate tipurile de infrastructură - infrastructură de transport, infrastructură energetică, infrastructura de sănătate. Sunteți la curent, practic s-au semnat cererile de finanțare pe cele trei spitale regionale, aproape de finalul exercițiului 2014-2020, dar important este că am semnat aceste cereri de finanțare și că proiectele vor fi finanțate din fonduri europene. Vom avea trei spitale regionale moderne care vor beneficia de finanțare europeană. De asemenea, infrastructura școlară, infrastructura de comunicații, toate vor face obiectul unor planuri de investiții,  infrastructura în agricultură, de exemplu, infrastructura de irigații și susținerea fermierilor în achiziția de echipamente de irigare, pentru că asta e una dintre marile probleme, deși noi avem, teoretic, canale care permit irigarea a aproape două milioane de hectare, astăzi 1.200.000 după datele statistice, din cauza faptului că nu s-a creat un mecanism de stimulare a fermierilor să-și achiziționeze echipamentele de irigare și mai ales un sistem prin care să le garantăm anumite condiții de utilizare a apei. Nu irigăm astăzi... nu știu dacă irigăm 200.000 de hectare, ceea ce este foarte rău, iar, ținând cont de evoluția climei, dezechilibrele în materie de precipitații probabil vor exista în continuare, dacă nu există riscul chiar să se agraveze și atunci noi trebuie să fim pregătiți în anii următori cu sisteme de irigații puse la punct pe o suprafață cât mai mare. Vom prezenta toate proiectele de investiții care urmează a fi finanțate în cadrul acestui amplu proiect de reconstrucție națională și obiectivul nostru este să depășim 6% din PIB, alocat investițiilor publice, într-o perioadă de maxim doi ani de zile, iar sumele mobilizate pentru finanțarea acestor obiective de investiții să fie mai mari decât au fost vreodată în istorie. În ceea ce privește susținerea angajaților, vom genera mai multe tipuri de măsuri active pentru companiile care își vor reporni activitatea după eliminarea restricțiilor. Vom trece de pe măsura șomajului tehnic la o măsură activă, adică pentru orice persoană care este reangajată, care revine în activitate în companiile pentru care se ridică restricțiile, vom participa la susținerea plății salariului, cu un procent între 35% și 41,5% - 41,5 % reprezintă din salariul brut, impozitul și contribuțiile. De asemenea, vom genera măsuri active, nu numai pentru persoanele care au beneficiat de șomaj tehnic, ci şi pentru persoanele care astăzi nu au loc muncă și vom sprijini companiile să angajeze oameni care astăzi nu au locuri de muncă, de asemenea cu măsuri active, măsuri active care vor varia şi în funcție de... de exemplu, persoanele de peste 50 de ani sunt mai greu angajate, din cauza vârstei, din cauză că foarte mulți angajatori preferă persoane mai tinere, mai în putere și, din cauza asta, vom folosi o măsură activă. Chiar vom mări alocarea pentru măsura activă, pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani. De asemenea, vom avea o grijă și pentru tinerii absolvenți, prin programe, de asemenea, finanțate din fonduri europene. Aici, se cunoaște că la nivel european, există un Program SURE, de susținere, prin care se va permite decontarea parțială a unor astfel de măsuri pe care le vom lua pe piața internă. Nu în ultimul rând vom încerca să generăm un program de readaptare la piața muncii, printr-un amplu program de calificare și recalificare, care va fi sprijinit parțial din fonduri de la buget, parțial din fonduri europene, dar printr-o aplicare diferită față de modul în care au funcționat aceste programe. Mai degrabă, vom încerca să luăm ca partener compania care vrea să angajeze, compania care vine pe piață, compania care vrea să se dezvolte și are nevoie de angajați, și compania să fie cea care decide furnizorul de training, care să poate să țină o perioadă de timp viitorii angajați să își facă ucenicia la locul de muncă, și, evident, vom pune condiții pentru a angaja aceste persoane care au parcurs procesul de training de către compania prin care se derulează procesul de training, într-un procent de minim 50% pe o perioadă de timp de doi ani de zile, pentru că sunt necesare astfel de condiții pe toate programele POSDRU, POCU nu au existat sisteme de evaluare ex-post, condiții care să fie puse ulterior tuturor sesiunilor de training care au fost organizate. Ori, aici îţi trebuie un mecanism, să știi exact care sunt meseriile căutate. Păi, cine știe mai bine decât companiile ce meserii sunt căutate pe piața muncii? Cine știe cel mai bine cine poate fi cel mai potrivit furnizor de training decât compania care are nevoie de angajați şi care probabil a mai apelat de-a lungul timpului la serviciile unor astfel de furnizori de training, de calificare, de recalificare. În plus, sistemul de evaluare ex-post, care este, de asemenea, extrem de important pentru ca resursele să fie folosite cu eficiență. Mă opresc aici, deși aș putea să vă continuu această conferință de presă. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la întrebări.

Reporter: Bună seara, domnule prim-ministru. Aș vrea să vă întreb, pentru că ați vorbit despre instituirea stării de alertă și despre ce se va întâmpla de la data de 15 mai, dacă vor fi menținute amenzile maxime, care sunt acum de 20.000 de lei, și pentru ce anume vor exista aceste amenzi, având în vedere că veniturile românilor sunt destul de mici.

Ludovic Orban: Vom reflecta asupra acestei decizii.

Reporter: Adică, în acest moment ați luat vreo decizie cu privire la ...

Ludovic Orban: Încă nu am luat nicio decizie, vom reflecta asupra acestei decizii şi o vom face publică când vom decide.

Reporter: Şi a doua întrebare se referă la o reformă în sistemul de administrație publică, dacă luați în calcul o astfel de reformă și dacă s-ar putea pune problema inclusiv a unor reduceri de salarii, inclusiv în aparatul bugetar.

Ludovic Orban: Reforma am făcut. Certificatele pentru situații de urgență au fost emise online, șomajul tehnic a fost acordat doar prin aplicație online; programul IMM Invest se derulează, în exclusivitate, prin intermediul unei aplicații care, chiar dacă a fost atacată la prima lansare, a fost întărită, îmbunătățită și acum funcționează foarte bine. Trebuie să mergem în câteva direcții: digitalizare, simplificare, eficientizare. Astea sunt direcțiile pe care trebuie să ne mișcăm în viitorul apropiat.

Reporter: Şi cu privire la salariile din domeniul bugetar?

Ludovic Orban: O întrebare.

Reporter: Două.

Ludovic Orban: Două? Aşa aţi negociat?

Reporter: Bună seara. Voiam să ne spuneți legat de achizițiile publice în această perioadă de pandemie. Un exemplu concret: Ministerul Sănătății care, vineri, a lansat o licitație pentru echipamente, izolete, mai multe echipamente pentru această perioadă; la ora 15:16 a fost lansată această licitație în sistemul de achiziții, iar termenul pentru firme a fost astăzi, la ora 16:00. Dacă vedeți normal acest lucru.

Ludovic Orban: E o achiziţie în regim de urgență. Cred că știu despre ce e vorba. Este vorba de acordarea unui ajutor către Republica Moldova. Avem un termen în care trebuie finalizată această procedură. Probabil din cauza asta s-a folosit. Dar, în baza decretului prezidențial și a măsurilor aferente, se poate derula o astfel de achiziție rapidă.

Reporter: Totuşi, termenul aceasta atât de scurt, credeți că ministerul poate să facă niște achiziții la un preț rezonabil?

Ludovic Orban: Obiectivul nostru este ca, într-un timp cât mai scurt, să putem să îi ajutăm pe frații noștri de peste Prut pentru care, de altfel, am și anunțat, deja primul pas a fost făcut, prin echipa foarte frumoasă de medici, asistente care fac voluntariat într-o acțiune umanitară de susținere și urmează aceste materiale și echipamente.

Reporter: Nu, nu asta vă întrebam. Vă întrebam dacă nu există totuși suspiciuni, când astfel de proceduri se derulează foarte repede....

Ludovic Orban: Depinde de unde... Să vedem cum se va finaliza achiziția. După ce se finalizează achiziţia, vom vedea despre ce e vorba.

Reporter: Sunt totuși foarte multe semne de întrebare pe aceste achiziţii. Deja s-a anunţat o comisie de anchetă în parlament...

Ludovic Orban: Achiziţii s-au făcut de către ONAC, sunt transparente toate aceste achiziții, și de către ministere, iar între companii...e compania Ministerului Sănătății - UNIFARM, care, de asemenea, a făcut achiziții într-un regim de competitivitate uriașă, în momentul în care nu se găsea aproape nimic din ceea ce este necesar. Astea sunt achizițiile care s-au derulat la nivel cu guvernamental.

Reporter: Şi, totuşi, spitalele nu fac achiziții prin acest UNIFARM. Ce se întâmplă cu această?

Ludovic Orban: Nu putem să le forţăm să facă achiziții. UNIFARM distribuie materiale care sunt certificate, care sunt obținute prin achiziții de la companii certificate. Nu înțeleg, vă spun sincer. Şi dacă cred că e necesar să se facă lumină în privința achizițiilor, cred că e necesar să se facă lumină în privința achizițiilor făcute de toți, și de consiliile județene, și de primării, și de către spitalele aflate în subordinea consiliilor județene, să se vadă acolo exact care sunt tipul de materiale, dacă ele au fost conforme, certificate, la ce preț s-au făcut achizițiile respective.

Reporter: Consideraţi că e necesară?

Ludovic Orban: Consider că trebuie să se facă orice cercetare, dar, repet, celor care sunt cu comisia de anchetă, le sugerez de pe acum, în comisia de anchetă,  nu au mare lucru de cercetat la nivel guvernamental, pentru că, repet, achizițiile au fost derulate de ONAC, pentru socurile strategice, au fost derulate de Ministerul Sănătății, câte achiziții a derulat. UNIFARM e o companie a statului statului, dar care nu e instituție publică și nu are aceleași reguli de respectat în materie de proceduri de achiziție. Repet, să se cerceteze tot, toate achizițiile făcute de consiliile județene, să se compare, de exemplu, spitalele achiziționate de noi, cu spitalele achiziționate de autorități judeţene...

Reporter: ... şi ale ministerului?

Ludovic Orban: Da.

Reporter: Mulţumesc!

Ludovic Orban: Cu mare plăcere!

Reporter: Bună seara! Domnule premier, perioada aceasta de pandemie a pus oglindă în fața sistemului sanitar. Aș vrea să vă întreb dacă ați demarat o analiză, alături de ministrul sănătății și, dacă da, care sunt principalele deficiențele sistemului sanitar pe care le-aţi identificat, în afară de managementul numit politic la unele spitale, problemă pe care ați menționat-o. Şi dacă pregătiți o reformă a sistemului sanitar și când ne putem aștepta la aceasta?

Ludovic Orban: Cu siguranță, după acest prim val al epidemiei, vom lua măsuri în domeniul sănătății publice. Au fost evidențiate câteva lucruri care au fost vizibile cu ochiul liber, de la managementul spitalelor, adormirea în care se găseau direcțiile de sănătate publică, ritmul lent în care se mișca inclusiv Agenția Națională a Medicamentului, gravele disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte sistemele informatice, de exemplu pe card - știți că a trebuit să dăm ordonanță de urgență ca să permitem achiziția de medicamente fără cardul de sănătate, din cauza sistemului informatic care, practic, se defectează periodic. Avem multe probleme în domeniul sănătății. Nivelul taxei de clawback, care a ajuns la aproape 30%, întărirea sistemului de prevenție a medicinei de familie și a medicinei din ambulatoriu, a medicilor specialiști care lucrează în ambulatoriu, o reorganizare a spitalelor și o mai mare rigoare în ceea ce privește respectarea regulilor, a procedurilor, a protocoalelor care există; ele sunt în funcțiune, numai că, de multe ori, managerii care au fost numiți acolo nu erau familiarizaţi și nu știau ce să impună, lăsând la latitudinea, să spun, a directorilor medicali sau a șefilor de secție realizarea protocoalelor. Sunt multe lucruri care trebuie îmbunătățite în sistemul medical, nu vă prezint acum un plan de reformă, dar, cu siguranță, vom face pași pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate.

Reporter: Şi, fiindcă aţi menţionat problema medicamentelor, ne-au semnalat farmaciștii faptul că în această perioadă criza medicamentelor sau, mă rog, absența unor medicamente s-a acutizat, reclamă ei faptul că România având prețuri negociate mai mici decât țările occidentale distribuitorii preferă ca medicamentele achiziționate de sucursalele lor din România la prețuri mici să le exporte la prețuri mai mari /../

Ludovic Orban: Din România s-au retras peste 2.000 de medicamente, tocmai din cauza prețului fixat administrativ care se fixează în comparație cu un număr de prețuri din alte țări, cel mai mic preț și evident în România e cel mai mic preț. Asta este una dintre cauzele pentru exportul paralel, pentru că foarte mulți vin pe piața românească și de pe piața românească le iau mai ieftin, ducându-le în țări unde prețul lor reglementat este mai mare decât dacă ar fi achiziționate direct. Evident că și aici trebuie să lucrăm asupra mecanismului de fixare a prețului administrativ, evident că aici trebuie mărită alocația din fondul de sănătate pentru decontarea medicamentelor compensate și gratuite și evident că și aici trebuie pus un echilibru mai mare între generice și inovative, între medicamente produse în România și medicamente importate.

Reporter: Cu permisiunea dumneavoastră, dacă pot termina întrebarea. Cum vedeţi ideea unui stoc tampon care se asigure, de exemplu, necesarul de medicamente al pacienților din România pentru un an de zile și să se permită exportul doar la ceea ce depășește acest stoc tampon. Deci cu alte cuvinte o rezervă de medicamente...

Ludovic Orban: Nu sunt calificat să vă răspund la această întrebare. Puneți această întrebare specialiștilor din Ministerul Sănătății. Oricum, cel care primește dreptul de a distribui pe piața românească medicamente are niște obligații: să asigure stocurile necesare pentru o perioadă de minimum trei luni, după știința mea.

Reporter: Da, dar cu toate acestea, este criză de medicamente în farmacii și nu mă refer...

Ludovic Orban: Din dorința de a reduce numărul de contacte sociale, s-a permis luarea pe rețetă nu pe o perioadă de o lună, cât se lua pe rețetă, ci luarea pe rețetă pe o perioadă de două luni; și asta a crescut artificial la cererea și pe unele medicamente, plus că alții și-au făcut stocuri - vă aduceți aminte, pe la începuturi, era așa, o dorință de realizare de stocuri pe mâncare, pe medicamente, care a dus la creșterea artificială a cererii. Ăsta a fost unul dintre motivele pentru care am interzis export paralel.

Reporter: Domnule premier, ați vorbit de mai multe măsuri de relaxare pentru populație, dar v-aș întreba care ar fi măsurile de relaxare pentru economie în perioada următoare, mai ales pentru domeniile foarte afectate, mă refer la turism în primul rând.

Ludovic Orban: Comerțul. Comerțul, vom deschide comerțul, sigur, cu excepția mall-urilor, dar comerțul va fi deschis.

Reporter: Ce se întâmplă cu turismul?

Ludovic Orban: Şi e important că se deschide comerțul, că oamenii pot să cumpere și atunci, existând cumpărare, va crește producția, va fi un stimulent pentru reluarea producției în anumite ramuri sau pentru readucerea producției la nivelul anterior. Sunt, în mod evident, măsuri... libertatea de circulație în interiorul localității, cu siguranță, va afecta favorabil companiile, să spunem, care comercializează combustibili, pentru că o să crească consumul. De asemenea, reluarea activității frizeriilor, coaforurilor, cabinetelor stomatologice - și astea sunt activități care vor permite, să spun, revenirea la normalitate din punct de vedere economic. Și hotelurile, vor fi deschise hotelurile. Deci hotelurile nu vor fi sub restricție după 15 mai. Restricții vor fi la restaurante, cafenele, baruri. Astea vor rămâne. Aici trebuie să vă spun că, din evaluarea de risc epidemiologic, restaurantele - mai ales în spații închise - sunt considerate printre cele mai mari riscuri epidemiologice. Și probabil va mai trece un timp până să se poată da drumul la restaurante, cel puțin în spații închise.

Reporter: Deci putem spune că din 15 mai hotelurile vor fi deschise.

Ludovic Orban: Cu siguranţă.

Ludovic Orban: Dar când vom putea călători efectiv, mulți români se întreabă, este un domeniu important și pentru economie, dar este și acest interes al oamenilor care își doresc în această perioadă să călătorească. Când vom putea face asta?

Ludovic Orban: Deplasarea în afara localității va fi permisă pentru anumite categorii de motive pe care le considerăm întemeiate: deplasări de serviciu, deplasări la la rude, deplasări la activitățile agricole, deplasări... Dacă dăm drumul la alpinism, la deplasări montane, înseamnă că se pot duce la munte. Adică va exista o anumită relaxare și în ceea ce privește deplasarea în afara localităților, care va creşte cererea şi pe unităţile de cazare; ştiu că ele sunt legate și de restaurante, dar încă nu putem da drumul la restaurante acum. Numai pentru că există o zonă destul de afectată, eu recunosc, zona de restaurante, de cafenele, de baruri, e o zonă unde se socializează, o zonă unde oamenii se simt bine, o zonă de care sunt convins că, psihologic, oamenii ar avea nevoie, dar, pe de altă parte, punem pe prim plan sănătatea. Suntem atenţi și la economie, dar sănătatea e de bază, iar dacă e să luăm contribuția la Produsul Intern Brut a HORECA, aceasta este limitată, o putem duce încă o lună jumate, două.

Reporter: V-aş întreba dacă veți restrânge dreptul la circulație prin ordonanță de urgență, pentru că, știm că acest lucru se poate face, potrivit Constituției, doar prin lege, modificări legislative.

Ludovic Orban: N-aș vrea să intru acum într-o dezbatere constituțională. Noi avem la dispoziție, după încetarea situaţiei de urgență, această stare de alertă,  care permite luarea anumitor măsuri. Dacă va fi necesar să completăm reglementarea pentru a întări capacitatea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență de a lua anumite măsuri necesare, o vom face. Oricum, eu cred că nimeni nu-și dorește ca în România să nu mai existe posibilitatea legală de a menține anumite restricții, pentru că aceste restricții apără sănătatea fiecăruia dintre noi. Chiar dacă există o mare presiune - şi aici nu pot să nu remarc cum, de 1 Mai, am văzut, la aproape toate televiziunile, plaje, ca să... cum să spun? să stârnească dorul neostoit al oamenilor de mare, de plajă, de munte. Totuşi, încă trebuie să mai ținem anumite restricții, pentru că nu a trecut pericolul, chiar nu a trecut pericolul. Dimpotrivă, trebuie trebuie să fim atenți la tot ce se întâmplă în alte țări europene, care iau decizii de relaxare un pic mai repede decât noi, înainte de data de 15 mai. Pentru orice măsură de relaxare o să evaluăm impactul epidemiologic, pentru că nu ne putem permite să revină, să crească semnificativ numărul de infectării şi să punem în pericol sănătatea și viața oamenilor. Ar fi păcat. Am trecut de o perioadă grea. După cum arată graficul, suntem deja pe un plafon. În ultimele zile, avem zile în care numărul de persoane care s-au vindecat este mai mare decât numărul persoanelor care au fost diagnosticate pozitiv. Deja suntem pe un plafon și vom avea o tendință de descreștere, cu singura condiție să nu ne relaxăm, să nu renunțăm la toate rigorile de comportament care ne-au permis să menținem un nivel atât de scăzut ale răspândirii virusului.

Reporter: Bună seara. Domnule prim-ministru, tocmai pentru că vorbeaţi de numărul de cazuri, aş vrea să vă întreb, chiar şi oficialii europeni de la Centrul pentru gestionarea bolilor spuneau că România este una dintre țările care nu a ajuns la vârf, nu  a atins încă vârful pandemiei, și medicii, inclusiv ministrul sănătății preciza că nu am ajuns pe această curbă descendentă. Cum de totuși, având în vedere aceste date, ați hotărât, totuși, câteva măsuri de relaxare; de regulă țările europene au recurs la măsuri de relaxare aflându-se pe o curbă descendentă.

Ludovic Orban: V-am zis că suntem pe plafon, cu o ușoară tendință de descreştere. Uitați-vă și la numărul de persoane care sunt infectate, adică scădem din numărul de persoane diagnosticate pozitiv, numărul de persoane care s-au vindecat; așa se face evaluarea. Deci, suntem pe un plafon, chiar cu o uşoară tendinţă.. sigur că avem niște mici zimţi, dar dacă faci media, pot să constați evoluția. Or, evoluţia e într-o ușoară descreștere: și pe număr de îmbolnăviri, și pe număr de cazuri active.

Reporter: Adică am trecut de vârf?

Ludovic Orban: Nu pot să spun că am trecut de vârf. Cert este că am trecut de Paști cu bine, și, în urma Paștelui, nu a existat o creștere a numărului de infectați, așa cum au prognozat atâția defetiști. 1 Mai - ne-a ajutat și vremea, oricum, nu s-a dus lumea masiv în spații verzi sau în zone turistice.

Ludovic Orban: Eu zic că am trecut bine şi de 1 Mai. Depinde de comportamentul nostru, dacă menținem acest trend, care, după părerea mea, tinde spre descreștere. Ca atare, 15 mai este o dată pe care am considerat-o potrivită, în funcție de evoluția cazurilor și de prognozele care sunt făcute de epidemiologi.

Reporter: Adică vârful ne va prinde pe relaxare, domnule prim-ministru?

Ludovic Orban: Vom vedea.

Reporter: Și aș vrea să fiţi un pic mai clar cu privire la felul în care vom putea circula între localități, după data de 15 mai. Vom avea nevoie de o declarație?

Ludovic Orban: Vom fi suficient de clari când vom stabili care sunt toate motivele pentru care se poate ieși în afara localității.

Reporter: Dar vom avea nevoie de o declaraţie?

Ludovic Orban: Şi acest lucru îl vom hotărî.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Voiam să vă întreb, în contextul celor enunțate de dumneavoastră, dacă anul școlar 2020-2021, dacă aveți vreun scenariu că acest an școlar ne va prinde cu elevii, tot învățând, făcând cursuri online, practic nu în bănci?

Ludovic Orban: Asta va depinde de evoluţia epidemiei.

Reporter: În acest moment, înțeleg că nu există un fel de scenariu?

Ludovic Orban: Sigur că trebuie să fim pregătiți pentru orice situație. Din acest motiv, de exemplu, ne gândim la o soluție ca să putem să oferim fiecărui copil, indiferent unde domiciliază, să-i oferim şansa de a avea acces la cursuri online. De asemenea, să ajutăm școlile care nu au echipamentele și tehnica necesare ca să poată să permită organizarea acestor cursuri online. Paza bună trece primejdia rea - așa cum am spus-o. Şi vom fi pregătiți şi pentru această situație. Sigur, dacă la data de 15 septembrie, când încep școlile, nu va exista risc de îmbolnăvire, vom începe școala normal.

Reporter: Cu privire la măsurile economice, în Spania de exemplu, va fi introdus un venit de bază universal, chiar în timpul pandemiei. Știm că la noi în țară au venit, în ultimele luni, foarte mulți români, mii de români până la urmă, care nu au niciun venit, pentru că nu au niciun loc de muncă. Credeți că s-ar impune și la noi o astfel de măsură?

Ludovic Orban: Din cauza asta m-am referit la susținerea investițiilor, susținerea proiectelor de investiții ale companiilor, la măsurile active, atât pentru cei care au fost în șomaj tehnic şi cărora li s-a plătit șomaj tehnic, cât și pentru cei care nu au loc de muncă la ora actuală.

Reporter: Dar cu siguranță /.../.

Ludovic Orban: Tocmai pentru a genera absorbția forței de muncă suplimentare - pe evaluările noastre sunt aproape 300.000 de persoane cărora le-a încetat contractul de muncă. Aici să vă dau o dată - și asta vă rog să rețineți această informație pentru că este extrem de importantă.  Din 23 februarie, de când practic am monitorizat toate intrările, în România s-au întors, cetățeni români, 1.279.000 de cetățeni români, iar cei mai mulți dintre ei, deci după 23 februarie, cei mai mulți dintre ei au venit din țări europene - Italia, Spania, Germania, Franța, Marea Britanie - unde a existat cea mai mare răspândire a virusului. De ce v-am spus lucrul ăsta? România a fost expusă unui pericol major datorită numărului extrem de mare de români care au intrat în țară și care au venit din zone. Noi am carantinat  și am decizis izolarea la domiciliu a sute de mii de români, iar aceste decizii de fapt au întârziat în primă fază și ulterior au redus intrarea în fază de răspândire în comunitate. Foarte puține țări au avut curajul să facă așa ceva și nicio țară - cel puțin în jurul nostru - nu s-a confruntat cu un asemenea val de români care să se întoarcă în țară din zonele respective. Sigur că estimarea noastră privitoare la numărul de persoane care vor fi în căutarea unui loc de muncă este cam la 300-350 de mii de cetățeni români. De altfel, și pe evaluarea Comisiei Europene există un risc de creștere a șomajului până la 6%. Tocmai din acest motiv generăm aceste măsuri economice, pentru că cea mai bună formă de protecție a unui român este să aibă un loc de muncă.

Reporter: Tocmai de asta vă întrebam, că nu toți dintre ei vor reuși să se și angajeze, pentru că probabil nu va fi nevoie de atât de multă forță de muncă...

Ludovic Orban: Pentru cei care nu vor reuși să se angajeze, cu siguranță că vom dezvolta... există Legea venitului minim garantat și până reușesc să își găsească un loc de muncă pot să beneficieze de anumite forme de susținere. Sigur că ne dorim cât mai puțin să beneficieze. Din acest motiv încercăm să gândim produse și pentru mediul urban și pentru mediul rural, pentru a oferi posibilitatea de integrare. De exemplu, o să punem la punct o măsură activă inclusiv pentru zilieri. O să pregătim un program pentru fermieri și chiar avem resurse pentru tinerii fermieri, un program pentru tinerii fermieri, pentru a demara un program de susținere a tinerilor fermieri, cu ajutoare, mi se pare, până la 40.000 de euro pentru construcția unei ferme. Sunt mulți care s-au întors, în loc să se mai ducă să culeagă sparanghel sau de astea, o să încercăm să dezvoltăm programe în care să le permită să își deschidă o fermă în România. De asemenea, v-am zis, încercăm să susținem fermele, avem un program de susținere a fermelor, mai ales a fermelor care au fost afectate în perioada respectivă. De asemenea, fermele care au fost afectate de secetă, vom acorda despăgubiri - cred că nu s-au mai acordat despăgubiri de 11 ani; prin ordin comun s-au înființat comisiile de evaluare care evaluează pierderile provocate de secetă către fermieri și, de asemenea, se va stabili un mecanism în care vom plăti practic o parte din pierderile înregistrate de fermieri din cauza secetei.

Reporter: La sfârșitul săptămânii trecute, ați declarat că deplasarea în scop turistic se va include în noul tip de declarație pe proprie răspundere. Vă păstrați declarația?

Ludovic Orban: Nu, nu, nu. Am zis-o într-un context, nu am zis-o așa. Când vom lua decizia, vom anunţa oficial. N-am obiceiul să fac anunțuri fără să am decizii în spate.

Reporter: Iar a doua întrebare ar fi: când vor fi reluate zborurile și în ce condiții?

Ludovic Orban: Aici răspunsul e foarte simplu. Suntem în concert european. La nivel european, e o dezbatere foarte amplă privitoare la reluarea zborurilor. Reluarea zborurilor nu poate fi un act unilateral al României, pentru că cele mai multe conexiuni aeriene le avem cu ţări de la nivelul Uniunii Europene și aici va exista.... Se pune la punct acum planul de reluare a transportului aerian, de asemenea, şi de stabilire a condițiilor care vor fi impuse la reluarea  transportului aerian. Aici, când vom decide la nivel european reluarea zborurilor, atunci vom decide și noi.

Reporter: Deci în luna mai nu o să călătorim. 

Ludovic Orban: Nu daţi ştirea asta, că nu putem şti. Se călătorește. Spre anumite destinaţii care nu sunt în zona roşie, se călătoreşte.

Reporter: Bună seara. Aţi amintit şi dumneavoastră de programul de susținere a marilor companii, similar celui pentru IMM-uri. Ministrul finanțelor spunea că mâine programul va fi definitivat, asta înseamnă că, în ședința din săptămâna aceasta, guvernul va adopta programul?

Ludovic Orban: Dacă are toate avizele și este conform discuțiilor, da.

Reporter: Deci intenția este cât mai repede.

Ludovic Orban: Cât mai repede, evident.

Reporter: Şi a doua întrebare: Bacalaureatul o să înceapă anul acesta sau nu o să înceapă pe 22 iunie?

Ludovic Orban: Deocamdată în discuțiile pe care le-am avut, examenele, examenul de Evaluare, examenul de Bacalaureat, se vor da până la termenele care erau stabilite. Eu nu am știință de vreo altă informație în domeniul ăsta.

Reporter: Voiam să vă întreb ce se va întâmpla cu pensiile românilor și cu alocațiile, asta pentru că, știm foarte bine, criza economică a coronavirusului a împovărat bugetul.

Ludovic Orban: După cum bine știţi, în conformitate cu Pactul de Stabilitate, care este transpus prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, după primele şase luni ale fiecărui an Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte un raport privitor la starea economiei și starea bugetului. În funcție de acest raport și în funcție de prognozele care vor fi realizate, vom lua deciziile care se impun. Cu siguranță vom crește pensiile.

Reporter: Va fi respectată acea creștere cu 40% sau se discută varianta unei cresteri mai mici?

Ludovic Orban: V-am spus că vom lua toate deciziile în funcție de evoluția economiei și de resursele bugetare pe care le avem la dispoziție și mai ales în funcție de prognozele care se vor face, pentru că obiectivul nostru este să creștem pensiile, dar să le creștem astfel încât să le putem plăti pe toată perioada care este necesar să plătim pensiile.

Reporter: Vorbeaţi despre măsuri active pentru angajați după încetarea stării de urgență, acea plată a 35-45% din veniturile angajaților. Ce surse vor fi folosite pentru acești bani? Reprezintă un efort bugetar mai mare pentru Guvern sau vor fi folosite fonduri europene?

Ludovic Orban: Vom putea deconta o parte din bani din fonduri europene, pe măsurile active. Vom putea deconta măsurile active. Cealaltă parte va fi din buget.

Reporter: A fost făcut un calcul? Cam cât de mare este această sumă care ar urma să fie decontată pentru ajutorul angajatorilor?

Ludovic Orban: Suntem în curs de realizare a impactului bugetar. Aici încă nu avem toate datele pentru că trebuie să facem o analiză pentru câți mai plătim șomajul tehnic, că va trebui să mai plătim șomajul tehnic cât timp sunt restricții privitoare la anumite companii - la restaurante, la transport internațional de călători, la instituții, companii în domeniul spectacolelor, în care nu se dă drumul, o perioadă va trebui să mai plătim șomajul tehnic. Pe toate celelelalte companii care își reiau activitatea vom trece la măsuri active. Sigur, la fiecare angajat care revine în activitate. Încă nu e făcută o evaluare pentru că vrem să vedem cererile care se depun pentru luna aprilie, să vedem dacă au crescut ca număr față de cele 570 şi ceva de mii, cât au fost pe luna martie şi să facem o analiză pe cererile respective să vedem câți provin din companii care își vor relua activitatea după 15 mai sau după 1 iunie și câți sunt din companii pentru care se vor menține restricțiile și, în funcție de asta, se va face o evaluare. Dar, să știți pe măsura asta, de exemplu, nu va exista un efort bugetar suplimentar față de efortul bugetar care a fost făcut pentru plata șomajului tehnic, care trec a fost sub nivelul așteptărilor.

Reporter: Domnule prim-ministru, voiam să vă întreb dacă v-aţi mai gândit în privința redeschiderii grădinițelor de stat, a celor private și a creșelor, în contextul în care sunt părinţi care nu cu cine să îşi lase copiii.

Ludovic Orban: Ştiu că astăzi a avut loc o întâlnire la Ministerul Educației cu reprezentanții învățământului privat. Încă nu am fost informat de rezultat. În cursul zilei de mâine voi avea o întâlnire cu doamna ministru, care mă va informa de discuțiile care au avut loc. Este adevărat,  aici noi am prevăzut o formă de sprijin a părinților, prin Legea 19, care a fost modificată prin ordonanța noastră, în care am acordat acel venit de 75% pentru părintele care stă acasă cu copilul. Pe de altă parte, sunt mai multe situații, fie situațiile de familii monoparentale, unde există risc de pierderea locului de muncă, și inclusiv în familiile cu doi părinți, părintele care stătea în concediu e într-o situaţie în care cam este rechemat la muncă și atunci probabil există această nevoie socială de a găsi o soluție ca cineva să aibă grijă de copii în perioada în care părinții să duc la serviciu - încă nu pot să vă dau un răspuns. Aici așteptăm și  punctul de vedere al Institutului Național de Sănătate Publică și a specialiștilor din /.../ epidemiologici.

Reporter: Aş mai avea o întrebare. V-aş întreba de ce nu sunt redeschise mai repede zonele în care sunt puțini bolnavi; de exemplu, avem 30 de judeţe în care sunt maximum 300 de bolnavi, în contextul în care atât starea de urgență, cât și starea de alertă pot fi instituite doar local, nu trebuie neapărat instituite la nivel național; și acest lucru putea ajuta economia, să repornim mai repede. Atâta timp cât nu este nevoie în anumite județe să ...

Ludovic Orban: Aici mai degrabă vom menţine anumite restricții în zonele unde e răspândirea foarte mare. În ceea ce privește măsurile, măsurile le vom lua unitar, la nivel naţional, pentru că acum ca să vă spun între 300 de cazuri şi 180 de cazuri nu e o diferenţă chiar atât de mare. Aici trebuie să te uiti și la populația județului și la aria de răspândire a persoanelor care sunt diagnosticate - sunt mai multe date de care trebuie să ții cont.

Reporter: Ați spus în discursul dumneavoastră că s-au purtat discuții cu Bancă Europeană privind oportunitatea de investiții într-un plafon de 4 miliarde de oră, dacă am reținut bine...

Ludovic Orban: Nu. Există o decizie de a investi... în România, o sumă de până la 4 miliarde de euro.

Reporter: În ce sectoare și în ce județe am putea vedea astfel de proiecte?

Ludovic Orban: Acum, integral planul de investiții al BERD-ului nu vi-l poate prezenta decât BERD-ul. Sigur că am avut discuții, cel puțin pe zona publică, am avut discuții și există interes de implicare pe zona de infrastructură de transport. De asemenea, există interes pe zona energetică, financiar-bancară, sunt zone de interese ale BERD-ului unde a şi fost activ BERD-ul și unde a avut proiecte cu rezultate foarte bune. În ceea ce privește implicarea pe zona privată, asta este decizia BERD-ului, ce tipuri de proiecte vor sprijini, dar vor fi foarte implicați în susținerea companiilor.

Reporter: Un orizont de timp privind aceste proiecte?

Ludovic Orban: Păi, asta va depinde și cât de repede ne mișcăm noi, cel puţin pe zona publică, iar noi vrem să ne mişcăm foarte repede.

Reporter: Bun și a doua întrebare: în cazul în care această curbă ne va prinde, după cele 15 zile, vorbim de intervalul 15-30 mai, o să vină 1 iunie. La ce alte pârghii v-aţi gândit pentru ajutarea industriei HoReCa, căci hotelurile, pensiunile vor rămâne în continuare închise?

Ludovic Orban: Hotelurile şi pensiunile nu sunt închise - vă mai spun încă o dată.

Reporter: Nu sunt turişti.

Ludovic Orban: Hotelurile şi pensiunile sunt deschise, vor fi deschise.

Reporter: Şi la ce alte pârghii v-aţi gândit să apelați pentru industria turismului, în cazul în care se va întâmpla acest scenariu?

Ludovic Orban: Păi deja am luat două decizii. În primul rând, i-am scutit de impozitele specifice care le plăteau. În al doilea rând, am prelungit valabilitatea voucherelor de vacanță, tocmai în perspectiva ca aceste vouchere de vacanță să poate fi folosite de eventualii clienți, în scop turistic, în acest sezon, în condițiile în care riscul epidemiologic se va reduce.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Vreau să vă întreb dacă am voie să fac drumeție la Sinaia, cum spunea domnul Vela, trebuie să merg cu... probabil, rezervarea de la hotel, dar acel hotel sau la cota 1400, găsesc o terasă unde, în condiții de unu la masa, se poate bea o cafea, adică există, ați menționat dumneavoastră mai devreme...?

Ludovic Orban: Puteţi să vă luaţi termosul şi pe platou să vă puneţi din termos, o cafea şi să savuraţi cafeaua privind peisajul.

Reporter: Aţi menţionat că restaurantele sunt închise, cele în spații închise, sunt, rămân închise. La terase au un alt regim sau ...?

Ludovic Orban: După data de 15 mai, pe baza evaluărilor care le avem momentul de față, nu se vor deschide restaurantele, cafenelele și barurile, nici din spații închise, nici din spații deschise. În funcție de evoluția epidemiei, în funcție şi de evoluția condițiilor meteorologice, nu excludem posibilitatea ca cele în spații deschise, în anumite condiții, să le deschidem la 1 iunie, la 15 iunie, că sezonul, hai să fim cinstiţi, că sezonul începe, sezonul de vară, cam în jurul datei de 15 iunie și, în realitate, după 1 iulie merg oamenii foarte serios. Deci nu excludem varianta asta. E adevărat riscul epidemiologic în spații deschise pentru restaurante, cafenele este mai mic, dar și aici trebuie să ținem cont că există un risc și să luăm măsurile de protecție specifice pentru a reduce riscul de răspândire.

Reporter: Bun. Şi ar mai fi o întrebare, pentru că ne-a crescut foarte tare capacitatea de testare, dar totuși avem unul dintre cele mai mici numere în privința testării din zona europeană, cele mai puține testări, aveți un plan să testaţi medicii? Pentru că există tot felul de apeluri ale medicilor că nu sunt testați, deși lucrează cu pacienți și ar putea fi expuşi.

Ludovic Orban: Nu este adevărat, au fost testați... Pe măsură ce crește capacitatea de testare, crește numărul persoanelor care se testează, în funcție de protocol, adică de ordinea de prioritizare care, repet, este stabilită prin decizia Ministerului Sănătății la fundamentarea INSP, dar ținând cont de recomandările OMS și recomandările de la nivel european. Iar asta cu capacitatea de testare... Noi am testat atâţi oameni câţi era necesar.

Reporter: Și atunci cum...

Ludovic Orban: Deci noi am crescut capacitatea de testare pe măsură ce a evoluat nevoia. Faptul că noi am ținut pasul  la răspândirea virusului în comunitate, că am intrat la faza de răspândire a virusului în comunitate, și că n-am înregistrat întârzieri mai mari pe măsură ce a crescut numărul de cazuri, a arătat că ne-am mișcat destul de repede în creșterea capacității de diagnosticare și credeţi-mă că nu este simplu deloc să pui în funcțiune un centru nou de diagnosticare. Nu e deloc simplu.

Reporter: Şi o singură chestiune aș vrea să vă mai întreb și am terminat. Ați declarat la un moment dat că doar elevii care nu-și pot permite măștile acestea, le pot primi de la școală. Acum, or să vină două săptămâni, perioada 2-12 iunie...

Ludovic Orban: Am spus că vom lua măşti pentru toți, n-am spus că... Deci măști vor fi pentru orice copil care vine fără mască la școală.

Reporter: Câte?

Ludovic Orban: Câte este necesar.

Reporter: Mulțumesc.

Ludovic Orban: De asemenea, pregătim, și aici sigur facem o analiză pe baza anchetelor sociale, pe baza bazelor de date de la AJPIS, să sprijinim cu măști și persoanele care se află sub incidența legii privind venitul minim garantat, anumite categorii de persoane vulnerabile și care nu au resursele pentru a-și putea achiziționa aceste măşti și dacă vom impune obligativitatea avem în plan să susținem aceste persoane vulnerabile prin distribuirea de măşti. Vă mulţumesc şi eu. O seară plăcută vă doresc.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe