Actualitate

Marți, 24 Martie

Conferință de presă susținută de premierul Ludovic Orban, la Palatul Victoria, pe tema măsurilor de gestionare a epidemiei COVID-19

Galerie foto

 

 

Ludovic Orban: Buna seara. După cum bine ştiţi, am finalizat perioada de izolare. La finalul perioadei de izolare am fost testat, diagnosticul a fost negativ. În toate cele 14 zile, cât am stat în izolare, mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru și am condus, practic, activitatea Guvernului, am intervenit pentru luarea tuturor măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor pe care ni le-am stabilit în această perioadă. Daţi-mi voie să vă spun că acţionăm în continuare pe câteva linii foarte precise care urmăresc câteva obiective esenţiale. Primul şi cel mai important obiectiv pe care îl avem este să avem grijă de sănătatea, de viața semenilor noștri, să reducem cât de mult este posibil riscul de contaminare a cetățenilor români. După cum bine știți, astăzi am participat, la iniţiativa preşedintelui României, la o întâlnire de lucru în care am făcut o evaluare aprofundată a situației în care ne găsim și, de asemenea, am convenit asupra câtorva măsuri care urmează să fie adoptate prin ordonanță militară de către Ministerul Afacerilor Interne, cu aprobarea mea, ca prim-ministru. Toate măsurile pe care le luăm, repet, au ca obiectiv reducerea la maxim a riscului de contaminare a cetăţenilor români cu acest virus.
După cum bine ştiţi, sunt măsuri de restrângere a circulației, a deplasării cetățenilor români. Dacă până la emiterea Ordonanței care va fi prezentată, în cursul serii, de ministrul de interne și de echipa de la Ministerul Afacerilor Interne, interdicția de a ieși din casă a fost valabilă între orele 22.00 și 6.00 dimineață, după emiterea Ordonanței militare nr. 3, vom impune această restricție între orele 6.00 - 22.00. Practic, cetățenii vor avea posibilitatea să iasă din locuință, din domiciliu pentru a se duce la muncă, pentru a-şi achiziționa bunurile necesare pentru viața de zi cu zi - mâncare, medicamente și alte produse- , vor avea posibilitatea de a ieși la domiciliu pentru a se duce la analize medicale urgente, care nu pot fi soluționate prin telemedicină și necesită deplasarea cetățeanului până la medicul de familie, sau până la un spital, în cazul în care sunt chestiuni de sănătate mai grave. De asemenea, se va permite deplasarea în jurul locuinței pentru mișcare, pentru plimbarea animalelor de companie; practic, vor exista limitări ale deplasării cetățenilor pe parcursul zilei. 
De asemenea, am văzut că s-a rostogolit o informație care nu este adevărată și care veți vedea că nu este adevărată, privitoare la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani. Se știe foarte clar că cei mai expuși îmbolnăvirii, care prezintă cel mai mare risc sunt persoanele în vârstă, pensionarii, bunicii părinții noștri, cei cu vârsta de peste 65 de ani. Pentru a-i proteja, doar pentru a-i proteja, se va institui, practic, această interdicție de a ieși de la domiciliu, dar nu pe toată perioada zilei. Va exista un interval orar în care pensionarii, cei cu vârsta de peste 65 de ani, se vor putea deplasa și chiar ne impunem ca obiective să le asigurăm servirea aproape exclusiv în magazinele alimentare, în farmacii, pentru persoanele de peste 65 de ani, astfel încât să nu interacționeze cu alți cetățeni, pentru a-şi cumpăra ceea ce au nevoie pentru traiul zilnic. De asemenea se pot deplasa ca să facă o plimbare. Deci modul în care a fost prezentată ideea de măsură nu este corect, și ministrul afacerilor interne va prezenta conținutul ordonanței care va clarifica această situație.
Continui să apelez la români să fie responsabili, să respecte întrutotul recomandările medicilor, recomandările prin care se pot feri de a fi infectați cu virus sau pot să îi ferească pe cei din jur să fie contaminați cu virus. Toate recomandările, toate măsurile trebuie respectate, pentru că este mult mai ușor și mult mai bine dacă se reușește limitarea răspândirii, reducerea, atât de mult cât este posibil, a numărului de persoane care să se contamineze cu acest virus. 
Un alt obiectiv important pe care îl avem este achiziția de echipamente de protecție, de măști, de combinezoane, de viziere, de ochelari, de mănuși - toate echipamentele de protecție. Repet, ca să fie toată lumea corect informată. În mod normal, conform legii, ar fi trebuit să existe stocuri strategice care să fie achiziționate din timp pentru a putea face față unei epidemii și unei creșteri a consumului de astfel de materiale necesare pentru a combate epidemia. La momentul la care am preluat guvernarea stocurile erau zero. Pe 4 februarie am emis Ordonanța de Urgență care a permis Oficiului Naţional pentru Achiziții Centralizate să demareze procedurile pentru a achiziționa aceste produse care sunt fundamentale pentru protejarea cadrelor medicale, pentru protejarea tuturor celor care sunt în instituții publice și au interacțiune cu cetățenii, de la Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră și toate celelalte categorii de personal; de asemenea, pentru a putea, eventual, să punem la dispoziție și companiilor, pentru a putea ajuta să protejeze angajații la locurile de muncă. La ora actuală, cererea pe piața internațională a crescut exploziv. Facem toate eforturile posibile, omenește posibile, pentru a putea achiziționa aceste cantități. Am avut "n" contracte, "n" oferte care, din păcate, nu au putut fi onorate, din decizii care au fost luate de diferite companii sau diferite state care nu ne-au permis să ducem la bun sfârșit contractele care au fost semnate. Și astăzi, cu fiecare contract în parte, înregistrăm dificultăți foarte mari. De exemplu, ca să luăm 80.000 de măști de la o companie germană cu care aveam contract a trebuit să se intervină la ministrul sănătății ca să emită un ordin special ca să elibereze cantitatea care să fie livrată pentru România.
De asemenea, avem din foarte multe țări în care avem contracte cu companii, este necesar să intervenim la nivel diplomatic, să folosim toate pârghiile pe care le avem la dispoziție şi, de unde inițial era numai ONAC implicat în procedurile de achiziție, la ora actuală orice instituție a statului care are relații, vă dau exemplu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin intermediul reprezentanțelor comerciale, și toate structurile care au capacitatea de a realiza contracte, indiferent că sunt de stat sau private, sunt implicate în acest efort. La ora actuală se organizează achiziția pe lângă ONAC prin Unifarm, prin Crucea Roșie. Vreau să mulțumesc Crucii Roșii, care a venit alături de noi, și tuturor companiilor care au făcut donații către Crucea Roşie special pentru a putea înarma Crucea Roșie cu veniturile necesare pentru a putea pune la dispoziția statului român echipamente și materiale necesare pentru a putea să protejăm cetățenii români. Facem achiziții prin intermediul Ministerului Sănătății, cofinanțare de la Banca Mondială, derulăm achiziţii prin alte companii și prin alte structuri, astfel încât să reușim ca orice fel de contract să putem să îl ducem la bun sfârșit cât mai repede, astfel încât să putem să obținem aceste echipamente, biocide, substanțe dezinfectante. 
Am simplificat procedurile la maximum pentru a permite producerea în țară. Deja a început producția de măști în țară, urmează să înceapă producția de combinezoane, producția de izolete în România de către companii românești și încercăm să sprijinim aceste companii să crească producția, să poată să livreze cantități mai mari, astfel încât să le punem la dispoziția instituțiilor, spitalelor, medicilor de familie, medicilor din ambulatoriu și tuturor categoriilor de angajați care sunt implicați în prima linie a bătăliei contra coronavirusului. 
Al treilea obiectiv important pe care l-am urmărit încă de la declanșarea epidemiei a fost acela de a întări Direcțiile de Sănătate Publică. Pot să vă spun că la ora actuală, față de efectivele inițiale, Direcțiile de Sănătate Publică, în numărul de angajați, au crescut cu peste 4.000 la nivel național. Am implicat rezidenți, am implicat medici şcolari, am implicat medici sau cadre medicale care au fost disponibile în diverse spitale care nu sunt în prima linie, pentru a putea să întărim capacitatea Direcțiilor de Sănătate Publică, care sunt extrem de greu încercate și care trebuie să deruleze proceduri, trebuie să facă față unor misiuni pentru care nu fuseseră pregătite. 
Din mers, trebuie să creștem sistematic capacitatea Direcțiilor de Sănătate Publică de a face față acestor evenimente. Aici este vorba de întărirea capacității de derulare a anchetelor epidemiologice. Anchetele epidemiologice - imediat ce se constată o persoană care este diagnosticată pozitiv, duce la decizia de a trimite în izolare la domiciliu toate persoanele care au intrat în contact cu persoana diagnosticată pozitiv. Anchetele epidemiologice se derulează cu o viteză crescută și dau posibilitatea ca foarte mulți dintre cei care au intrat în contact cu persoane diagnosticate pozitiv să nu se ducă în societate pentru a transmite virusul către cei apropiați. Anchetele epidemiologice și-au arătat, în mare măsură, rezultatele prin diminuarea răspândirii. De asemenea, sistemul de izolare la domiciliu și sistemul de carantinare. Direcțiile de Sănătate Publică trebuie să urmărească sistematic, în centrele de carantină și, de asemenea, în privința persoanelor izolate la domiciliu, măsura în care se respectă, evident, în colaborare cu poliția, cu jandarmeria, cu autoritățile locale. De asemenea, trebuie să urmeze toate procedurile, pentru că va crește numărul de persoane care își termină perioada de 14 zile și trebuie să aibă grijă ca ieșirea din perioada de izolare să se deruleze după o procedură - toți cei care au simptome să fie diagnosticați, iar cei care nu au simptome să primească de la Direcțiile de Sănătate Publică, practic, permisul de ieșire din izolare. Direcțiile de Sănătate Publică sunt implicate, de asemenea, în efortul de a decide măsurile privitoare la toți cetățenii care intră în România. Trebuie să știți - ați văzut cu ochiul liber - România, pur și simplu, a primit zeci de mii de cetățeni români care s-au întors din țări, cum sunt: Italia, Spania, Franța, Germania, țări în care numărul de cazuri diagnosticate pozitiv este foarte mare, ca și efortul depus de DSP, împreună cu Poliția de Frontieră pentru a putea asigura controlul, procesarea tuturor declarațiilor și, mai ales, implementarea deciziilor de carantină și de izolare la domiciliu, să poată să se deruleze în cele mai bune condiții. Apreciez foarte mult activitatea DSP-urilor și îi felicit pe toți aceia care s-au alăturat din mers și care susțin, practic, fără să aibă neapărat o pregătire necesară, pur și simplu învață zi de zi ceea ce trebuie să facă, își asumă riscuri şi reușesc să ducă la decizii care să reducă riscul epidemiei. De asemenea, după reuniunea de la Cotroceni, am participat, tot alături de președintele României, de ministrul sănătății, de ministrul de interne, de ministrul transporturilor, de ministrul apărării, la o videoconferință cu directorii de spitale și directorii de Direcții de Sănătate Publică, și evident, cu prefecții. Punem în practică un plan de pregătire graduală a spitalelor - în funcție de numărul de persoane care sunt diagnosticate pozitiv, să primească persoane care sunt diagnosticate spre tratament, având practic trei linii, trei etape de pregătire a spitalelor în care, pe rând, intră spitalele în funcțiune. Prima linie care funcționează astăzi, în a doua linie în care intră spitale de pneumologie, de boli infecțioase și alte spitale care au capacitatea de a trata și de asemenea pregătim a treia linie, în care identificăm în fiecare județ spitale care să fie dedicate exclusiv tratării persoanelor care sunt diagnosticate pozitiv, pentru a asigura o creștere a capacității, atât în ceea ce privește numărul de paturi pentru tratarea cazurilor obișnuite, cât și în ceea ce privește creșterea numărului de paturi pentru secțiile de terapie intensivă. Sigur că, în cursul procedurilor de achiziție, suntem în diferite faze. Creșterea capacității de diagnosticare este extrem de importantă pentru că, în funcție de creșterea capacității de diagnosticare, avem capacitatea de a identifica persoanele care s-au contaminat cu virusul. Trebuie să știți că am plecat de la un număr foarte redus de Real Time PCR - aparate de analiză. Practic, în prima parte, au funcționat nouă astfel de aparate de tip Real Time PCR, iar la ora actuală sunt puse în funcțiune 19. Am identificat toate PCR-urile pe care le putem pune în funcțiune pentru a diagnostica. PCR-uri care există fie la ANSVSA, fie la facultăți, laboratoare de cercetare, fie în institute de cercetare, fie în spitale, PCR-uri care există și care trebuie puse în funcțiune. De asemenea, până în prezent sunt achiziționate10 aparate noi. De asemenea, prin Crucea Roșie, care sunt distribuite în momentul de față în teritoriu. Prin Unifarm, avem un contract în care deja au fost achiziționate 10 PCR-uri, din care patru sunt deja montate și pregătite să fie distribuite. 
De asemenea, în cadrul videoconferinței pe care am avut-o am aflat cu bucurie că s-au mișcat și spitalele și că și spitalele au achiziționat PCR-uri și chituri de testare. Problema cea mai mare pe care o să o avem în perioada următoare este aceea de a asigura kiturile de testare. Fac o paranteză, se vorbeşte foarte mult, foarte multă lume se pricepe la coronavirus, așa cum se pricepea şi la fotbal şi la politică. Epidemiologii, membrii Grupului de Suport Ştiinţific, care funcționează pe lângă Comitetul Naţional pentru Stiuaţii Speciale de Urgenţă, au spus foarte clar: diagnosticarea trebuie făcută pe aparate de tip PCR. Nu există teste rapide. Testele rapide despre care se face vorbire, sigur, ele există, dar au o precizie care nu pot să ne confere siguranţă că în cazul în care le folosim, persoanele care sunt diagnosticate negativ sunt 100% diagnosticate negativ. Există o marjă de eroare de 20%, dacă nu şi mai mult, care prezintă un risc enorm. Dacă noi, din 100 de persoane pe care le diagnosticăm negativ, 20 de persoane sunt pozitive datorită lipsei de precizie a sistemului de testare rapidă, înseamnă că noi eliberăm cu certificat de a fi liberi în societate oameni care sunt de fapt purtători ai virusului şi la rândul lor pot să transmită virusul către alţi cetățeni. Concentrarea pe care o avem este foarte clară. 
De asemenea, pe lângă contractele prin Crucea Roșie, prin Unifarm, am demarat proceduri şi prin Ministerul Sănătății, pe un program finanţat de Banca Mondială, unde avem iarăşi obiectivul de a achiziționa în continuare PCR-ul. În ceea ce priveşte kiturile, pe lângă kiturile care au fost achiziţionate până în prezent, am fost informat de Unifarm că există un contract cert și că vom primi 2.000 kituri de testare, care au capacitatea de a testa cel puțin 100.000 de persoane. Acestea sunt datele tehnice într-un viitor apropiat. De asemenea, suntem în curs de achiziție de ventilatoare. Unifarm-ul are contracte semnate pentru 100 de ventilatoare, de asemenea ONAC-ul are contract semnat pentru 200 de ventilatoare. Sigur, ele urmează să vină după un grafic, pentru că aceste ventilatoare chiar dacă semnezi contractul, producerea lor durează şi ele vin într-un ritm în funcţie de capacitateaa de a producere. Utilizăm toate sursele posibile care pot să furnizeze tot ceea ce este necesar pentru a putea pregăti tratarea coronavirusului în spitale, astfel încât să existe un risc cât mai mic de a se înrăutăți starea pacienților. 
Ați văzut că am adoptat două ordonanțe de urgență privind măsurile economice; în momentul de față punem la punct modul de aplicare a lor, astfel încât să fluidizăm cât mai multe procedurile, să le simplificăm cât mai mult, pentru a putea oferi companiilor și angajaților toate formele de sprijin pe care le-am hotărât prin ordonanță de urgență. Continuăm activitatea în grupul de lucru economic, de asemenea continuăm consultarea cu mediul de afaceri, cu reprezentanții asociațiilor profesionale, cu reprezentanții sindicatelor, pentru a identifica și alte măsuri. Suntem într-o intensă comunicare cu Banca Națională a României și de asemenea, cu reprezentanții sistemului financiar-bancar pentru a identifica cele mai bune soluții de susținere a angajatorilor și angajaților, a persoanelor fizice și a persoanelor juridice, care au credite, astfel încât să putem să oferim o gură de oxigen pentru acești oameni care sunt în diferite situații și mulți dintre ei poate nu mai au posibilitatea de a plăti creditele. Sigur că în această consultare urmează să vedem foarte clar deciziile pe care le va lua Banca Națională și, de asemenea, guvernul în colaborare cu Banca Națională va adopta actele normative necesare pentru a coordona măsurile luate de Banca Națională cu măsurile luate la nivel guvernamental. Mă opresc aici și vă stau la dispoziție cu răspunsuri la întrebări.
Reporter: Bună seara, înțeleg de la dumneavoastră că veți lua o serie de măsuri pentru persoanele de peste 65 de ani. Până acum s-a înțeles ideea că ele vor fi izolate practic, nu vor mai avea dreptul să iasă și dumneavoastră avansați ceva timp, un interval. Aș vrea să ne dați câteva amănunte despre acest interval, ca să se liniştească.
Ludovic Orban: Vă vor fi prezentate toate detaliile Ordonanței Militare în cursul acestei seri de echipa de la Ministerul Afacerilor Interne.
Reporter: Şi, de asemenea, înţeleg că cei care sunt în carantină sau izolaţi vor purta sau vor avea niște măsuri electronice. Despre ce este vorba?
Ludovic Orban: Împreună cu STS punem la punct o aplicație, care să ne permită monitorizarea mișcărilor persoanelor aflate în izolare la domiciliu și în carantină, astfel încât să putem ști, instalând aplicația, dacă se deplasează în afara domiciliului sau nu. Ştiți foarte bine că în Ordonanța 2 am luat o măsură care nu a fost prezentată foarte clar. Deci noi am luat măsura ca cine încalcă izolarea la domiciliu, automat să intre în carantină instituționalizată, iar dacă o persoană care este în carantină instituționalizată încalcă normele de carantină instituționalizată să mai primească încă 14 zile de carantină instituționalizată. Evident că un astfel de soft, care deja am văzut că există în alte țări și pe care încercăm să-l realizăm, funcționarea unui astfel de soft, va ușura foarte mult misiunea autorităților locale, Poliției, Jandarmeriei, Direcțiilor de Sănătate Publică. Ne va ușura foarte mult supravegherea respectării izolării la domiciliu. Acum, hai să fim cinstiți, foarte mulți dintre cei care s-au întors, trebuie să fie verificați dacă respectă izolarea, pentru că unii dintre ei, după cum s-a văzut și la televizor și după ceea ce au identificat poliția și jandarmeria, n-au respectat izolarea la domiciliu. Aici trebuie aplicată cu severitate maximă măsura de respectare a izolării la domiciliu și, atenție, faptul că îi băgăm în carantină, dacă nu respectă izolarea la domiciliu sau le mai dăm 14 zile de carantină, nu-i exonerează de răspunderea contravențională și penală. Şi aici vreau să dau un semnal foarte clar: nu avem nevoie de reglementări speciale în ceea ce privește Codul Penal. În starea de urgență, orice infracțiune poate fi pedepsită cu maximum pedepsei și cu încă până la doi ani de zile în plus față de maximul pedepsei. Vom apela la măsuri severe. Oricine comite o infracțiune, indiferent ce infracțiune va comite, vom solicita instrumentarea rapidă a dosarului și aplicarea pedepsei maxime care este prevăzută de lege în cadrul situației de urgență.
Reporter: Întrebarea mea este de ce iniţial am avut o recomandare din partea autorităților către oameni de a sta în case, iar, iată, acum, la scurt timp, printr-o ordonanță militară se restricționează oarecum.
Ludovic Orban: Dintr-un motiv foarte simplu: am anunțat încă de la începutul crizei că vom lua măsuri graduale, în funcție de evoluția epidemiei. Vă readuc aminte că atunci când nicio țară nu lua astfel de măsuri, noi am luat măsura izolării la domiciliu, măsura instituirii carantinei, am luat măsura suspendării școlilor, am luat măsura anchetelor epidemiologice, care nu au fost folosite de unele dintre țările în care s-a extins epidemia, am luat măsuri graduale, măsuri care încetul cu încetul au devenit din ce în ce mai severe. Într-un fel şi pentru pregătirea psihologică a oamenilor am dat recomandarea după care, prin Ordonanța care va fi prezentată în seara asta de Ministerul Afacerilor Interne, practic, instituim interdicția, obligația. Eu cred că este un parcurs firesc și aici aş mai face o observație. Starea normală este democrația, respectarea drepturilor și libertăților individuale. Faptul că am ajuns să luăm astfel de măsuri, le luăm doar pentru a păzi sănătatea și viața cetățenilor, doar pentru a reduce riscul de contaminare. Sunt niște măsuri excepționale, care se dau în starea de urgență și care trebuie să aibă o durată limitată, dar sunt necesare, altfel nu le-am fi luat. Se vede foarte clar: vă aduceți aminte că vineri, sâmbătă a existat o relaxare și că oamenii au ieșit bine mersi, ignorând riscul care este existent în continuare. Or eu cred că cetățenii trebuie să rămână la fel de responsabili, trebuie să aplice cu la fel de multă rigurozitate toate recomandările și toate măsurile pe care le luăm, pentru că, repet, sănătatea e cea mai importantă și sănătatea poate fi cel mai bine păzită prin a evita să se contamineze cu acest virus.
Reporter: Domnule premier, cea mai mare problemă a României de până acum pare să fi fost lipsa testelor, care nu au fost suficiente, cu tot cu aparatele PCR iar și kiturile care ar urma să fie achiziționate. V-aş întreba care considerați că ar fi capacitatea României de testare? Vorbim de zeci de mii, de sute de mii de oameni?
Ludovic Orban:  Obiectivul nostru la un interval de timp de cinci-șapte zile este de a crește capacitatea de testare la peste 2.000 de teste, chiar cu tendință de a ajunge la 2500 de teste pe zi și, de asemenea, această capacitate de testare să crească în continuare. Suntem în proceduri, vă repet, nu numai entitățile la nivel național, ci și spitalele județene, o să dăm dreptul spitalelor județene să facă achiziții directe. Altor entități care au posibilitatea să facă aceste achiziții, de asemenea, să facă achizițiile directe pentru că este vital ca un număr cât mai mare de posibili contractori de astfel de PCR-uri și de kituri de testare să aibă posibilitatea să facă contracte.
Reporter: Dacă mai permiteți o întrebare referitoare la amânarea ratelor pentru români: din discuțiile care au existat până acum, între Guvern și BNR, vorbim de posibilitatea ca ratele să fie amânate pentru o perioadă de 3 luni, se poate vorbi și despre o posibilă amânare, să se ajungă la 9 luni de zile?
Ludovic Orban: La cât?
Reporter: La 9 luni. Există o...?
Ludovic Orban: Vreau să vă spun un lucru simplu, care trebuie înțeles de toți oamenii: de sănătatea sistemului financiar-bancar depinde sănătatea economiei. În momentul în care sistemul financiar-bancar nu mai pompează bani în economie, nu mai împrumută companiile, nu mai împrumută cetățenii, nu mai împrumută statul pentru cheltuielile publice, economia este într-o problemă extrem de gravă. Noi trebuie, pe de o parte, să susținem companiile și cetățenii care au probleme din cauza efectelor colaterale sau efectelor directe ale măsurilor restrictive, să aibă posibilitatea să-și rescadenţeze creditele, să se amâne plata unor rate, noi suntem gata să ne asumăm inclusiv plata unei părți din dobânzi, dar, în mod evident, această măsură trebuie luată într-o colaborare între Banca Națională, Guvernul României și, evident, între sistemul financiar-bancar. Nu poți forța sistemul financiar-bancar să renunțe la venituri fără de care nu poate să funcționeze normal. Aici trebuie să existe un echilibru, care, pe de o parte - vă repet - să mențină funcționalitatea sistemului financiar-bancar, să nu pună băncile într-o situație de lipsă de lichidități sau într-o situație care să le afecteze buna funcționare şi, pe de altă parte, să şi putem să oferim o mână de ajutor către companii şi cetățenii care se află în dificultate. Echilibrul trebuie căutat şi trebuie căutat prin dialog, prin colaborare, prin gândirea foarte serioasă a fiecărei măsuri care se adoptă. Știu că există o adevărată competiție acum de proiecte legislative, care vin şi promit marea cu sarea că o să amâne pe 9 luni, pe 1 an de zile ratele la bănci. Nu se poate face aşa ceva, pentru că în momentul în care băncile își pierd capacitatea de a finanța economia, fiind lipsite de venituri pe care ei nu pot să le compenseze în altă modalitate, vor fi afectate și, până la urmă, va avea de suferit economia, va avea de suferit cetățeanul, vor avea de suferit firmele.
Reporter: Bună seara, domnule premier, Alexandru Vlădescu, Antena 3. Aş dori să știu, pentru că trăim un moment istoric, dacă aveți un mesaj pentru cei 250 de mii români care au contractele suspendate, pentru că, teoretic, ei nu ştiu când se vor întoarce la muncă şi, pe de altă parte, mă mai interesează dacă ne puteți spune cine ne garantează, pentru că tot aţi anunțat noi restricții că ne vom primi aceste drepturi înapoi şi peste cât timp? Mulțumesc. 
Ludovic Orban: În ceea ce ne privește, am luat măsura plății de la bugetul de șomaj, a șomajului tehnic pentru persoanele care sunt angajate în companii, care, fie au fost supuse unor măsuri restrictive care au fost adoptate prin ordonanțe militare sau prin hotărâri ale CNSSU, fie sunt afectate indirect și le-au fost afectate cifra de afaceri, încasările, veniturile, în procent mai mare de 25%. În ceea ce privește situația persoanelor ale căror contracte au fost suspendate, sigur că trebuie să se hotărască relația dintre angajat și angajator, cum se rezolvă această situație și, în măsura în care vor intra sub incidența prevederilor Ordonanței, evident că vom putea plăti șomajul tehnic și către aceste categorii de persoane. În ceea ce privește aceste restrângeri, imediat ce nu va mai exista un pericol real în răspândirea... - adică după ce vom trece de vârf; că se știe: orice epidemie atinge un vârf, după care este într-o descreștere -, imediat după ce se va reduce semnificativ riscul contaminării, evident că, în mod gradual, vom renunța la restrângerile de drepturi și libertăți, care au fost decise în perioada stării de urgență.
Reporter: Nu există, deocamdată, o estimare, înțelegem...?
Ludovic Orban: Aici, evident că trebuie să ținem cont de părerile specialiștilor, părerile epidemiologilor, care cunosc evoluția epidemiilor, deși încă nu este suficient cercetat acest tip de virus și încă predicțiile nu sunt suficient de clare și de asumate de un număr mare de epidemiologi, astfel încât să putem să anticipăm cu adevăra când vom atinge vârful și când va exista o reducere semnificativă a numărului de contaminări, de fapt al riscului de răspândire a epidemiei.
Reporter: Bună seara! O primă întrebare, domnule premier, este legată de activitatea farmaciilor. Ce măsuri va lua Guvernul, pentru reintrarea în mormal a activității farmaciilor, în sensul în care, sunt farmaciști care se plâng că nu-și pot procura echipamentele și... mă rog... materialele de protecție necesare, materialele sanitare, și farmacii care se plâng de lipsa unor medicamente esențiale pentru pacienți; li se spune că ar exista unele medicamente în depozite, dar la ei nu ajung. 
Ludovic Orban: Da, ştiu, e cazul Euthyroxului, de exemplu, care are un medicament cu aceeaşi moleculă. De asemenea, este vorba de...
Reporter: Nu e caz singular, dar e cel mai cunoscut, da.
Ludovic Orban: E vorba de un alt medicament, care este folosit, din câte știu eu, pentru diabet care, de asemenea, se caută o soluție de a fi suplinit cu altă moleculă. Aici, Ministerul Sănătății, Agenția Medicamentul caută toate soluțiile pentru a asigura aceste medicamente. Ştiți foarte bine că ministrul sănătății a emis un ordin tocmai pentru a preveni ceea ce se numește exportul paralel, din cauza prețului reglementat la foarte multe medicamente de la noi, care e cred că printre cele mai mici prețuri de la nivelul Uniunii Europene, foarte mulți aduceau, importau medicamente în România, după care revindeau aceste medicamente către țări în care medicamentele erau plătite la un preț reglementat mai mare. Ministrul sănătății, practic, prin ordinul care a fost emis, a interzis acest export paralel. Căutăm soluții pentru orice situație în care va exista penurie privitor la un medicament necesar. Aici fac o paranteză: știți foarte bine că de pe piața românească în ultimii ani s-au retras aproximativ 2.000 de medicamente, din cauza taxei clawback, care a ajuns la un nivel de 30%, creând practic o situație de nesuportat pentru producătorii de medicamente sau pentru importatorii de medicamente, care trebuie să suporte din prețul reglementat 30%, foarte mulți ajungând pe pierdere şi din cauza asta s-au retras foarte multe medicamente. Noi am prevăzut această situație și, tocmai din acest motiv, în măsurile care au fost în domeniul sanitar, în domeniul sănătății care au fost incluse în decretul pentru instituirea stării de urgență, am prevăzut și menținerea clawback-ului la un nivel mai scăzut, care a fost la nivelul lunii decembrie, până vom găsi o soluție astfel încât acest clawback să ajungă totuși la un nivel normal. Pentru că realitatea este că în mare parte criza de medicamente a fost provocată de un preț fixat administrativ, care este mult prea mic în raport cu media europeană și asta a permis exportul paralel, plus o lipsă de interes pentru piața românească, pentru că interesul era dat mai mult de exportul paralel. Pe de altă parte, a existat întotdeauna o plafonare a bugetului fondului de sănătate care a fost alocat pentru suportarea cheltuielilor cu medicamentele gratuite și compensate, care a permis urcarea gradulă de la 7% cât a fost inițial taxa de clawback la peste 30%.

Reporter: Aici, mă scuzaţi că insist, dar există o mică problemă. Din ce am fost informați noi referitor la acest medicament, unor farmacii li s-a spus că ar exista în depozite, dar în farmacii nu există. Dacă se poate implica Ministerul Sănătății în...
Ludovic Orban: Cu siguranță. Am avut discuții de acum patru zile cu ministrul sănătății legat de acest subiect, am vorbit și cu doamna Pârvu, care deține actualmente funcția de președinte la Agenția Națională Medicamentul, tocmai pentru a putea livra fie acest medicament, fie medicamente echivalente, care conțin aceeași substanță activă, molecula.
Reporter: Şi a doua întrebare, dacă permiteți, vizează aprovizionarea spitalelor, a medicilor, ştim că există nevoi foarte mari. E o dublă întrebare, v-aş ruga. Există temeri referitoare la transparența achizițiilor, cum o veți asigura astfel încât să nu existe nici un fel de discuții? Asta unu, și doi, foarte mulți voluntari vor să ajute, să doneze diverse materiale, cum puteți să îi ajutaţi, să veniți în întâmpinarea lor, astfel încât să li se ușureze această muncă, să poată să doneze mai uşor?
Ludovic Orban: În ceea ce priveşte achiziţiile, noi derulăm achiziţiile prin ONAC, prin UNIFARM, care este compania statului în subordinea Ministerului Sănătăţii, prin Crucea Roșie, deci prin entități mai mult decât onorabile care fac achiziții la prețurile la care găsesc. Acum, trebuie să știți că pentru orice produs pentru care cererea a crescut exploziv există o creștere a prețului, orice producător a crescut prețul. Dar, aici nu e vorba că îți pui adaos, de exemplu UNIFARM are adaos limitat, ONAC-ul n-are nici un fel de adaos, ce  găsește, aia cumpără pe piață. Important e să putem să găsim, să semnăm contracte și mai ales să se respecte termenele de livrare din contractele respective, pentru că am avut situaţii în care am semnat contracte şi practic după aceea ne-am trezit că nu ni se livrează produsele respective.
Reporter: Şi referitor la voluntari, care ar dori să doneze?
Ludovic Orban: În ceea ce priveşte voluntariatul, recomand, dacă vor să se implice, persoanele cele mai vulnerabile astăzi şi care au nevoie de cel mai mare ajutor sunt persoanele în vârstă, persoanele izolate la domiciliu care nu au venituri şi care au nevoie de susţinere. Pentru a putea cunoaşte lista acestor persoane, cel mai bine e să ia legătura cu primăria, cu administraţia locală, pentru că administraţia locală, tot conform Ordonanţei Militare 2, are obligaţia de a identifica aceste persoane care sunt în situaţii vulnerabile şi de a susţine aceste persoane, şi pot să livreze diferite alimente, orice alte categorii de produse către aceste persoane vulnerabile sau către persoane în vârstă care, de asemenea, au nivel de mobilitate scăzut, nu au rude apropiate care să le facă achiziţia de produse şi pot să le livreze, evident, fără să intre în contact direct cu persoanele respective.
Reporter: Domnule premier, vă rugăm să ne spuneţi: spitalele noastre sunt dramatic nepregătite pentru această luptă, în ciuda banilor pe care i-aţi alocat în ultima perioadă. În următoarele săptămâni, câţi bani veţi aloca pentru spitale, dacă vom avea şi bani de la Uniunea Europeană şi, pentru că se leagă, cum veţi rezolva problema personalului medical din spitalele normale, neinfecţioase, acolo unde personalul medical intră în contact cu bolnavi fără să ştie şi riscăm astfel să rămânem fără personal medical în spitale?

Ludovic Orban: Prima măsură pe care am luat-o, şi care este cuprinsă în decretul pentru instituirea stării de urgenţă, a fost aceea de a asigura spitalele că primesc un buget la nivelul lunii decembrie anul trecut, indiferent de numărul de prestații medicale, de internări, de servicii și proceduri medicale pe care le derulează, tocmai din cauza faptului că există o pregătire a spitalelor care prevede gradual ca spitalele care urmează să primească pacienți infectați cu coronavirus să își reducă prestațiile medicale către alte categorii de pacienți. Deci, am prevăzut o sumă pentru spitale, care este alocată de la nivelul bugetului Sănătății, administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la nivelul lunii decembrie. De asemenea, Ministerul Sănătății a primit resurse financiare suplimentare, prin hotărâre de Guvern, de la Fondul de Rezervă al Guvernului - dacă nu mă înşel este vorba de peste 200 de milioane de euro - care au fost puse la dispoziția Ministerului Sănătății. De asemenea, există finanțare prin Banca Mondială. Totodată, există posibilitatea decontării de la bugetul Uniunii Europene a anumitor categorii de cheltuieli care se efectuează pentru achiziția diferitelor echipamente, substanțe sau pentru alte tipuri de cheltuieli care se desfășoară. Deci, practic, pot să vă spun că la ora actuală spitalele nu au probleme cu banii. Problema cea mai mare pe care o aveam în momentul de față este achiziționarea materialelor, echipamentelor, substanțelor necesare, inclusiv biocide, substanțe dezinfectante, astfel încât să se poată permanent asigura dezinfecția și, pe de altă parte, măști, combinezoane, ochelari, viziere și toate celelalte categorii de produse de protecție. Sigur că tot ce vine cantitate achiziționată o trimitem imediat către spitale și există un grafic de livrare în care primim multe categorii. Vom prelua producția internă, de asemenea, cu diferite companii românești, cum este de exemplu Oltchim, care face o donație către Ministerul Sănătății. De asemenea, Farmec sper să primească în cursul zilei de mâine acordul de la Agenția Medicamentul pentru a produce dezinfectanți, la fel ca alte firme care sunt implicate în producerea de astfel de materiale. Problema nu o reprezintă banii în momentul de față, problema o reprezintă echipamentele de protecție, echipamentele de diagnosticare și mai ales kiturile, pentru că obiectivul nostru este să ajungem ca în fiecare spital, măcar la nivel județean, să avem cel puțin un PCR cu kituri suficiente, astfel încât să putem testa și personalul medical care s-a expus în prima linie, să putem să testăm toate persoanele asupra cărora există suspiciuni. Şi aici vreau să spun un lucru foarte clar, în ceea ce privește testarea, noi respectăm niște recomandări care sunt recomandări care au fost formulate de Comisia Europeană în baza recomandărilor care sunt formulate de corpul experților de la nivel european, care au stabilit care sunt prioritățile de testare, și respectăm în aceste priorități și, repet, obiectivul nostru este să testăm cât mai repede. De asemenea, am cerut luarea unor măsuri: triajul, să se facă un triaj. Ştiți foarte bine, cu sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență, aproape tuturor spitalelor importante li s-au pus la dispoziție acele corturi de triaj, care sunt în afara spitalului, în care să se facă triajul în aer liber și nu să se facă la intrarea în interiorul spitalelor acolo unde se face recepția, în UPU, în Unitățile de Primiri Urgențe.

De asemenea, s-a recomandat realizarea anumitor procedurii privitoare la pacienţi, orice pacient care prezintă cel mai mic simptom care să poate să nască suspiciunea că ar fi purtător al virusului să nu fi internat într-un salon cu alţii, cum s-a întâmplat în trecut, ci imediat să existe posibilitatea unor rezerve sau unor saloane speciale în care să fie tratați. Personalul medical să își ia toate măsurile de protecție oricând interacționează cu astfel de persoane și să se facă diagnosticarea cât mai rapid, astfel încât să eliminăm la maxim  riscul ca printr-un pacient care este infectat, care este evident internat pentru alt motiv - că mulţi sunt internați pentru alte motive, aţi văzut, au fost internați pentru o boală și de fapt erau purtător de virus.

De asemenea, pe măsură ce trimitem echipamentele și materialele de protecție, trebuie impuse, de managementul fiecărui spital, reguli foarte stricte de protejare a medicilor. Aici, pe de o parte, au fost unii manageri care au neglijat astfel de măsuri de protecție, pe de altă parte au fost unele cadre medicale care uneori au luat în derâdere măsurile ăsta de protecție. Or, la ora actuală, despre orice pacient care se internează trebuie să se știe câteva lucruri importante: dacă are istoric de călătorie internațională, dacă a fost în izolare la domiciliu sau este în izolare la domiciliu, evident, lucruri care pot să ajute la luarea unei decizii privitoare la modul în care s-a internat pacientul.

Reporter: Şi dacă-mi permiteţi o clarificare: ce se întâmplă dacă vor întârzia aceste produse, echipamente de protecție, despre care spuneţi ?

Ludovic Orban: Ele deja au întârziat în raport cu contractele și cu graficele de livrări. Facem eforturi enorme, v-am spus, de toate categoriile, către orice țară în care există astfel de producători și încetul cu încetul am convingerea că vom depăși această situație de penurie. Ele există, sigur, ele au mai fost distribuite, dar sunt încă într-un număr insuficient și din cauza asta ele trebuie folosite acolo unde există cele mai mari riscuri.

Reporter: Bună seara, domnule premier. M-ar interesa să ştiu data exactă, mai exact de când vor fi emise certificatele de situații de urgență, căci știm că fără ele nu poate fi plătit șomajul tehnic și când va fi emis ordinul de ministru?

Ludovic Orban: Nu, nu, nu, deci nu poate fi plătit şomajul tehnic numai pentru acele companii care s-au închis ca urmare a unor decizii restrictive impuse fie prin ordonanță militară, fie prin decizie ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență. De exemplu, am închis hotelurile sau am închis restaurantele. Aceste, doar aceste companii care au acest obiect de activitate și care au suferit măsuri restrictive vor primi acel certificat pentru situații de urgență. El va fi eliberat cât mai rapid pentru că, sigur, el a fost inclus în  decretul prezidențial și a trebuit să respectăm, adică am respectat decretul prezidențial. Pe de altă parte, eliberare a acestui certificat e foarte ușor de dovedit, pentru că dacă el spune că are hotel, i-a fost închis hotelul și automat i se eliberează certificatul pentru situații de urgență.

Reporter: Şi pentru cea de-a doua categorie indirect afectată?

Ludovic Orban: Pentru cea de-a doua categorie acum lucrăm la proceduri. În ordonanţă scrie că pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere, care, sigur, ulterior trebuie verificată, dacă i s-au redus încasările, veniturile, cifra de afaceri cu un procent de minim 25%, beneficiază. Va fi o declaraţie pe proprie răspundere, evident vor fi, probabil, verificări ulterioare. Aici îi avertizez pe toţi reprezentanţii companiilor să fie corecţi şi să spună adevărul, pentru că noi avem posibilitatea, pentru că se depun bilanţuri, ştiţi foarte bine, şi putem ulterior să verificăm măsura în care a fost afectată cifra de afaceri.

Reporter: Şi ordinul de ministru când va fi elaborat în acest sens? În ce termen ?

Ludovic Orban: În cel mai scurt timp posibil. Cred că în cursul acestei săptămâni ministrul economiei va emite ordin, dar puteţi să-l întrebaţi.

Reporter: Şi a doua întrebare, dacă îmi permiteţi, ce puteri suplimentare veţi conferi Armatei, în această situaţie excepţională? Vom vedea soldaţi patrulând pe stradă?

Ludovic Orban: Deci, am discutat cu preşedintele României şi cu ministrul Apărării.

Armata va fi implicată în misiuni de pază, în misiuni de patrulare şi, de asemenea, în misiuni la frontieră, adică vor susţine Poliţia de Frontieră şi reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică care sunt la frontieră şi, care, practic, interacţionează cu toţi cei care vin în România şi dispun măsurile care se vor lua.

Reporter: Domnule ministru, spuneţi-mi dacă aţi solicitat derogarea de la Articolul 15 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi dacă aţi făcut-o, de ce?

Ludovic Orban: Permiteţi-mi să mă documentez, ca să vă dau răspunsul la această întrebare. Este posibil să se fi făcut acest demers, pentru că am instituit starea de urgenţă. Şi instituindu-se starea de urgenţă, normal că am afectat anumite drepturi care sunt prevăzute în decretul de instituire a stării de urgenţă. Nu sunt perfect documentat, vă voi da răspunsul la această întrebare când sunt documentat.

Reporter: Şi în ceea ce priveşte vaccinul, înţeleg că ar urma să fie testat, acest vaccin, în România. Aţi discutat exact despre aceste lucruri? Spunea un medic despre testarea acestui vaccin.

Ludovic Orban: Rugămintea mea către dumneavoastră este să difuzaţi doar acele informaţii care sunt confirmate de autorităţi, de persoane care sunt implicate în decizie şi să nu mai transmiteţi informaţii care pot să vină din gura unui medic, un medic nu este neapărat o autoritate. Se fac eforturi la nivel internaţional şi de la noi sunt echipe de cercetători care sunt probabil incluse în diferite echipe de cercetare, şi noi avem grupuri care caută să facă cercetare în acest domeniu, dar orice informaţie, mai ales o informaţie privitoare la existenţa unui vaccin dă speranţă, care, dacă nu este corectă, riscăm să creăm iluzii concetăţenilor noştri fără să avem informaţie certă şi nu este corect faţă de cetăţeni. Orice informaţie legată - de aia v-am spus şi de testele rapide, testele rapide sunt o poveste, ştiu, am văzut că sunt o gămadă de părerologi care spun să achiziţionăm 2 milioane, 3 milioane de teste rapide, să testăm populaţia. Nu există la ora actuală o astfel de situaţii. Sigur, atunci când se va perfecţiona sistemul de testare şi există la ora actuală o îmbunătăţire a diagnosticării pe sistemul de PCR, care este tot pe acelaşi principiu şi vor fi produse care să fie accesibile pe piaţa internaţională, normal că le vom achiziţiona, dar numai după ce vom fi convinşi din partea specialiştilor că au o precizie de 100%, aşa cum sunt diagnosticele care sunt formulate de actualele real time PCR.

Reporter: Aţi avut azi o videoconferinţă cu directorii de spitale. Aveţi, în urma acestor discuţii o situaţie privind numărul medicilor şi reprezentanţilor personalului medical care sunt pozitivi sau în carantină, în acest moment, la nivelul întregii ţări şi câte spitale sunt afectate? Şi, în general, cum apreciaţi că s-au descurcat sau pregătit aceste spitale?

Ludovic Orban: Cazurile sunt publice, stiţi foarte bine că sunt medici şi asistente de la spitalul din Suceava, încă nu avem informaţii legate de Spitalul Universitar, dar acolo s-au luat toate măsurile, noul manager a impus un alt ritm de lucru şi, evident, s-a derulat ancheta epidemiologică, n-avem informaţii.

Avem informații despre o îmbolnăvire la Spitalul Județean Neamț, care a și fost în discuție în cadrul videoconferinței, pentru că inițial se gândise ca spitalul pentru tratarea persoanelor infectate cu COVID să fie spitalul din Roman, dar în urma acestui caz e posibil să se schimbe decizia și spitalul din Piatra Neamț să fie dedicat tratării persoanelor care s-au contaminat cu coronavirus. Mai există unul, două cazuri izolate. Sigur că urmărim cu mare atenție, deci aici, clar, pe măsură ce creștem capacitatea de diagnosticare, acolo unde au existat cazuri, evident, va trebui să testăm medicii şi asistentele, adică persoanele care sunt în prima linie.

Reporter: Vă întreb pentru că sunt medici la diverse spitale din ţară care se plâng, mulţi sub anonimat, că nu sunt pregătiţi, că nu au primit echipamente, că nu au fost instruiţi.

Ludovic Orban: Doamnă, eu primesc mesaje pe Messenger, pe SMS, inclusiv telefoane de la mulţi medici, comunic cu orice persoană medic, asistent şi caut să primesc informaţii pentru că trebuie să recunosc că de multe ori managerii de spitale, mai ales în sistemul de videoconferinţă în care participăm, în care e şi prefectul, e şi directorul Direcţiei de Sănătate Publică, poate nu reflectă nevoile reale. Oricum, le-am solicitat şi astăzi: cereţi ce aveţi nevoie! Dar nu cereţi ce aveţi nevoie, că am nevoie acum, trei zile, pe o perioadă de timp predictibilă, astfel încât să putem să facem un grafic de livrări în funcţie de cantităţile care ne intră şi să-l facem diferenţiat, în funcţie de nevoi, pentru ca o nevoie are Spitalul din Fălticeni, de exemplu, sau Spitalul din Rădăuţi, altă nevoie poate avea Spitalul Judeţean Suceava. Nevoile sunt diferite şi noi trebuie să ştim, cantităţile care ne vin să le repartizăm în funcţie de nevoile reale care există în fiecare unitate spitalicească.

Reporter: Şi a doua întrebare, dacă-mi permiteţi, cum vă veţi asigura că măsurile care îi privesc pe vârstnici, noile măsuri, vor fi respectate şi implementate în special în mediul rural şi în oraşe mici, unde multe dintre aceste persoane sunt singure, iar primăriile, serviciile comunitare sunt depăşite ca număr de personal? Sunt sate întregi unde nu există poliţişti ş.a.m.d..

Ludovic Orban: În primul rând, am încredere în discernământul părinţilor şi bunicilor noştri, am încredere în faptul că vor înţelege că această măsură nu este destinată decât protejării lor, reducerii la maxim a riscului de contaminare. Cu cât se reduce mai rapid răspândirea virusului, cu atât mai puţin va dura această măsură. Eu am încredere că vor înţelege această măsură şi vă mărturisesc că cele mai mici temeri le am privitoare la părinţii şi bunicii noştri că vor respecta această restricţie, care e o restricţie temporară.

Reporter: Întrebarea mea vizează şi ajutorul pe care îl pot primi, adică cine ar trebui. Sunt oameni care au nevoie de ajutor pentru cumpărături.

Ludovic Orban: Tocmai din acest motiv am spus oricăror voluntari care doresc să se implice, care au posibilitatea să doneze, să ţină legătura cu administraţiile locale, chiar în mediul rural, unde nevoile sunt mai mari şi unde sunt mai multe persoane vulnerabile, mai ales persoane în vârstă, astfel încât să susţină aceste persoane pentru a avea mijloacele de trai.

Reporter: O primă întrebare. Există temeri privind o posibilă îngrădire oarecum periculoasă a libertăţilor, a drepturilor fundamentale, prin centralizarea excesivă a informaţiilor, prin derogarea de la CEDO, despre care s-a aflat din presă, şi nu neapărat printr-un comunicat oficial şi care nu a fost explicată foarte clar. Ce garanţii puteţi da dvs, ca prim-ministru şi guvern, că nu vor exista abuzuri, pentru că în spatele instituţiilor sunt oameni, totuşi?

Ludovic Orban: Activitatea mea de 30 de ani e cea mai bună garanţie. Sunt un apărător al democraţiei, al drepturilor şi libertăţilor. Am fost nevoit să fiu parte la aceste măsuri de restrângere care, repet, nu au alt scop decât apărarea sănătăţii şi vieţii concetăţenilor şi ele vor fi de scurtă durată, până la dispariţia riscului de propagare a acestei epidemii, a acestui virus, care, iată, acţionează extrem de pervers şi generează foarte multe îmbolnăviri.

Reporter: Puteţi da asigurări că nu există oameni care pot profita şi vor încerca să derapeze?

Ludovic Orban: Oricine comite o infracţiune va fi aspru pedepsit, dacă va abuza, evident, de situaţia de urgenţă.

Reporter: Câţi bani vin de la Bruxelles şi care ar fi priorităţile de investiţii din aceşti bani?

Ludovic Orban: Deocamdată suntem cerţi, suntem siguri că vom avea finanţări pentru sistemul de sănătate, pentru lupta contra coronavirus, care cel mai probabil vor veni din Fondul Social European. De asemenea, avem puse la dispoziție prefinanțările, care sunt într-o sumă de aproximativ 600 de milioane de euro. De asemenea, este posibil să apară măsuri ulterioare, care să disponibilizeze resurse, fie din programele care sunt destinate României, fie din resurse aflate la bugetul Uniunii Europene. De asemenea, pot fi luate măsuri de Banca Centrală Europeană, care să avantajeze și România pe lângă celelalte țări europene.

Reporter: Dar nu sunteţi pregătiți în momentul ăsta să spuneţi 'o parte din sumă merge acolo, o parte din sumă merge în alt proiect'.

Ludovic Orban: Nu vă pot preciza o sumă certă. V-am dat ce sume care știu eu că sunt în momentul de față posibil de a fi utilizate din fonduri europene.

Reporter: O chestie scurtă. Acum o săptămână aţi spus că DSP-urile sunt în moarte.. le-aţi găsit în moarte clinică.

Ludovic Orban: Nu, am preluat DSP-urile în  moarte clinică.

Reporter: Cum s-au schimbat aşa de repede? Astăzi tocmai le lăudaţi.

Ludovic Orban:  Pentru că am angajat personal, fructificând prevederile din cadrul decretului de instituire a situației de urgență - singur, am făcut demersuri și înainte de decretul pentru situație de urgență - am putut să angajăm rezidenţi, medici... Aveam, de exemplu, 21 de medici epidemiologici, care și-au terminat rezidențiatul, au dat examen și nu își găsiseră loc de muncă și pe care am reușit să-i integrăm, pentru că, din păcate, DSP-urile funcționau pe baza Legii funcționarului public, erau funcționari publici toți angajații DSP-ului, nu se putea face angajare decât pe baza procedurilor de concurs și ne-ar fi luat foarte mult timp să facem angajări pe această cale. Evident, am apelat la medicii școlari, la asistentele școlare care reprezintă o resursă umană foarte utilă și foarte valoroasă și care au pus osul, am apelat la angajați din alte spitale, care nu sunt în prima linie a bătăliei pentru a întări direcțiile de sănătate publică.

Reporter: O primă întrebare: domnule premier, luați în considerare și ajutoare pentru firmele care continuă să își desfășoare activitatea, chiar dacă au de suferit în această perioadă, și își păstrează toți angajații, cum ar fi scutirea de taxe și impozite pe care aceste firme le plătesc pentru angajații respectivi?

Ludovic Orban: Suntem în analiză. Realitatea este că România se afla într-o situație bugetară dificilă înainte de izbucnirea epidemiei: un deficit de 4,6 pe cash, cu mari dezechilibre, deficit comercial, deficit de cont curent. Spațiul de manevră bugetar și fiscal pe care îl avem la dispoziție este egal aproape cu zero, este foarte restrâns. Gândiți-vă că vor scădea încasările și, în același timp, cresc foarte mult cheltuielile. Vrem ca resursele puține pe care le avem să le utilizăm într-un mod cât mai benefic pentru companii și pentru angajați. Aceste resurse sunt în schimb limitate, ele nu pot fi utilizate o perioadă lungă și dacă renunțăm, de exemplu, ca anumite companii care funcționează să beneficieze de scutiri de taxe, de impozite, e posibil să creăm o lipsă de resurse care, ulterior, să ne pună într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește posibilitatea de a susține cheltuielile. Și, aici, gândiţi-vă: pensiile trebuie plătite la timp, salariile trebuie plătite la timp, toate celelalte categorii de cheltuieli obligatorii trebuie plătite la timp și, în același timp, trebuie să facem față unei creșteri a cheltuielilor pe sistemul de sănătate, unei creșteri a cheltuielilor pe tot ce înseamnă dispozitivul de apărare, de ordine publică, de siguranță, pe care va trebui să o satisfacem, plus măsurile pe care le-am luat de susținere a angajaților și angajatorilor. Evident, de exemplu, am creat instrument pentru întreprinderile mici și mijlocii care ajută mai degrabă companiile care se mișcă, care au activitate, care vor să investească, care au nevoie de capital de lucru. Va trebui să gândim măsuri și pentru companiile mai mari, mai ales companiile care sunt viabile, dar sunt afectate temporar, pentru a acorda diferite forme de susţinere. Nu ştiu dacă aţi remarcat, dar de exemplu, noi am anunțat din Fondul de mediu că Programul Rabla va beneficia de 60.000 de unități, ceea ce înseamnă un stimulent pentru producătorii de autovehicule, prin intermediul Programului Rabla, că noi, practic, pentru 60.000 de unități asigurăm resursele financiare, astfel încât să se poată achiziționa mașini. Şi în alte domenii încercăm să folosim diferite pârghii de stimulare, dar nu vreau să anunț o măsură până nu suntem convinşi sută la sută că această măsură este corectă, este sustenabilă și generează efecte benefice pentru companiile care vor beneficia de această măsură.

Reporter: Şi o a doua întrebarea: știm că la fiecare spital este un plan de tratament adoptat în interiorul spitalului, dar sunt tot felul de substanțe active, despre care se vorbește cum ar fi clorochina sau chiar și antivirale care își fac efectele. Când vom avea un plan la nivel național comun de tratare a simptomelor COVID-19?

Ludovic Orban: Când vom mai avea acest plan îl vom prezenta. Vă referiți la tratamentele care se aplică. Să știți că aici este, cum să vă spun, este un domeniu în care nu există certitudini, pe anumite cazuri anumite tratamente dau rezultate, pe alte cazuri alte tratamente dau rezultatele. Evident, încercăm să introducem în România medicamente care au dat rezultate bune în alte țări. Pe de altă parte, nu poți în momentul de față să garantezi, de exemplu, că un anumit tratament face bine la toți, la unii face bine, la alții care au... Nu reușesc să înțeleg, nu sunt medic, dar este clar că trebuie folosite tratamentele în funcție de tipurile de caz și de cum răspund pacienții la tratament.

Reporter: Bună seara, domnule premier. Prima întrebare, vă rog: când veţi face rectificarea bugetară și dacă luați în calcul să alocaţi bani și pentru autoritățile locale, mai ales că ar avea nevoie de ajutoare pentru bătrâni? Sau veţi lua bani de la alte ministere ca să dați bani către bugetul de la Sănătate?

Ludovic Orban: Avem în intenţie de a aloca resurse către autoritățile locale pentru suportarea cheltuielilor sociale, pentru susținerea persoanelor vulnerabile, care au fost în izolare la domiciliu și pentru care deja autoritățile locale au și cheltuit.

Reporter: Deci avem bani.

Ludovic Orban: Rectificarea bugetară o vom face, sigur, nu întârziem foarte mult, probabil de ordinul a două, trei săptămâni, nu mai mult, dar trebuie să avem garanția că putem dimensiona foarte corect nivelul veniturilor și nivelul cheltuielilor pe fiecare categorii de cheltuieli astfel încât să putem să facem o rectificare care să ne ajute să ne furnizeze resursele financiare, de fapt alocarea resurselor de care dispunem către zonele necesare.

Reporter: În contextul de față, câte luni de criză economică își permite România?

Ludovic Orban: Sper într-o depășire cât mai rapidă a epidemiei și în mod clar pregătim deja o gândire de repornire a motoarelor, după ce va trece. Deocamdată sunt activități care altfel sunt profitabile și care, de exemplu, transporturile - transporturile sunt o activitate care a contribuit la Produsul Intern Brut, care a permis încasarea de venituri foarte mari. Aici ne-am şi luptat la nivel european și, în sfârșit, sper ca să fie definite culoarele de transport la nivel european, astfel încât să nu mai existe nicio problemă legată măcar de transportul de marfă, așa cum am avut în ultimele săptămâni.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, dacă îmi permiteți, având în vedere că sunt ultima, este România pregătită pentru scenariul patru, pentru că, în momentul de față, cum evoluează situația, e posibil să ajungem acolo?

Ludovic Orban: Deci noi luăm măsuri gradual, progresiv, măsuri care sunt luate conform unui plan. Creștem permanent capacitatea de tratare a persoanelor infectate și în linia a doua. Deja în linia a doua - spitale pneumologice, spitale infecțioase ș.a.m.d. - se crește numărul de paturi și pentru cazurile ușoare, medii, și pentru cazurile care necesită internare la terapie intensivă. De asemenea, creștem capacitatea și pentru linia 3. Eu am convingerea că această capacitate va crește suficient de mult și sunt optimist de felul meu.

Reporter: Mulţumesc!

Ludovic Orban: Vă mulţumesc! Bună seara şi ne revedem!

 

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe