Actualitate

Marți, 23 Nov 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV, și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății

Galerie foto

[Check against delivery]


Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de CNCAV. Încep prin a vă menționa doar că vom avea alocate 45 de minute, timpul va fi limitat. Avem confirmarea că pe 25 noiembrie, Agenția Europeană a Medicamentului va face recomandarea de autorizare. Probabil că pe data 26 noiembrie Comisia Europeană va autoriza vaccinul de la compania BioNTech Pfizer pentru a fi administrat la grupa de vârstă 5-11 ani și, după cum am anunțat, cred că la jumătatea lunii decembrie și vaccinul de la compania Moderna va primi recomandarea de autorizare pentru grupa de vârstă 6-11 ani. Reamintesc faptul că dozajul pentru această grupă de vârstă, 5-11 ani, este de 10 micrograme într-o schemă de administrare cu două doze la interval de 21 de zile. Sunt flacoane multidoză, flacoane cu zece doze, care au stabilitate la temperatura de 2-8 grade, timp de zece săptămâni. Vă spuneam de săptămâna trecută că noi am început pregătirile pentru organizarea din punct de vedere logistic a campaniei de vaccinare, în sensul organizării cabinetelor de vaccinare atât în unitățile sanitare, cât și în centrele de vaccinare din afara unităților sanitare și, de asemenea, optimizarea platformei de programare și a Registrului Electronic Național de Vaccinare. La acest moment, situația preliminară legată de numărul de cabinete de vaccinare adresate copiilor cu grupa de vârstă 5-11 ani;  sunt identificate aproximativ 45 de cabinete în unitățile sanitare și alte 135 de cabinete de vaccinare în centrele unde în momentul de față se folosește vaccin de la compania BioNTech/Pfizer. Aceste situații vor fi în dinamică și, pe măsură ce vom avea o finalizare a numărului de cabinete, o vom comunica. De asemenea, în platforma națională de programare, în fiecare centru de vaccinare se va menționa că se pot administra și vaccinuri pentru această grupă de vârstă 5-11 ani. Probabil că vom asocia către fiecare centru, pe hartă, un icon care să identifice această posibilitate de administrare la copii și, de asemenea, centrul în sine va fi redenumit încât pentru populație să fie ușor de identificat și de efectuat programarea. Reamintesc faptul că, la finalul fiecărei săptămâni, în Municipiul București se derulează un maraton de vaccinare care continuă până la sfârșitul acestui an. În weekend-ul 19-21 noiembrie au fost vaccinate peste 15.500 de persoane în cadrul maratonului de vaccinare în cele opt centre destinate. De asemenea, la nivel național, în acest sfârșit de săptămână, au fost desfășurate în cinci județe alte evenimente de tip maraton de vaccinare, unde au fost vaccinate peste 4.178 de persoane. În ceea ce privește acțiunile de vaccinare din mediul rural, cu sprijinul echipelor mobile, în săptămâna precedentă s-au demarat acțiuni de vaccinare în 29 de județe și au fost vaccinate în mediul rural peste 11.600 de persoane. Dacă ne uităm la evoluția vaccinărilor pe doza unu, în săptămâna 15-21 noiembrie, în total au fost vaccinate 149.893 de persoane, cu aproximativ 15% mai puțin față de săptămâna anterioară, când fuseseră vaccinate aproximativ 175.647 de persoane. De asemenea, domină categoria persoanelor sub 60 de ani, în proporție de 77%. Dintre persoanele nou vaccinate au fost sub 60 de ani şi 23% peste vârsta de 60 de ani. În ceea ce priveşte vaccinarea cu doza de rapel, cu doza booster, până la acest moment, până ieri, 22 noiembrie, s-au vaccinat peste 1.370.000 şi cu doza booster. Ce reprezintă acest lucru? Reprezintă aproximativ 44% din numărul total al persoanelor eligibile care la acest moment pot să efectueze doza de booster, adică care au cel puțin şase luni de la schema de vaccinare completă. Până pe 22 mai, erau circa 3,1 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă în România. În ceea ce privește categoriile populaționale care au beneficiat la acest moment de doza booster, de doza de rapel, cele mai multe, 57%, sunt persoane vulnerabile, persoanele peste 65 de ani și persoanele în evidență cu afecțiuni cronice. Circa 13% sunt persoane care aparțin sistemului medical și social, restul sunt persoane care deservesc activități critice și persoane din rândul populației generale care, repet, îndeplinesc criteriile de administrare a dozei booster. De asemenea, la nivelul unităților de învățământ sunt vaccinate 6.454 de persoane din rândul elevilor prin intermediul echipelor mobile și în centrele de vaccinare din unitățile de învățământ. Practic, este o creștere cu 26% față de săptămâna trecută când erau 5.116 elevi vaccinaţi. De asemenea, avem o creștere de 31% și în rândul cadrelor didactice și personalului auxiliar. Practic, la acest moment, în centrele de vaccinare din unitățile de învățământ și cu ajutorul echipelor mobile au fost vaccinate peste 4.450 de persoane. Repet, o creștere cu 31% față de săptămâna trecută, când erau 3.391 de persoane. Numărul de centre de vaccinare active la data de 22 noiembrie pentru populație sunt 762 de centre active, totalizând circa 1.120 de cabinete de vaccinare, de fluxuri pe toate cele patru tipuri de vaccinuri. Cele mai multe sunt cabinete de vaccinare care folosesc vaccinul de la compania Pfizer - 816, urmate de centre care folosesc vaccin de la compania Johnson&Johnson - 153, vaccin de la compania Moderna - 118 și AstraZeneca - 32 de fluxuri. Repet, în momentul de față nu sunt doze disponibile pentru vaccinul de la compania AstraZeneca. Urmează să recepționăm următoarea tranșă tocmai pentru a asigura completarea schemei de vaccinare la persoanele care au făcut doza unu și care trebuie să-și finalizeze schema de vaccinare. Așa cum v-am anunțat săptămâna trecută, în ședinței CNCAV pe care am avut-o în săptămâna precedentă, în unanimitate s-a  luat decizia de a propune Ministerului Sănătății să renunțăm la vaccinul de la compania AstraZeneca din ianuarie 2022, ținând cont de faptul că este un număr foarte mic de persoane care se vaccinează cu acest tip de vaccin la nivel național, ținând cont de faptul că flacoanele sunt multidoză, cu zece doze, şi procentul de doze care sunt sacrificate este foarte mare și atunci, din punct de vedere al cost eficienței și al managementului stocurilor a fost propunerea pe care noi am adresat-o Ministerului Sănătății. De asemenea, dacă ne uităm la vaccinarea în cabinetele de medicină de familie, în momentul de față sunt 3.142 de medici de familie care vaccinează în cabinetele proprii, cu distribuție rural-urban similară, circa 50%, și, până pe data de 22 noiembrie, au fost vaccinate peste 868.000 de persoane în cabinetele de medicină de familie, o creștere cu circa 5% față de săptămâna anterioară. De asemenea, la nivelul unităților sanitare cu paturi sunt 155 de spitale publice care înregistrează activități de vaccinare pentru pacienții proprii și sunt peste 36.337 de pacienți vaccinaţi, o creştere cu circa 37% faţă de săptămâna precedentă când erau 26.300 de pacienți vaccinaţi. De asemenea, în spitalele private - sunt 26 de spitale care au activități de vaccinare, sunt peste 5.433 de pacienți vaccinaţi, și aici o creștere cu aproximativ 30% față de săptămâna anterioară, când am comunicat circa 4.171 de pacienți vaccinați. De asemenea, continuă vaccinarea cu echipe mobile la domiciliu pentru persoanele greu deplasabile sau nedeplasabile. Au fost organizate 172 de echipe mobile în săptămâna precedentă și sunt peste 9.718 persoane care au fost vaccinate cu aceste echipe mobile. În ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivel național, în momentul acesta sunt peste 7,63 de milioane de persoane care au primit cel puțin o doză de vaccin și peste 7,2 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă. Ca atare, rata de vaccinare cu cel puțin o doză din populația totală a României de 19,3 milioane de locuitori, conform datelor de la Institutul Național de Statistică, este de circa 39,5%; din populația de peste 12 ani, rata de vaccinare în momentul de față este de 45%, iar populația adultă peste 18 ani, rata de vaccinare este de 47,5%. La nivel european, rata de vaccinare din populația adultă în țările membre ale Uniunii Europene este de circa 81% cu cel puțin o doză și de aproape 70% cu schema completă. De asemenea, dacă ne uităm la acoperirea vaccinală la nivelul municipiului București și la nivelul județelor, în momentul de față în București rata de acoperire vaccinală cu cel puțin o doză este de 65,2%; de asemenea, sunt trei județe care au peste 50% rată de vaccinare Cluj, Constanța și Sibiu. Sunt alte 23 de județe care au între 40 și 50% rată de vaccinare, 13 județe care au între 30 și 40% și, în continuare, avem două județe cu rată de vaccinare sub 30%, județul Covasna, care are 29,15%, și Suceava cu 28,2%. În ceea ce privește grupa de vârstă, grupele de vârstă și rata de acoperire vaccinală, cea mai mare rată de acoperire vaccinală este la grupa de vârstă 50 - 60 de ani, unde este de circa 54% urmată de grupa de vârstă 60 -70 de ani, unde este de 51,2%. Restul, la peste 20 de ani până la 50 de ani se apropie de 50%; la 80 de ani avem 25% și 12-15 ani 15%, 16-19 ani - circa 36%. De asemenea, aș vrea să menționez în ceea ce privește profilul de siguranță și reacțiile adverse raportate, până la acest moment sunt peste 19.260 de cazuri de reacții adverse post-vaccinale raportate, cu o rată de raportare de 1,3 la 1.000 de doze administrate. Acestea sunt datele pe care am dorit să le transmitem. O să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu pentru următoarele detalii. Mulțumesc frumos.
Andrei Baciu: Mulţumesc mult, domnule președinte. Pentru început câteva chestiuni legate de certificatul digital european. Până în momentul de față, au fost eliberate 9.031.038 certificate. Se păstrează proporția, mare parte dintre acestea, majoritatea, respectiv 91,8% sunt certificate COVID care atestă vaccinarea. Mai departe, legat de activitatea de vaccinare în rândul operatorilor economici privați aceasta continuă, sunt 658 de companii care au desfășurat astfel de activități, dintre care 96 în domeniul HoReCa, iar, în momentul de față, această activitate este desfășurată în cadrul a 45 de companii. Continuă și partea de vaccinare în locații diferite, în locații atipice: târguri, piețe, parcări. În momentul de față, avem un număr de 197.388 de persoane care sunt vaccinate prin astfel de abordări, în astfel de locații. Mai departe, cu privire la misiunile de transport, până momentul de față au fost organizate peste 16 misiuni de transport, în care au fost angrenate peste 50.550 de persoane din cadrul MAI și peste 14.525 de persoane din cadrul MApN. Cu privire la stocurile de vaccin pe care le avem în momentul de față:  România a recepționat 27.644.899 de doze de vaccin, dintre acestea 17.672.999 sunt vaccinuri produse de BionTech/Pfizer. 3.182.400 sunt vaccinuri produse de Moderna. 3.374.000 sunt vaccinuri produse de AstraZeneca, iar în final 3.415.000 sunt vaccinuri produse de Johnson&Johnson. Cu privire la donații și vânzări, nu au mai fost finalizate alte demersuri suplimentare față de săptămâna trecută, iar cu privire la tranșele de vaccin care urmează să sosească în țară, pentru Pfizer/BionTech a sosit deja o primă tranșă, restul vor sosi până la 1.350.000 de doze în cursul acestei săptămâni, iar în ultima săptămână din noiembrie, alte 1.350.000, cumulând un total de 4.001.400 de doze pentru luna noiembrie. Pentru Moderna și AstraZeneca, livrările sunt suspendate, pentru AstraZeneca, așa cum spunea și domnul președinte, așteptăm confirmări din partea producătorului pentru când va fi următoarea tranșă, cel mai probabil la începutul lunii decembrie, iar pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson, mai sunt două livrări de 369.600 şi încă una în cursul acestei săptămâni de 144.000 de doze, cumulând un total pentru luna noiembrie de 1.113.600 de doze de vaccin. Eu cam atâta am avut. Vă mulțumesc foarte mult! Domnule preşedinte, vă rog.
Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu! Vă propun să începem partea de întrebări.
Reporter: Bună ziua! Domnule secretar de stat, din octombrie până acum au fost peste 700 de mii de decese raportate mai târziu. Ce s-a întâmplat, această problemă fusese rezolvată. De ce nu au fost transmise la timp? Decese COVID care au fost raportate. Am făcut un calcul sunt peste 700!
Andrei Baciu: Din nefericire există în continuare chestiuni care țin de desfășurarea procesului de raportare. Deci nu vorbim de chestiuni care țin de intenție, ci vorbim efectiv de modalitatea în care se raportează toate aceste decese. Important este să avem date cât mai clare și la fel de important este să menționăm faptul că România nu este nici pe departe sigura ţară care face astfel de ajustări. Dimpotrivă, noi acum avem un mecanism prin care ajustăm aceste date la un timp foarte scurt. Însă, să știți că, sunt țări care au făcut astfel de ajustări la un procent semnificativ la luni distanță de la primele raportări. Deci nu este România singura țară în care procesul de transferare a datelor suferă modificări ulterioare. Ideea este ca datele finale să fie cele corecte și oricum, vreau să menționez încă o dată faptul că nu este vorba de o acțiune care implică intenții nepotrivite și mai degrabă chestiuni birocratice, chestiuni tehnice de transmitere a acestor date.
Reporter: Au fost depistate peste 7.000 de antivirale la graniță. Iată, există această piață neagră a antiviralelor. Când vor fi găsite în farmacii să poată fi luate pe bază de rețetă, sub urmărirea medicului, pentru că se știe că oamenii nu merg la spital.
Andrei Baciu: Aici trebuie să discutăm despre două idei. În primul rând, toate terapiile, toate moleculele pe care Comisia de boli infecțioase le recomandă pentru tratamentul pacienților cu COVID-19, acestea sunt menționate în cadrul acestui protocol terapeutic. Dumneavoastră vă referiți probabil la un antiviral care nu face parte din recomandările Comisiei de boli infecțioase care sigur că este utilizat, însă nu există în România, din partea a experților, din partea medicilor, din partea celor care definesc tratamentul pentru pacienții COVID-19, nu există o recomandare fermă de utilizare. Dacă ar fi fost dovezi științifice în acest sens, acestea ar fi fost luate în considerare, am fi găsit o formulă prin care acest medicament să fie adus pe căi legale în România și utilizat așa cum se cuvine, profesional, în urma unui consult, ca urmare a unei prescripții medicale. Însă acest lucru nu este în momentul de față funcțional, din cauză că nu sunt dovezi științifice care să recomande din punct de vedere științific utilizarea respectivului antiviral și atunci cea de-a doua idee este aceea de a adresa o rugăminte tuturor care din nefericire contractează SARS-CoV-2, să avem un consult medical, fie cu medicul de familie, fie un consult la spital. Tot legat de antivirale, există posibilitatea de a se elibera Favipiravir, pentru care există stocuri suficiente, peste 25.000 de cutii în spitale, și acest medicament se eliberează pentru tot regimul terapeutic, acasă, în urma unui consult inițial în cadrul efectuat de un medic de boli infecțioase, consult la spital. Deci avem tratamentul şi pentru formele ușoare și pentru formele medii. Ideea este să ne prezentăm la spital unde beneficiem și de un set de analize inițiale, să știm cum stăm și ni se prescrie și un tratament corect pentru starea de sănătate și pentru comorbiditățile fiecăruia în parte.
Reporter: Ce se întâmplă cu testele de salivă pentru școli? Nu sunt bani pentru achiziționare, când vor ajunge practic la școli?
Andrei Baciu: Legat de acest subiect, eu pot să vă spun doar partea legată de Ministerul Sănătății, partea de achiziții este desfășurată de către Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate. Cele mai corecte date cu privire la livrare - bănuiesc că acest lucru vă interesează, de fapt, pe toată lumea - pot să le comunice cei care desfășoară procesul de achiziție, întrucât ei sunt în directă relație cu cei care furnizează respectivele teste și ei sunt cei care știu când le vor furniza. Partea de instrucțiuni, cum se desfășoară efectiv testarea, aceasta a fost definită printr-o instrucțiune inițială, acum două săptămâni, care a fost publicată de Ministerul Sănătății și ulterior a fost definit și un ordin comun Ministerul Sănătății - Ministerul Educației, care definește, practic, atribuțiile și rolul fiecăruia în tot acest proces de testare. În momentul care testele vor sosi, se va finaliza și partea de instructaj şi atunci toată lumea va putea să folosească toate aceste teste, tocmai în ideea de a preveni și de a identifica, de fapt, orice caz pozitiv cât mai repede, de a opri o transmitere ulterioară și de a avea condiții de educaţie definite de o siguranţă cât mai ridicată. Mulţumesc!
Reporter: Bună ziua! Puteți să ne spuneţi, vă rog, încă o dată unde și când va începe vaccinarea copiilor, se va face în spitalele de pediatrie sau la medicul de familie?
Valeriu Gheorghiţă: Vor fi trei posibilități de vaccinare: atât în cabinete de vaccinare organizate în centrele actuale, centrele care sunt adresate populației generale; de asemenea, în centre din unitățile sanitare și există, evident, posibilitatea de vaccinare inclusiv în cabinetele de medicină de familie, atunci când se vor solicita astfel de doze. Momentul în care va începe propriu-zis vaccinarea ține de livrarea dozelor, de când România, împreună cu celelalte țări europene, va recepționa dozele care sunt special destinate pentru grupa de vârstă 5-11 ani. Vă spuneam că sunt flacoane diferite față de cele care sunt astăzi folosite.
Reporter: Vin sărbătorile, oamenii probabil vor începe să se relaxeze și mai mult. La ce ar trebui să ne așteptăm, nu ştiu, poate din a doua jumătate a lunii ianuarie?
Valeriu Gheorghiţă: Din ceea ce observăm în momentul de faţă, în restul țărilor europene, în cel puțin 20 de țări europene, există la acest moment o creștere a numărului de cazuri raportate. Într-adevăr, această creștere a numărului de cazuri este urmată și de creșterea numărului de spitalizări și de decese acolo unde rata de vaccinare este scăzută și respectiv de o decuplare a numărului de cazuri grave a spitalizărilor și a deceselor în țările în care rata de vaccinare este crescută. Asta înseamnă undeva la peste 80 - 85%, fiind considerat un prag suficient pentru a limita impactul pe care varianta Delta îl are la nivel populațional. Din acest punct de vedere, ne așteptăm și noi ca o creștere a numărului de cazuri să se producă probabil din a doua parte a lunii ianuarie, acest val 5, dacă îl putem numi așa, și tocmai de aceea cred că vigilența noastră trebuie să rămână ridicată, să nu lăsăm garda jos, să încercam să respectăm cât putem de bine pe mai departe măsurile de prevenire a răspândirii bolii, pentru că doar în felul acesta, limitând circulația, putem să scădem presiunea la acest moment pe spitale și vedem că, din fericire, evoluția este favorabilă. Ne dorim să se mențină acest trend evolutiv. Faptul că astăzi rata de pozitivare a testelor este 5%, este cea mai mică din ultimele două luni, este un lucru foarte bun și arată, într-adevăr, o scădere importantă a numărului de cazuri. Ca atare, cred că de această dată trebuie să învățăm din experiența de până acum și aici cred că toată lumea are de învățat, și populația, și autoritățile, și trebuie să conștientizăm faptul că doar prin măsuri care previn răspândirea bolii putem să avem un confort și o stabilitate epidemiologică în perioada următoare. Aceste măsuri sunt, fără doar și poate, vaccinarea, ca măsură care limitează riscul de a face o formă gravă, de a ajunge la spital și să reducă numărul de decese, să prevenim acele decese evitabile și, de asemenea, o altă măsură importantă este respectarea măsurilor igienico-sanitare și nu în ultimul rând readuc în atenție importanța implementării certificatului verde digital.
Reporter: Aș avea o întrebare și pentru domnul secretar de stat: ce se va întâmpla cu livrarea vaccinului în perioada sărbătorilor? Se va întrerupe? Și dacă va continua campania de vaccinare și atunci?
Andrei Baciu: Campania de vaccinare va continua, evident, și ne dorim, dimpotrivă, să o augmentăm cât de mult se poate. Acum, sigur că e un context al sărbătorilor de iarnă, a sărbătorile creștine, însă campania va continua, dacă ne aducem aminte și anul trecut prima zi de vaccinare a fost 27, a treia zi de Crăciun, iar dozele au sosit pe 26, deci livrările au fost efectuate inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă. Acestea vor continuat. Acum, sigur, că noi trebuie să ne uităm puțin și la partea de program, pentru că inclusiv pentru această minivacanță de 1 Decembrie, vorbim de personalul medical care vine după o perioadă atât, atât de încărcată, cu program atât de încărcat și ne dorim să ne adaptăm, evident, programul de funcționare în funcție de solicitările populației, astfel încât toată energia și tot efortul pe care îl fac toți cei care sunt implicați să poată să fie fructificat cât mai eficient cu putință, dar campania de vaccinare va continua și vom avea, dacă va fi programul ajustat, atât pentru începutul lunii decembrie, cât și pentru sărbătorile de iarnă, noi vom anunțat din timp acest lucru, va fi programul oricum actualizat și pe platforma noastră și toată lumea care va dori să se vaccineze va putea face cu aceeași accesibilitate pe care a avut-o și până acum.
Valeriu Gheorghiță: Într-o completare, noi am transmis deja către Direcțiile de Sănătate Publică o adresă prin care am făcut recomandările legate de vaccinarea în zilele de sărbătoare legală, în zilele libere, tocmai de a ajusta, exact cum a spus și domnul secretar de stat, programul de lucru, să reducem la un program care să permită vaccinarea celor care se află în platformă, celor care sunt programați și, de asemenea, dacă este un centru care are mai multe fluxuri să reducem la un număr cât mai mic în special în aceste zile, să asigurăm continuitatea, dar în același timp oamenii să poată să beneficieze și de zilele libere atât timp cât toată lumea beneficiază de acest lucru.
Reporter: Bună ziua! În continuare există o teamă foarte mare în rândul părinților cum că vaccinul ar putea face rău copiilor și se întreabă dacă ar trebui să le facă înainte câteva analize. Le e teamă de fapt că o să facă miocardită. Puteți să ne spuneți dacă trebuie să le facă copiilor anumite analize și ce înseamnă miocardita? Și dacă ar face, cât de grav este?
Valeriu Gheorghiță: Aș vrea să spun pentru început faptul că înțeleg din toate punctele de vedere înțeleg perfect și preocuparea și îngrijorarea și ezitarea pe care părinții o au. Noi ceea ce vom face în perioada următoare este să comunicăm mai intens pe această temă, cu preponderență pe populația tânără, inclusiv copiii, tocmai pentru a oferi suficiente informații părinților, legat de profilul de siguranță al vaccinurilor, de eficacitate, de eficiență, de beneficiile directe și indirecte, dar și de această problemă particulară legată într-adevăr de riscul de miocardită. Ce este miocardita? Pe scurt, este o inflamație a mușchiului cardiac, care nu este specifică vaccinării împotriva COVID-19, ea este regăsită ca potențială reacție adversă și la alte tipuri de vaccinuri și care este în mod obișnuit cauzată de mai mulți agenți infecțioși atât virali, bacterieni, parazitari, fungi ș.a.m.d. Deci are o cauză multiplă, sunt multiple cauze care pot să determine această inflamație a mușchiului cardiac, sunt cauze infecțioase sau neinfecțioase. În mod particular, pentru vaccinurile împotriva COVID-19, la vaccinurile pe bază de ARN mesager, s-a observat că la persoanele cu vârsta sub 30 de ani, deci în general persoane tinere și mai ales persoanele de sex masculin, există o frecvență ușor mai crescută decât se regăsește în populația generală, decât frecvența întâlnită în populația generală, după administrarea dozei 2 din schema de vaccinare, în general timpul de apariție este la circa două-trei zile după administrarea dozei 2, dar există o supraveghere în general de până la 28 de zile. Dar cele mai multe cazuri raportate au fost în primele șapte zile după administrarea dozei doi. Evoluția a fost ușoară în toate cazurile, în sensul în care durata de spitalizare a fost de două-trei până la patru zile, comparativ sunt aici din ce în ce mai multe date științifice deja disponibile și publicate și care au stat și la baza efectuării unui raport risc-beneficiu atunci când Agenția americană pentru Alimente și Medicamente a autorizat vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, în sensul în care s-a comparat evoluția miocarditei după vaccinare cu evoluția miocarditei din COVID și evoluția miocarditei clasice. Şi, din acest punct de vedere, evoluția miocarditei după vaccinare a fost foarte bună, practică în toate cazurile în primele cinci zile s-a recuperat complet fracția de ejecție, adică modificările care au survenit la nivelul activității cardiace. Spre deosebire, de pildă, de miocardita clasică, unde la trei săptămâni abia 70-75% dintre persoane recuperaseră această funcție cardiacă. Mai vreau să menționez un lucru și anume că în general miocardita apare la această grupă de vârstă, nu vorbesc neapărat de miocardita postvaccinală, după vaccin, ci miocardita care este cauzată și de alte patologii infecțioase, de alte cauze infecțioase sau non-infecţioase. Deci este o inflamație a cordului care este specifică acestei grupe de vârstă tânără. Mai mult decât atât, frecvența este rară, ea este raportată în momentul de față de unul până la cinci cazuri raportate la 100.000 de doze administrate. Este foarte important să se facă o monitorizare corectă a persoanei care eventual se prezintă cu semne care ar putea să ridice această suspiciune. Există o triadă, există un pachet de trei semne care pot să ridice suspiciunea: în general este durerea toracică, durerea în piept, palpitații, senzație de oboseală. Toate aceste lucruri, evident, că ridică suspiciunea de miocardită, dar, repet, vorbim o evoluție ușoară autolimitată, în majoritatea cazurilor tratamentul constând în repaus la pat și supraveghere și anumite tratamente în funcție de recomandarea medicului cardiolog. Trebuie să înțelegem în schimb că miocardita după boală, după infecția cu SARS-CoV-2 este mult mai frecventă decât miocardita care a fost raportată după vaccinarea împotriva COVID-19 și evoluția a fost ușor mai..., dacă vreți, mai prelungită în cazul miocarditei în contextul bolii. Şi în mod deosebit apare la copil atunci când dezvoltă acel sindrom inflamator multisistemic, care poate să ducă la afectare cardiacă în cel puțin jumătate din cazuri, iar frecvența acestui sindrom multiinflamator, multisistem la copil este între unu și șase cazuri raportate la 10.000 de infecții, indiferent că vorbim de infecții asimptomatice sau de infecții care au fost cunoscute anterior, infecții diagnosticate. Se instalează undeva între săptămâna 2 și săptămâna 6 de la trecerea prin boală. Ca atare, noi am discutat în cadrul Comitetului cu experți din zona medicală, medicină de familie, inclusiv pediatrie, nu se recomandă o evaluare particulară pentru această grupă de vârstă față de ceea ce deja cunoaștem, adică un examen clinic în care să ne asigurăm că, la momentul prezentării, copilul nu are febră, să identificăm celelalte eventuale situații care necesită precauție, cum ar fi un istoric de reacții alergice. Deci cum acestea sunt lucrurile care se fac de rutină, nu este nimic ieșit din comun, nu este nimic particular şi nu va fi o atitudine diferită față de ceea ce s-a întâmplat acum. Singurul lucru este legat de dozaj. Vom folosi alte tipuri de flacoane care sunt destinate pentru această grupă de vârstă, supravegherea se face la fel, tot cu durată de 15 minute, practic procesul în sine rămâne neschimbat.
Reporter: Sunt oameni care îşi fac testul de anticorpi pentru a vedea dacă au nevoie şi de doza trei. Văd că au anticorpi, merg la medic, medicul le recomandă să nu facă şi doza trei pentru că prea mulți anticorpi le-ar face rău, chiar ar produce boli autoimune. Sunt medici care spun asta. Trebuie să ținem cont când facem doza trei de anticorpii care ies la aceste teste?
Valeriu Gheorghiţă: Am putea să ținem cont doar în condițiile în care am știi care e nivelul prag de la care persoana respectivă este protejată. În momentul acesta, nu s-a definit o valoare prag a anticorpilor de la care să știm că persoana respectivă este protejată. Ca atare, nu putem să luăm o decizie de a ne vaccina sau de a face doza Booster pe baza valorii anticorpilor. Faptul că este o valoare mai crescută sau o valoare mai scăzută este o apreciere foarte subiectivă. Or, din acest punct de vedere, nu se pot realmente face astfel de recomandări bazate pe nivelul anticorpilor. Sub nicio formă nu sunt în momentul de față date științifice care să coreleze un nivel prea crescut al anticorpilor cu posibilitatea de apariție a unor boli, eventual cu mecanism autoimun. Lucrurile nu sunt deloc așa cum sunt, din păcate, prezentate în anumite situații. Am avut și eu persoane care, mă rog, erau îngrijorate de un nivel foarte ridicat al anticorpilor. Repet, nu este cazul, pentru că noi determinăm în primul rând prin testele actuale de laborator de rutină, sunt este teste semicantitative şi acel nivel al anticorpilor reprezintă de fapt anticorpii totali care se leagă de proteina Spike și nu reprezintă neapărat valoarea anticorpilor neutralizanți. O parte din acei anticorpi sunt de fapt anticorpii realmente protectori, neutralizanți, care asigură blocarea intrării virusului în celule.
Reporter: O singură întrebare mai am. După doza trei, cât timp suntem protejați?
Valeriu Gheorghiţă: Este o întrebare foarte bună. Ţinând cont de mecanismul pe care îl cunoaștem de la celelalte tipuri de vaccinuri, doza de booster care se folosește, această doză de rapel, asigură practic pe de o parte o revigorare a răspunsului imun, practic o întărire a răspunsului imun și asigură protecția de lungă durată. Este posibil, în funcție de varianta virală care circulă, ca această protecție să se mențină pe termen mai lung, însă răspunsul imun pentru coronavirusuri vedem că este diferit față de răspunsul imun pe care îl întâlnim în alte tipuri de infecții virale, cum este virusul varicelo-zosterian care dă vărsatul de vânt sau rujeola, la care imunitatea rămâne durabilă pe toată viața. În această situație, ca și în gripă, vedem că imunitatea este limitată după o anumită perioadă de timp, dar rămâne să se definească exact care va fi durata pe care o vom obține după administrarea dozei booster. De altfel, să știți că - cel puțin am văzut în Statele Unite - se discută ca la un moment dat să se redefinească schema completă de vaccinare, care să includă de fapt o schemă cu două doze plus booster și asta să fie schema completă de vaccinare. De altfel, dacă vreți, în Hepatita B, la vaccinarea împotriva hepatitei B, iarăși se folosesc trei doze, două doze la interval de o lună și a treia doză la șase luni și aia se consideră o schemă completă de vaccinare, pentru că altfel prima schemă nu asigură o protecție de lungă durată. Deci toate aceste date cu siguranță vor fi acumulate. Ceea ce știm în schimb este că după doza de booster nivelul de protecție crește foarte mult, la majoritatea pacienților care primesc doza booster și în felul acesta cred că, așa cum am văzut datele raportate din Israel, riscul de forma severă scade de cel puțin 20 de ori și riscul de a contracta infecția scade de cel puțin 10 ori față de persoanele care erau vaccinate cu prima schemă.
Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă mai întreb care mai este situația cu acele tichete pentru vaccinare, în valoare de 100 de lei, pentru că nu mai știm mai nimic de ele, în sensul că sunt foarte mulți oameni care se plâng că nu au fost contactați după ce s-au vaccinat, să vină să își ridice tichetele.
Andrei Baciu: Este un subiect foarte important, de foarte mare interes. Chiar astăzi am încercat să accelerăm cât de mult se poate finalizarea tuturor demersurilor, deci banii au fost alocați, vorbim de 30 de milioane de lei, mă rog, e o procedură între Ministerul de Finanțe, care transferă banii la Ministerul Sănătății și ulterior Ministerul Sănătății la DSP-uri, care DSP-uri fac achiziția și ulterior transferă tichetele de masă la fiecare centru de vaccinare. Dar cel mai important lucru: vreau să-i asigur pe toți cei care s-au vaccinat că își vor primi aceste tichete fără niciun fel de problemă, în valoare de 100 de lei. Am extins termenul prin care toți cei care se vaccinează să poată să beneficieze, de la 60 de zile la 6 luni de zile. Deci încă o dată: toți cei care s-au vaccinat vor putea să beneficieze de aceste etichete, evident toți cei care doresc.
Reporter: Cei 30 de milioane de lei au ajuns astăzi la Ministerul Sănătății, ne spuneți.
Andrei Baciu: Da, încercăm să finalizăm procedura prin care ajung efectiv banii la DSP-uri cât mai repede, pentru că DSP-urile sunt cele care achiziționează, știu efectiv nevoile locale pentru fiecare centru în parte și ele desfășoară procedura de achiziție pentru tichetele, pentru ele fizic, tichetele respective.
Reporter: Ştim câte tichete au fost eliberate până acum?
Andrei Baciu: Pot să vă dau cifra exactă, pe fiecare județ în parte, fără niciun fel de problemă.
Valeriu Gheorghiță: Mulțumim. Dacă nu mai sunt întrebări, vă dorim o zi bună!
Andrei Baciu: Mulțumim mult!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe