Actualitate

Marți, 16 Nov 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV, și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății

Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru participarea la conferința organizată de CNCAV. Încep prin a aduce câteva detalii legate de vaccinarea grupei de vârstă 5-11 ani, a copiilor din această grupă de vârstă. Am spus săptămâna trecută că se așteaptă autorizarea din partea Agenției Europene a Medicamentului la jumătatea lunii decembrie, însă ultimul calendar, practic, devansează acest termen și ne așteptăm ca în a doua parte a lunii noiembrie, sfârșit de noiembrie, să avem această autorizare, mai exact, foarte probabil că undeva pe data de 25 noiembrie vom avea opinia Agenției Europene a Medicamentului. Iar pentru vaccinul de la compania Moderna, care, de asemenea, a depus documentația pentru evaluare la Agenția Europeană a Medicamentului se așteaptă ca autorizarea să se acorde la jumătatea lunii decembrie. Sunt deja demarate campanii de vaccinare pentru această grupă de vârstă în Statele Unite, în Israel. După cum știm, de pildă, în Statele Unite în prima săptămână au fost vaccinați peste 900.000 de copii cu grupa de vârstă cuprinsă între 5 și 11 ani. De asemenea, în Europa, Austria a decis debutul campaniei de vaccinare pentru 5-11 ani off-label, înainte de a se acorda autorizarea din partea Agenției Europene a Medicamentului, ca urmare a situației epidemiologice.
Pot să vă spun că am demarat activitatea de organizare a campaniei de vaccinare, în sensul în care la acest moment centralizăm solicitările din fiecare județ de înființare a unor cabinete de vaccinare în unitățile sanitare cu paturi sau ambulatorii care au secții sau compartimente de Pediatrie. De asemenea, în centrele de vaccinare unde există în momentul de față vaccin de la compania BioNtech/Pfizer pentru vaccinarea persoanelor de peste 12 ani vom organiza un cabinet de vaccinare în cadrul acelui centru care va fi destinat pentru această grupă de vârstă, pentru 5-11 ani, tocmai pentru că ne dorim foarte mult să încurajăm vaccinarea la nivelul întregii familii, pentru a crea acea barieră de protecție imună a familiei. Așteptăm la sfârșitul acestei săptămâni colectarea informațiilor din fiecare județ şi sperăm ca până la finalul lunii să fim gata cu pregătirile logistice. De asemenea, la cabinetul medicilor de familie va exista posibilitatea de vaccinare pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani. Sunt în curs de elaborare procedurile și instrucțiunile aferente. De asemenea, se lucrează la optimizarea platformei de programare și la optimizarea Registrului Electronic Național de Vaccinare, care să permită celor din grupa de vârstă 5-11 ani să facă programarea, prin intermediul unui cont de adult, așa cum se face pentru grupa de vârstă 12-17 ani inclusiv. Şi, mai departe, vom anunța când va fi momentul debutului concret al campaniei de vaccinare. Evident, pe lângă organizarea logistică și organizarea cabinetelor și a centrelor de vaccinare, este foarte important să avem dozele specifice pentru populația tânără, pentru copii, ținând cont de faptul că vorbim de flacoane diferite, flacoane mult doză cu 10 doze, vorbeam de o stabilitate la două grade timp de 10 săptămâni, în loc de patru săptămâni, cât este la acest moment, iar doza este de circa 10 micrograme, practic, reprezintă o treime din doza care se folosește în acest moment. Reamintesc faptul că datele din studiile clinice efectuate arată un profil de siguranță foarte bun și o eficacitate de peste 90% în prevenirea bolii simptomatice.
Un alt element pe care aș vrea să îl menționez este legat de implicarea în campania de vaccinare, mai ales în partea de promovare, de comunicare și de informare, a mediului privat, mediului de business din România. După cum știți, a fost demarat conceptul "Oameni ca mine", Caravana Națională de informare și de comunicare, care s-a deplasat săptămâna trecută în județele Dolj, la sfârșitul săptămânii trecute, și urmează, ulterior, în județele Argeș în perioada următoare, Olt și așa mai departe, și vor mai fi și alte județe din țară. De asemenea, am propus împreună cu domnul președinte al Agenției Naționale pentru Romi, vom avea o întâlnire în format online cu reprezentanții comunităților rome de la nivel național, din fiecare județ. Vom anunța când va fi această întâlnire și sperăm să putem oferi toate informațiile de care comunitatea are nevoie pentru a putea decide în mod informat dacă se vaccinează. Ne dorim să prezentăm într-o manieră cât mai accesibilă, cât mai pe înțeles, a tuturor informațiilor legate de pandemie, cât și de vaccinare. De asemenea, știm că sunt comunități rome care au o rată foarte crescută de vaccinare, tocmai prin implicarea foarte bună a comunității, a liderilor comunității și a reprezentanților autorităților locale. Deci, cred că eforturile vor avea succes din acest punct de vedere, în sensul în care trebuie să eliminăm teama și frica oamenilor legată de vaccinare. În felul acesta, foarte probabil că, înțelegând în ce constă vaccinare, care sunt beneficiile, de ce este important să ne vaccinăm, și decizia poate să fie alta. În ceea ce privește evoluția numărului de persoane vaccinate cu doza unu în ultimele patru săptămâni, în total, începând cu 18 octombrie până pe 14 noiembrie, au fost vaccinate 1.485.000 de persoane. În ultima săptămână, săptămâna 8-14 noiembrie, au fost vaccinate în total 175.647 de persoane, cu circa 38% mai puțin față de săptămâna precedentă, când erau 283.967 de persoane. Din persoanele vaccinate în ultima săptămână, aproximativ 77,5% sunt persoane cu vârstă sub 60 de ani. Doar 22,5% sunt persoane peste 60 de ani. De asemenea, în municipiul Bucureşti continuă maratonul de vaccinare de la sfârșitul fiecărei săptămâni. În acest weekend 12-14 noiembrie au fost vaccinate 22.104 persoane, reprezentând un total de circa 55% din numărul total al persoanelor vaccinate în municipiul Bucureşti în aceeași perioadă de timp. De asemenea, au fost organizate alte evenimente de tip maraton de vaccinare la nivel național în șapte județe din țară. Au fost organizate mai multe acțiuni de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile în comunitățile rurale în săptămâna 8-14 noiembrie și au fost practic desfășurate acțiuni în 29 de județe, fiind vaccinate peste 8.114 persoane din mediul rural. În ceea ce privește vaccinarea cu doza de rapel, cu doza booster, știm că a debutat pe 28 septembrie pentru toate persoanele care au cel puțin șase luni de la schema primară de vaccinare. La acest moment sunt peste 1.198.000 de persoane vaccinate cu doză de booster, cu doză de rapel; reprezintă aproximativ 17,5% din numărul total al persoanelor vaccinate cu schemă completă, dar reprezintă aproape 44% din numărul celor eligibili care la data de 15 mai inclusiv aveau schema completă de vaccinare și care pot să facă această doză booster.
La 15 mai erau aproximativ 2,75 milioane de persoane vaccinate cu schema completă. Dintre cei care sunt vaccinați în acest moment cu doza de booster, cu doza de rapel, peste 15,5% sunt lucrători din domeniul sănătății și domeniul social, aproape 60% - 58,5% - sunt persoanele vulnerabile, persoane peste 65 de ani sau în evidență cu afecțiuni cronice, restul fiind persoane care deservesc activități critice, dar și persoane din rândul populației generale care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
La nivelul unităților de învățământ unde există centre de vaccinare - sunt 50 de centre active în momentul de față în unitățile preuniversitare de învățământ - până la acest moment sunt vaccinate 5.116 persoane din rândul elevilor, și cu sprijinul echipelor mobile, ceea ce reprezintă o creștere de 63,18% față de săptămâna precedentă, când erau 3.135 de elevi vaccinați, dar o creștere mult mai redusă se observă în rândul cadrelor didactice și al personalului auxiliar: sunt până la acest moment vaccinate 3.391 de persoane în aceste centre de vaccinare. Practic, e o creștere cu circa 5% față de săptămâna anterioară, când erau 3.255 de persoane vaccinate - repet, vaccinare în centre proprii sau cu sprijinul echipelor mobile.
Sunt la nivel național 760 de centre de vaccinare active deschise populației generale, cu 1.124 de fluxuri, pe toate cele patru tipuri de vaccinuri. Majoritatea sunt cu vaccinul de la compania BioNtech/Pfizer - 819, urmate de vaccinul de la compania Johnson&Johnson - 155 de cabinete, vaccinul de la compania Moderna - 118 cabinete și 32 de cabinete care folosesc vaccinul de la compania AstraZeneca. După cum știm - aici aş vrea să fac o mențiune - la 31 octombrie, ultimul lot disponibil de vaccin de la compania AstraZeneca a ieșit din perioada de valabilitate, motiv pentru care a fost retras din centrele de vaccinare. Persoanele care erau programate au fost anunțate să nu se mai prezinte la programare și vor fi rechemate în momentul în care urmează să primim un nou lot de vaccin de la compania AstraZeneca. S-au făcut deja solicitări în acest sens și așteptăm livrările cât mai repede, încât persoanele care au primit prima doză de vaccin AstraZeneca să poată să-și finalizeze schema de vaccinare. Reamintesc faptul că rapelul, această doză II, este recomandată la opt săptămâni, însă există un interval acceptat până la 12 săptămâni în care se poate efectua doza II fără să fie compromisă eficiența și eficacitate.
De asemenea, la acest moment sunt programate în platforma de programare peste 518.257 de persoane pe cele patru tipuri de vaccinuri. În ceea ce privește vaccinarea la cabinetele de medicină de familie, sunt 3.134 de medici de familie care înregistrează activități de vaccinare în cabinete proprii, distribuția urban-rural este similară, este asemănătoare, practic, cam 50%-50%, și până la acest moment au fost vaccinate peste 822.000 de persoane, o creștere cu aproximativ 6% față de săptămâna precedentă, aproape 55% sunt persoane vaccinate în mediul rural. La nivelul unităților sanitare cu paturi, sunt 154 de spitale publice și au fost vaccinați până la acest moment 26.376 de pacienți, o creștere cu peste 9% față de săptămâna anterioară, iar în cele 26 de spitale private au fost vaccinați 4.171 de pacienți, la fel o creștere cu aproape 10% față de săptămâna precedentă. De asemenea, vaccinarea cu echipe mobile la domiciliu, au fost organizate 168 de echipe mobile, cu un număr de peste 600 de medici, asistenți și registratori care au constituit aceste echipe mobile, au efectuat 372 de misiuni de activități de vaccinare și, în total, au fost peste 8.160 de persoane vaccinate. În ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, de la debutul campaniei din 27 decembrie 2020 și până pe 15 noiembrie, în România au fost vaccinate cu cel puțin o doză 7,48 de milioane de persoane și cu doză completă, practic, persoane vaccinate complet, 6,89 de milioane de persoane. Ce reprezintă acest lucru? Reprezintă circa 46,6% din populația adultă rată de acoperire vaccinală cu cel puțin o doză din populația de peste 18 ani, reprezintă 44,3% din populația eligibilă de peste 12 ani și reprezintă aproximativ 39% din populația totală a României rezidentă, de circa 19,3 milioane de locuitori. De asemenea, așa cum am anunțat, sunt circa 1,2 milioane de persoane care au primit deja și doza booster, doza de rapel.
Menționez că la nivel european rata de vaccinare este de circa 61% cu cel puțin o doză și circa 57-58% cu schemă completă, practic, suntem la o diferență de aproximativ 15% față de ce se întâmplă la nivel european. Aici nu vorbesc doar de țările membre UE, vorbesc de toate țările europene, este media raportată în bazele de date la nivel internațional. Sigur că avem mult de recuperat, însă trebuie să remarcăm faptul că în ultimele două luni s-au înregistrat progrese importante și sper să menținem această rată și ritm de vaccinare, să o creștem în perioada următoare și în felul acesta să putem atinge acea imunitate colectivă, imunitatea de grup, care să ne ferească față de următoarele consecințe ale valurilor următoarea. De asemenea, dacă ne uităm la rata de acoperire vaccinală pe municipiul Bucureşti şi la nivelul fiecărui județ, municipiul Bucureşti este în momentul de față la circa 65% rată de acoperire vaccinală din populația eligibilă, peste 12 ani, foarte probabil că în următoarea săptămână municipiul Bucureşti va fi primul care va trece de 70% rată de acoperire vaccinală cu cel puțin o doză. Avem alte trei județe care au o rată de acoperire vaccinală de peste 50%, și anume: Cluj, cu 57%, Constanța, 54%, și Sibiu, 51%. Avem 19 județe care au o rată de vaccinare între 40 și 50%, 17 județe între 30 și 40% și mai avem două județe care au o rată de vaccinare între 27 și 29%.
În ceea ce privește rata de acoperire vaccinală pe grupe de vârstă sunt deja două grupe de vârstă, 50-59 de ani, 60-69 de ani, care au peste 50%. Practic, la 50-59 de ani sunt 53% persoane vaccinate cu cel puțin o doză. Aici este cea mai mare rată de vaccinare, urmată de vârsta 60-69 de ani, unde suntem la 50,5%. La 70-79 de ani s-a depășit 45%. Iar în celelalte grupe de vârstă suntem la o medie de 45%, exceptând extremele, peste 80 de ani, unde în continuare suntem la circa 25%, și 12-15 ani, unde suntem la 13,7%.
În ceea ce privește profilul de reacții adverse la nivel național, până pe 15 noiembrie, au fost raportate aproximativ 19.044 de cazuri de reacții adverse postvaccinale, cu o rată de raportare de 1,4 reacții adverse la 1.000 de doze administrate. Cam acestea au fost datele pe care am ținut să vi le transmitem. O să îi dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu.
Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule președinte. Pentru început câteva chestiuni legate de Certificatul digital european COVID-19. Până la data 16 noiembrie, orele 10:00, au fost eliberate 8.493.540 de certificate. Proporția se păstrează în trendul săptămânilor anterioare, respectiv, 92% din certificatele eliberate sunt certificate care atestă vaccinarea. Cu privire la vaccinarea în rândul operatorilor economici privați, în acest moment această activitate continuă în cadrul a 41 de companii, până în acest moment fiind vaccinat personalul a 656 de companii. Din dorința de a merge mai aproape de oameni cu vaccinarea, s-au creat acele locații atipice. Aceste activități au continuat și în ultima săptămână, însă, mai mult, remarcăm o creștere cu 7,3% față de săptămâna trecută a persoanelor vaccinate în cadrul acestor locații atipice, fie că vorbim de maratoane de târguri, de piețe, de parcări ale supermarketurilor, respectiv avem în momentul de față 197.388 de persoane vaccinate. Cu privire la misiunile de transport - până în acest moment au fost efectuate aproximativ 15.900 de misiuni de transport, în care au fost angrenate 50.350 de persoane din cadrul MAI și 12.510 persoane din cadrul MApN. Cu privire la totalul dozelor de vaccin recepționate de România - până la data de 15.11 vorbim de 26.585.599 de doze de vaccin, dintre care  Pfizer-BioNtech - 16.865.699, Moderna - 3.182.400 de doze de vaccin, AstraZeneca - 3.374.000 de doze, Johnson&Johnson - 3.163.500 de doze de vaccin. Pentru perioada următoare, în luna noiembrie, calendarul livrărilor pentru BioNtech-Pfizer deja parțial au fost livrate dozele pentru luna noiembrie, vor mai fi livrate încă 2.000.000 de doze, câte 1.000.000 de doze în fiecare săptămână, cumulând un total de 4.001.400 de doze de vaccin. Pentru Moderna și AstraZeneca livrările sunt suspendate pentru luna noiembrie, tocmai pentru a avea un management eficient al stocurilor; pentru Moderna, așa cum am spus, avem stocuri în momentul de față. Iar pentru Johnson&Johnson, la fel, vor continua livrările în această lună, cumulând un total de 969.600 de doze de vaccin care vor fi livrate pe parcursul lunii noiembrie. Eu cam atât am avut, mulțumesc mult, domnule președinte.
Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc și eu. O să începem partea de întrebări. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Dacă pe 25 noiembrie EMA va face recomandarea de vaccinare pentru copiii între 5 și 12 ani, când ar putea începe efectiv vaccinarea în România și ce discuții sunt despre când va veni vaccinul pentru copii?
Valeriu Gheorghiță: Sunt două întrebări, de fapt. Din punct de vedere organizatoric, noi, la sfârșitul acestei luni, ne dorim să fim pregătiți. Ce înseamnă asta? Cu organizarea cabinetelor de vaccinare atât în unitățile sanitare cu paturi, cât și în centrele de vaccinare deja funcționale, unde există vaccin de la compania Pfizer, și care vor primi suplimentar și vaccin destinat pentru grupa de vârstă 5-11 ani. Platforma de programare va fi pregătită; de asemenea, Registrul Electronic Național va fi adaptat pentru a putea înregistra persoanele vaccinate. Procedurile, instrucțiunile vor fi elaborate în timp util și transmise în fiecare județ, pentru a fi cunoscute. Însă, concret când se va putea demara activitatea de vaccinare, depindem, evident, de momentul livrărilor, care în momentul de față nu este confirmat pentru nicio țară europeană. Așteptăm aceste confirmări și, pe măsură ce vom avea mai multe informații, cu siguranță le vom transmite.
Reporter: Va fi în acest an?
Valeriu Gheorghiță: este posibil să fie, într-adevăr, în decursul lunii decembrie; într-un scenariu mai puțin probabil, în ianuarie, în luna ianuarie în 2022. Dar noi sperăm, pentru că e un interes crescut din partea tuturor țărilor europene, atât de acces, cât și de a demara mai rapid campania de vaccinare pentru această grupă de vârstă, sperăm să avem acces în decursul lunii decembrie.
Reporter: Spuneați că ultimul lot de AstraZeneca a expirat, a fost retras vaccinul și au fost reprogramate persoanele. Câte persoane erau înscrise?
Valeriu Gheorghiță: Foarte puține. Vorbim de ordinul a câteva zeci de persoane care erau programate în platformă, nu vorbim de cei care se prezintă în mod direct. Acesta este motivul pentru care din 31 nu mai sunt persoane vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca. De altfel, pentru un management corect al stocurilor ne gândim în mod serios să propunem, poate că de la începutul anului viitor, sistarea vaccinării cu vaccinul de la compania AstraZeneca pentru că numărul celor care în acest moment se vaccinează este foarte redus şi atunci riscul de ieșire din perioada de valabilitate a dozelor este foarte mare şi nu poți să comanzi să vină câteva zeci sau mii de doze, şi atunci foarte probabil că vom rămâne cel puțin cu aceste trei vaccinuri, de la Pfizer, Moderna şi vaccinul de la compania Johnson&Johnson, cu care vom merge mai departe.
Reporter: Dacă mai permiteți o întrebare, sunt în spitale tot mai mulți pacienți care spun că nu s-au vaccinat, pacienți care au cancer, care au diabet, care spun că nu s-au vaccinat pentru că aşa le-au recomandat medicii. Este un lucru asupra căruia atrag atenția inclusiv cei de la morgile spitalelor care intră în contact cu familiile persoanelor decedate. Ce puteți face în acest sens, pentru a-i convinge şi pe medici că vaccinul nu le face rău persoanelor care au aceste boli?
Valeriu Gheorghiță: Cred că mesajul meu a fost şi este şi rămâne foarte clar şi ferm în același timp: nu trebuie să găsim false contraindicații, trebuie să înțelegem... Acest fenomen al falselor contraindicații îl cunoaștem de mult timp, la toate celelalte vaccinuri, când se recomandă evitarea vaccinării din te miri ce alte motive medicale, care nu sunt de altfel contraindicații absolute ale vaccinării. Cred că din acest punct de vedere populaţia în primul rând trebuie să înțeleagă că în mod deosebit cei vulnerabili, cei care se cunosc cu afecțiuni cronice, cei care sunt în evidentă cu mai multe boli sunt expuși unui risc de a face o formă gravă de boală în caz de îmbolnăvire şi atunci cu atât mai mult trebuie să ia în calcul vaccinarea şi cred că întrebarea nu se pune dacă trebuie să mă vaccinez, ci care e momentul potrivit la care trebuie să fac vaccinarea şi discuția cu medicul curant aici trebuie să fie, pentru că regula generală este să ne vaccinăm cât mai repede, dat fiind faptul că în continuare avem un număr suficient de mare de cazuri noi şi un risc crescut de îmbolnăvire, cu impact semnificativ la nivel individual, în funcție de profilul fiecărei persoane, dar există această particularitate a celor care sunt, de pildă, cu afecțiuni oncologice, care sunt în program de chimioterapie, tratamente imunosupresoare, unde se recomandă evitarea vaccinării fix în perioada de chimioterapie nu pentru că ar constitui o contraindicație, ci pentru că şansa organismului să dezvolte în acea perioadă anticorpi la un nivel protector este mult redusă şi atunci este bine să lăsăm o perioadă de circa 14 zile după terminarea curei de chimioterapie tocmai pentru a da șansă organismului în plus să dezvolte anticorpi la un nivel protector. Toată lumea, şi există aceste discuţii în spațiul public legat de existența unor contraindicaţii faţă de vaccinare, că există o listă de contraindicaţii. Singura contraindicație absolută, cunoscută în momentul de faţă este reacția alergică anafilactică la unul dintre componentele vaccinului. În celelalte cazuri, nu există contraindicaţii. Există, poate, precauțiuni de moment sau situații temporare, care impun amânarea vaccinării, cum ar fi o stare febrilă, un pacient care are o boală acută, o boală dezechilibrată, care necesită spitalizare din cu totul alte motive medicale, dar - repet - nu sunt identificate contraindicaţii ale unor afecțiuni preexistente vizavi de vaccinarea împotriva COVID-19 şi sunt deja peste 7 miliarde de doze administrate la nivel global, aproape 50% din populaţia globului a primit cel puţin o doză de vaccin. Toate aceste date vin să întărească recomandările experților pentru că sunt date culese din viața reală, care, repet, confirmă profilul de siguranţă favorabil şi eficiența acestor vaccinuri pentru toate variantele virale circulante. Deci cred că cel mai bine este să mai cerem o a doua opinie şi asta recomand chiar şi medicilor care ezită, poate au un pacient cu un cumul de boli cronice; cred că în această situaţie este bine să ne sfătuim cu un medic epidemiolog, cu un medic infecționist, poate chiar şi cu un medic de familie care are experienţă în vaccinologie şi care poate să ne dea răspunsurile necesare. repet, şi vaccinarea este o altă specialitate medicală, este o specialitate unde oamenii se pregătesc ani şi ani de zile şi atunci este firesc să cerem acest sfat, chiar dacă suntem medic, asistent ş.a.m.d., de o altă specialitate. Înainte să ne grăbim să oferim o opinie care poate să fie poate nu foarte inspirată şi poate să schimbe complet viața unui om.
Reporter: V-ați întâlnit săptămâna trecută cu o delegație din Israel.
Valeriu Gheorghiță: Da.
Reporter: Voiam să vă întreb ce aţi discutat și ce elemente concrete s-au desprins de acolo. Adică, practic, cu ce o să veniți nou în campania de promovare a vaccinării?
Valeriu Gheorghiță: A fost o întâlnire extrem de utilă din punctul meu de vedere, în sensul în care colegii din Israel ne-au prezentat modul în care a fost organizată campania de vaccinare, începând cu provocările logistice - pentru că toate țările au trecut prin aceleași provocări legate de capacitatea de stocare, lanțul de distribuție ș.a.m.d.; aici, din acest punct de vedere, România se deosebește prin faptul că noi nu vaccinăm doar cu vaccinul de la compania Pfizer, vaccinăm cu patru vaccinuri diferite, ceea ce cumva crește provocarea din punct de vedere logistic și de respectare a lanțului de frig -, după care au fost prezentate modalitățile de comunicare și de informare pe care colegii din Israel le-au folosit și, drept concluzii, cumva nu diferă foarte mult de modalitatea în care s-a organizat campania de comunicare și de informare din România. Poate că sunt anumite particularități legate de adaptarea anumitor mesaje în funcție de comunitatea respectivă, care trebuia să înțeleagă mai bine mesajul. Şi în Israel există, evident, ca peste tot, persoane ezitante, dar care, prin implicarea liderilor de opinie, implicarea influencerilor, implicarea persoanelor cu credibilitate din toate categoriile profesionale, începând de la reprezentanți ai autorităților locale, începând de la medici, continuând cu preoți, cu pastori ș.a.m.d. Deci, practic, au fost implicați toți cei care au un rol important în societate și care sunt credibili. Şi acolo s-a încurajat foarte mult să se valorifice public momentul vaccinării, adică doctorii să-și posteze imagini în momentul în care se vaccinează, există aceste discuții permanente cu publicul legat de modalitatea de vaccinare, se încurajează foarte mult vaccinarea cu echipe mobile, din casă în casă, sau în centre sociale, în căminele de bătrâni, în case de îngrijiri. Practic, modalitatea propriu-zisă de organizare nu diferă semnificativ față de ceea ce s-a efectuat în România până la acest moment, și au fost prezentate rezultatele campaniei de vaccinare, faptul că Israel, știm foarte bine, a fost un deschizător de drumuri și toată lumea s-a uitat la Israel. Au debutat primii campania de vaccinare cu vaccinul de la compania Pfizer, au început primii administrarea dozei de booster și sunt printre primii care încep și vaccinarea copiilor între 5 și 11 ani. Ca atare, evident că experiența colegilor din Israel este foarte importantă atât pentru noi, cât și pentru celelalte țări. Concret, sunt acțiuni care vor fi demarate și care vor fi intensificate, pentru că mare parte dintre ele sunt începute. Acesta un motiv, de pildă, pentru care, în mod special, urmează să avem această întâlnire cu reprezentanții comunității rome, tocmai pentru că am avut întâlniri cu comunitatea evreiască, am avut întâlniri cu cultele religioase de mai multe ori și vrem să întărim mesajul pentru toate comunitățile din România, chiar într-un limbaj specific adaptat încât mesajul să ajungă într-o manieră cât mai eficientă.
Reporter: Și voiam să înțeleg mai bine, într-un flacon am înțeles că există 10 doze care...
Valeriu Gheorghiță: În cele pentru copii sunt flacoane cu 10 doze; în cele pe care le folosim acum sunt flacoane cu șase doze.
Reporter: Dar nu se pot folosi...? De ce trebuie flacoane diferite?
Valeriu Gheorghiță: Pentru că pe doză vorbim de 10 micrograme, este un alt dozaj care se folosește pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani.
Reporter: Și diferența de ce este necesară, adică copiii de ce trebuie să primească mai puțin? E un pericol?
Valeriu Gheorghiță: Este o doză la care s-a ajuns în urmă datelor de reactogenitate, de siguranță și de imunogenitate. În general, la această grupă de vârstă greutatea copilului este mult mai mică și, atunci, s-a adaptat doza încât să se mențină raportul de imunogenitate, respectiv siguranță, favorabil.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Aș vrea să vă întreb, astăzi a apărut în presa locală din Cluj-Napoca o informație potrivit căreia o elevă care are sub 18 ani ar fi fost vaccinată din greșeală cu Johnson. Vreau să vă întreb dacă informația e corectă și să ne spuneți ce s-a întâmplat acolo.
Valeriu Gheorghiță: Am vorbit cu directorul DSP Cluj, mi-a confirmat că într-adevăr acest lucru s-a întâmplat. A fost, din câte mi s-a transmis, o eroare la momentul triajului, în sensul în care nu s-a reușit..., pentru că la momentul la care o persoană vine la triaj, se scanează cartea de identitate și acolo se vede vârsta și în funcție de tipul de vaccin se spune dacă este sau nu eligibil, dacă se poate sau nu vaccina. Persoana a trecut de triaj și a fost vaccinată. Ulterior, în momentul în care s-a încercat să se introducă în RENV vaccinul, evident că nu s-a putut face acest lucru pentru că a apărut o eroare de introducere, ținând cont că vaccinul cu Johnson în momentul de față are autorizare peste vârsta de 18 ani. Din acest punct de vedere sigur că este un lucru care nu trebuie să se întâmple, din acest punct de vedere există proceduri, există instrucțiuni și fiecare persoană care ajunge în centrul de vaccinare trebuie să efectueze acest triaj, s-a efectuat acest triaj, dar, repet, nu s-a identificat corect vârsta persoanei respective. Acum întrebarea este din punct de vedere medical dacă există vreun risc sau vreo repercusiune asupra stării de sănătate. Nu există, nu se anticipează niciun risc. De ce? Pentru că din punct de vedere al profilului biologic, imunologic, la peste 17 ani, respectiv, 18 ani, organismul nu este diferit ca reactogenitate și ca imunogenitate. De altfel, sunt, cel puțin erau deja studii în evaluare și pentru grupa de vârstă sub 18 ani, tocmai de aceea nu anticipăm că nu vor fi probleme din punct de vedere medical, dar sigur nu trebuie să se întâmple astfel de situații. Cred că principala recomandare este să ne asigurăm că personalul vaccinator cunoaște foarte bine instrucțiunile și că le și respectă.
Reporter: Astăzi au fost din nou percheziții, au fost percheziții în Vama Petea, unde procurorii au descoperit că s-au dat 3.000 de certificate de vaccinare false. Practic, cam o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni vedem astfel de percheziții și, practic, situații de vaccinare la chiuvetă, așa cum e numită ea în spațiu public. Aș vrea să vă întreb cât de tare vă îngrijorează această situație, cu atât mai mult cu cât, potrivit comunicatelor date de poliție azi, în perchezițiile de azi au fost implicați inclusiv medici DSP care sunt vizați de anchetă. Cât de tare vă îngrijorează situația asta? Practic, aproape săptămânal vedem astfel de percheziții.
Valeriu Gheorghiță: Ne îngrijorează foarte mult, și nu doar că ne îngrijorează, ne și mâhnește această situație pentru că este absolut rușinos, din punctul meu de vedere, pentru corpul medical care participă la astfel de acțiuni frauduloase și care încurajează astfel de acțiuni. Chiar astăzi am avut o discuție cu domnul ministru Lucian Bode legat de această temă și pot să fac garantez că în momentul de față toate structurile abilitate sunt implicate atât în identificarea celor care au și fac astfel de practici, dar și în derularea anchetelor pe mai departe, încât cei care au participat la astfel de activități să își primească pedeapsa cuvenită Din punctul meu de vedere, toleranța față de astfel de activități este zero și cred că dacă cei care nu înțeleg în momentul de față gravitatea situației, pentru că nu este doar una medicală, că omul respectiv își pune viața în pericol, este și una care nu face altceva decât să decredibilizeze România în general, la nivel mondial și în Europa, decredibilizează foarte mult corpul medical și tot efortul făcut de colegii noștri în această pandemie de aproape doi ani de zile. Și, mai mult decât atât, trebuie să înțelegem că strategia de vaccinare a fost adoptată nu doar prin hotărâre de guvern, ci și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Deci, vaccinarea în România este o problemă de siguranţă națională. Și dacă cineva nu a înțeles acest lucru până astăzi, are o mare problemă. Trebuie să înțelegem că nu ne putem juca cu lucruri care afectează grav sănătatea oamenilor și afectează grav credibilitatea României pe plan internațional. Este de neacceptat acest lucru, mai ales când vine din partea unui cadru medical.
Reporter: Mulțumesc. Mai am o întrebare, dacă îmi permiteți: ministrul educației spune că instrucțiunea prezentată de Ministerul Sănătății care vizează testarea în școli nu se poate aplica. Cine va face această testare, care, nu știu, ar putea să blocheze în vreun fel procesul educațional, și aș vrea să știu dacă luați în calcul varianta de a-i testa părinții pe copii, având în vedere că durează 15 minute, să fie testați acasă.
Andrei Baciu: Cu privire la această chestiune, după cum știm, a fost demarată o analiză încă din momentul în care a fost luată decizia și ulterior când a demarat și procedura de achiziții de teste. Acum este o decizie în lucru între Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. A fost emisă, săptămâna trecută, o primă instrucțiune cu privire la partea de testare și, în continuare, se desfășoară analize pentru a vedea cea mai bună formulă de implementare. Că, până la urmă, este o metodă de testare, de screening, și îți dorești să fie cât mai bine implementată, astfel încât să o utilizezi cât mai bine în folosul sănătății publice, în folosul identificării tuturor cazurilor cât mai precoce cu putință. O să fie comunicări pe măsură ce lucrurile se finalizează, o să fie comunicări și din partea Ministerului Sănătății, și din partea Ministerului Educației. Știu că se lucrează, chiar și astăzi, înainte să vin aici, se lucra la acest subiect. Pe măsură ce se finalizează lucrurile, o să fie comunicări cu privire la acest subiect.
Reporter: Dar luați în calcul varianta asta? Ar fi un scenariu de lucru să fie testați acasă de părinți? E o variantă posibilă?
Andrei Baciu: Eu personal nu pot să vă răspund la această întrebare, pentru că nu sunt implicat în această temă de analiză. Însă Ministerul Sănătății, pe măsură ce finalizează, împreună cu Ministerul Educației, o să comunice din timp, așa cum s-a făcut și săptămâna trecută, toate informațiile cu privire la acest subiect. Mulțumesc.
Reporter: Aș mai avea eu o întrebare, vă rog, în legătură cu certificatul verde, dacă ați văzut ultima propunere, și aș vrea să îmi spuneți ce părere aveți, pentru angajații care nu au certificat verde să poată beneficia de 10 teste gratuite pentru 30 de zile.
Valeriu Gheorghiță: Cred că, în primul rând, trebuie să ajungem la concluzia că avem nevoie de acest certificat verde și cred că, așa cum am observat în ultima perioadă, se cristalizează această opinie că este nevoie de implementarea certificatului verde la nivel național. Modalitatea în care va fi implementat - sigur că aici încă sunt discuții. Dar este evident că, practic, dacă de mâine, teoretic, s-ar implementa acest certificat, populația eligibilă nu ar avea timp mâine să se vaccineze, să fie toată vaccinată. Și atunci trebuie să existe această perioadă de grație, în care până începem să ne vaccinăm, și majoritatea optează, evident, să se vaccineze, dacă vor opta pentru acest lucru, trebuie să existe o perioadă în care să menținem siguranța epidemiologică. Cum? Pentru că știm că în primele 14 zile de la prima doză persoana respectivă nu este protejată. Și atunci, cel puțin o perioadă de timp, trebuie să avem această certitudine că situația epidemiologică nu se deteriorează. Și cred că este o măsură care, sigur, este utilă, repet, pentru o perioadă limitată de timp, încât oamenii să decidă în cunoștință de cauză ce vor opta: să se vaccineze, să înceapă procesul de vaccinare sau să opteze pentru testare.
Reporter: Deci, într-o lună ar trebui să se gândească fiecare persoană dacă se vaccinează, asta considerați că este o măsură bună?
Valeriu Gheorghiţă: Da, repet, ipotetic, dacă nu ar fi această variantă, ar însemna că în momentul în care intră în vigoare implementarea certificatului digital poate că foarte mulți vor fi care vor să se vaccineze. De acord? Și atunci, dacă dintre cei care vor să se vaccineze, încep să se vaccineze astăzi, evident că în primele 10-14 zile din punct de vedere medical ei nu vor fi protejați în fața bolii, pentru că nu se dezvoltă răspunsul imun protector. Şi mai știm că răspunsul imun în general se dezvoltă la circa 7-10 zile după doza II sau la 14 zile dacă vorbim de un vaccin monodoză, cum e cel de la Johnson. Deci, oricum cel puțin două săptămâni este important să existe acces la testare, încât participarea oamenilor la diverse activități să se facă în condiții de siguranță, până când beneficiile obținute prin vaccinare ajung la valori maximale și atunci, sigur, se renunță la această perioadă de grație. Dar este logic, repet, ca minimum două săptămâni, și aici acoperă doar cei care se vaccinează cu vaccinul de la Johnson, iar pentru cei care folosesc un vaccin pe bază de ARN mesager, de aici este cumva logică această perioadă de 30 de zile, tocmai pentru a avea și protecția necesară ca urmare a răspunsului imun după cele două doze de vaccin.
Andrei Baciu: Mulțumim mult.
Valeriu Gheorghiţă: Mulțumim mult.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe