Actualitate

Joi, 03 Iunie 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV

Galerie foto

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV, și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV

 [Check against delivery]

 

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Vă prezint foarte pe scurt. Astăzi vom avea trei elemente principale pe care le vom discuta. Primul este legat de campania de comunicare, care este lansată de Guvernul României în parteneriat cu UNICEF. Al doilea element care va fi dezbătut astăzi este legat de subiectul certificatului verde digital și al treilea subiect este legat de campania de vaccinare.

Pentru început, împreună cu colegul meu, domnul secretar de stat Andrei Baciu, în calitate de coordonatori ai Campaniei Naționale de Vaccinare, am  prezentat și am filmat și noi un scurt material video prin care transmitem ce conține vaccinul pentru noi, arătând elementele personale care nouă ne-au lipsit în această perioadă de pandemie și, de asemenea, vom lansa și o provocare către cei cunoscuți, tocmai pentru a împărtăși împreună ce conține vaccinul, așa încât vă rog să prezentăm materialele video.

 

Valeriu Gheorghiță: Acestea sunt gândurile noastre și ne dorim și-i provocăm și pe cei de acasă să ne împărtășească ce conține vaccinul pentru ei, de altfel, gândindu-ne la lucrurile care ne-au lipsit tuturor în această perioadă.

Al doilea subiect pe care am spus că îl vom dezbate astăzi este legat de certificatul verde digital, așa încât o să-i cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu, pentru prezentarea celor mai importante date legate de acest subiect. Vă mulțumesc!

Andrei Baciu: Mulțumesc și eu, domnule preşedinte. Un mic amendament: noi am preluat această provocare lansată de domnul prim-ministru Florin Cîțu și, la rândul meu, lansez provocarea mai departe - îi adresez provocarea doamnei Camelia Potec, domnului Victor Rebengiuc și, foarte important, și doctorilor care au muncit și care au tras foarte mult în pandemie, și aici aș nominaliza câteva persoane: doamna doctor Adriana Pistol, doamna doctor Herdea, doamna doctor Mahler și domnul doctor Adrian Marinescu.

Acum, legat de a doua parte a conferinței de astăzi, cea legată de certificatul digital european privind COVID, aș vrea, împreună cu colegii de la STS, să venim cu un update și să vă transmitem ultimele informații pe care le avem cu privire la această chestiune; astfel că se lucrează la acest subiect de mai bine de două luni de zile, împreună cu toate instituțiile implicate. Mai mult decât atât, colegii de la STS au avut un test pe care l-au făcut cu gateway-ul european săptămâna trecută. Lucrurile au mers foarte bine din punct de vedere tehnic, suntem în grafic cu tot ceea ce trebuia să facem până în acest moment.

Însă, aș vrea să vă prezint câteva elemente importante. În primul rând, acest certificat ne va ajuta la nivel european să avem o abordare uniformă. A venit sezonul estival, a venit vara, situația epidemiologică s-a îmbunătățit grație măsurilor adoptate de România și de alte state membre, grație vaccinării, la fel de importantă, astfel că s-au putut ridica diversele restricții și, mai mult decât atât, s-au intensificat activitățile de turism, care vor veni la pachet cu o creștere a mobilității - pentru a avea o abordare uniformă la nivel european, pentru că, în momentul de față, fiecare stat emite un tip de certificat de vaccinare. Spre exemplu, avem foarte multe laboratoare care emit diverse certificate de testare și pentru a avea o abordare unică la nivel european, s-a creat acest certificat digital european privind COVID. Acest lucru ne va ajuta, va facilita călătoriile între state pentru a limita timpul pe care îl petrecem în punctele vamale, pe de o parte, dar pe altă parte, la fel de important, trebuie să ne asigurăm că toate certificatele și toate dovezile pe care le prezentăm sunt veridice și este esențială, de fapt, autenticitatea celor prezentate. Acest lucru va fi garantat prin prezența acestui certificat digital european privitor la COVID. În mare, noi vom folosi în România modelul prezentat de Comisia Europeană, care arată, în principal, așa: Cel mai important element este cel dat de codul QR, unde... practic, de fapt, este elementul care va garanta veridicitatea acestui certificat. Suntem în grafic cu toate acțiunile, așa cum spuneam. Acesta este planificat a fi lansat pe data de 1 iulie la nivel european. Până în acest moment, putem să vă spunem câteva elemente care s-au finalizat și câteva elemente de reper despre cum va funcționa eliberarea și obținerea acestui certificat, astfel că vom avea un website, o platformă, unde ne vom crea un cont, ne autentificăm și, pe baza contului creat, vom putea deschide, vom primi pe e-mail un link de unde putem descărca acest certificat, certificat care se referă la trei situații: se referă fie la vaccinare, faptul că suntem vaccinați; se poate referi la recuperare, la faptul că am trecut prin boală, și acest lucru este certificat de prezența unei rezultat RT PCR pozitiv în trecutul nu foarte îndepărtat, sau a treia posibilitate: absența infectării în acest moment dată de un rezultat RT PCR negativ. Deci, aceste trei variante vor fi disponibile, aceste trei variante vor putea fi certificate și garantate prin prezentarea acestui certificat digital. În linii mari, lucrurile vor funcționa în acest fel. Așa cum spuneam, acesta va fi eliberat, îl vom putea descărca și îl vom putea prezenta la punctul de trecere vamală, fie în acest format fizic, pe hârtie, fie pe telefonul mobil, pe smartphone, sub orice format, pentru că va fi acest cod QR care va fi scanat, sau va fi sub formă de PDF, sau a fi sub formă de poză, sau pe e-mail, oriunde îl putem avea acest cod QR. Acesta va fi scanat la punctul de trecere vamală. În spatele acestor demersuri sunt mai multe aplicații, sunt mai multe funcțiuni tehnice care au fost desenate de către colegii de la STS, sunt în legătură cu experții la nivel european, și aici le-aș da cuvântul pentru a prezenta puțin ceea ce înseamnă aceste aplicații, însă, cel mai important lucru pe care vreau să îl știm cu toții este faptul că toate aceste date nu sunt transmise. Aceste date rămân în sistem și, practic, se folosește această cheie digitală care certifică faptul că numele înscris pe acest certificat, care va fi comparat cu un act de identitate, este autentic și este un certificat valid, și acest lucru, așa cum spuneam, este verificat și va fi garantat prin scanarea acestui cod QR.

O să îi dau cuvântul colegului meu de la STS pentru a vă explica cele trei funcțiuni importante, cele trei aplicații, sigur, care constituie, până la urmă rolul și funcționarea acestui certificat digital european privind COVID-19. Vă rog!

Cătălin Chirca, STS: Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, în ultimele săptămâni am avut mai multe consultări cu experții de la nivel european, cu autoritățile medicale din România, pentru a identifica o soluție tehnică ce va permite implementarea certificatelor digitale privind COVID în România. Soluția agreată la nivel european și național este cea care are două componente: una de portal securizat dezvoltat de STS, de unde ne vom putea genera aceste certificate, și, de asemenea, cea de-a doua componentă, utilizată de autorități pentru verificarea certificatelor emise în țara noastră sau emise de către celelalte state membre. Elementul principal din punct de vedere tehnic pe acest certificat digital este codul QR, acel cod QR care ne va permite verificarea validității acestui certificat, pentru că fiecare cod QR, fiecare certificat generat din acel portal va avea o semnătură electronică. Modalitatea de verificare a acestei semnături electronice este prin intermediul unui portal, unui gateway, care există și a fost operaționalizat la data de 1 iunie la nivel european. Fiecare stat membru își postează acolo cheile publice de verificare a semnăturilor electronice. Acolo vor fi centralizate absolut toate aceste chei, elemente de siguranță, care vor permite verificarea certificatelor. De asemenea, așa cum a prezentat și domnul secretar de stat, vor fi trei categorii de persoane care vor putea să descarce acest certificat: vorbim de prima categorie, a persoanelor vaccinate, iar în spate portalul securizat va fi integrat și interconectat cu Registrul Electronic Național de Vaccinări, unde se află toate persoanele imunizate. De asemenea, cea de-a doua bază de date pentru persoanele care s-au recuperat după infecția cu COVID sau persoanele care au un test negativ realizat în ultimele 72 de ore - evidența acestora se regăsește în aplicația Corona Forms, o aplicație dezvoltată tot de STS și pusă la dispoziția Ministerului Sănătății. Este important, de asemenea, să precizăm că acest certificat se va genera automat. Se va utiliza o semnătură electronică pusă la dispoziție de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, ca dezvoltator al sistemului informatic, și va fi gratuită. De asemenea, acest certificat nu este unul obligatoriu, este un certificat care, așa cum a prezentat și domnul secretar de stat Baciu, ne va facilita circulația în interiorul Uniunii Europene, cu eliminarea anumitor restricții stabilite de fiecare stat membru în parte.

Andrei Baciu: Vă mulțumesc foarte mult. La sfârșit, când o să deschidem sesiunea de întrebări, suntem la dispoziția dumneavoastră pentru orice fel de întrebări. Îi dau cuvântul domnului preşedinte pentru bilanțul campaniei de vaccinare. Mulțumesc mult!

Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc. Cred că sunt date foarte importante așteptate de toată lumea și am considerat util, alături de colegii noștri, să prezentăm aceste informații la momentul actual. Însă, ce putem să vă transmitem este faptul că România va fi în grafic și la 1 iulie vom fi în măsură să asigurăm eliberarea acestor certificate digitale verzi.

O să trecem la cel de-al treilea subiect, cel legat de campania de vaccinare. După cum știm, ieri, pe data de 2 iunie, a demarat etapa de vaccinare și pentru grupa de vârstă 12-15 ani, cu vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, primul vaccin care este autorizat la nivel mondial și inclusiv în Europa pentru a fi folosit la această grupă de vârstă. De altfel, de la nivelul Uniunii Europene, România este prima țară care a demarat campania de vaccinare și pentru grupa de vârstă 12-15 ani, tocmai din motivele care se regăsesc în strategia de vaccinare. Și, după cum știm, în etapa a treia a strategiei de vaccinare este prevăzută inclusiv populația pediatrică, în funcție de autorizarea care este obținută pentru fiecare tip de vaccin și grupă de vârstă. De asemenea, în celelalte țări membre ale Uniunii Europene, în perioada următoare va demara activitatea de vaccinare și pentru această grupă de vârstă, însă fiecare țară are strategia proprie, în care progresiv sunt incluse ca persoane eligibile anumite grupe de vârstă. De asemenea, cred că trebuie să înțelegem, este extrem de utilă acordarea acestei autorizări, mai ales pentru copiii care se află în evidență cu afecțiuni cronice, afecțiuni care-i vulnerabilizează și îi expun unui risc de a face forme grave de îmbolnăvire, astfel încât, în ultimele 24 de ore au fost vaccinate un număr de 1.903 persoane cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani. Cele mai multe persoane au fost vaccinate în municipiul București - 494, urmat de județul Cluj - 178 de persoane și județul Ilfov - 140 de persoane. De asemenea, în platforma națională de programare, care a fost optimizată cu ajutorul colegilor de la STS, din 1 iunie se permite programarea copiilor, minorilor prin intermediul contului părintelui sau tutorelui legal și sunt programate până la ora actuală 4.173 de persoane - practic, în ultimele 48 de ore.

Readuc aminte câteva elemente importante legate de vaccinarea copiilor cu vârstă cuprinsă între 12 și 15 ani. Prezentarea se poate face direct la centrele de vaccinare unde avem acest tip de vaccin de la compania BioNTech-Pfizer, atât centre fixe, centre de tip drive-thru, evenimente de tip maraton de vaccinare, dar și către cabinetele de medicină de familie, acolo unde este solicitat acest tip de vaccin. De asemenea, vaccinarea se poate face cu programare în platformă și noi recomandăm acest tip de abordare, tocmai pentru a avea un interval orar deja stabilit, blocat și, de asemenea, pentru a reduce timpul de așteptare și pentru a avea certitudinea primirii dozei atunci când suntem programați. De asemenea, este importantă acordarea consimțământului informat, este obligatorie; fără acest consimțământ informat nu se poate face vaccinarea minorului. Acest consimțământ informat se obține de la părinți sau de la tutorele legal. Un alt element: minorul trebuie să fie însoțit la centrul de vaccinare de către reprezentantul legal, indiferent care este acesta. De asemenea, este important să precizăm faptul că schema de vaccinare este similară cu a persoanelor cu vârsta de peste 16 ani, constând în două doze care se administrează la interval de 21 de zile. De asemenea, chestionarul de triaj medical adresat minorilor și consimțământul informat, care este adaptat pentru minori, poate să fie descărcat de pe platforma națională "Rovaccinare" și completat chiar de acasă și se pot prezenta părinții sau tutorele legal direct la centrul de vaccinare pentru a ușura toată activitatea de vaccinare.

Un al doilea lucru îl menționez legat de evenimentele de tip maraton de vaccinare din perioada 31 mai - 1 iunie. În total, în aceste două zile au fost vaccinate 6.803 persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani în toate centrele de vaccinare de la nivel național și, de asemenea, au fost vaccinate în cadrul unor evenimente particulare, suplimentar centrelor de vaccinare existente, circa 2.658 de persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani. Cele mai multe persoane vaccinate au fost în județul Mureș - 500, în județul Tulcea, în municipiul București, în Bistrița-Năsăud, Hunedoara.

Vaccinarea în cabinetele de medicină de familie: reamintesc faptul ca din data de 4 mai - deci ne apropiem de o lună de la demararea campaniei de vaccinare în cabinetele de medicină de familie - până la acest moment sunt 2.127 de cabinete de medicină de familie care au activitate de vaccinare, sunt aproape 2.900 de contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate, între medicii de familie și case, în ceea ce privește activitatea de vaccinare, așa încât în perioada următoare vor începe activitatea de vaccinare. Dintre cele 2.127 de cabinete de medicină de familie care au activitate de vaccinare, 1.062 de cabinete sunt în mediul urban, 1.065 în mediul rural. În total, au fost vaccinate, până pe data de 2 iunie, 85.709 persoane prin cabinetele de medicină de familie, dintre care 36.374 (ceea ce reprezintă 42%) în localități din urban și 49.335, ceea reprezintă 57%, în mediul rural.

În ceea ce privește județele în care s-au vaccinat cele mai multe persoane în mediul urban prin cabinetele de medicină de familie, Timiș este pe primul loc, cu 4.235 de persoane, urmat de municipiul Bucureşti - 1.865, Dâmbovița - 1.808, Arad - 1.702 și Constanța - 1.677. Sunt mult mai multe județe care au peste 1.000 de persoane deja vaccinate în cabinetele de medicină de familie, în urban. De asemenea, în mediul rural, numărul de persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie, în funcție de județul de domiciliu: în Dolj sunt cele mai multe persoane vaccinate - peste 3.018 persoane, Călărași - 2.874, Mureș - 2.763, Dâmbovița - 2.711, Timiș - 2.683 și Argeș - 2.575. De asemenea, reamintesc faptul că oamenii au posibilitatea să se vaccineze fără programare în platformă și, din acest punct de vedere, atrag atenția coordonatorilor din centrele de vaccinare, precum și direcțiilor de sănătate publică să asigure vaccinarea celor care doresc să se vaccineze în centrele de vaccinare fără programare. Avem semnale că, în anumite situații, oamenii nu sunt vaccinați pe motivul că nu au programare în platformă. Tocmai de aceea, cred că o bună informare și o comunicare vor evita pe viitor astfel de situații, care nu cred că este firesc să se întâmple. În perioada 24 mai-2 iunie, au fost vaccinate 148.721 de persoane cu prima doză, din care, fără programare - 112.696 de persoane, ceea ce reprezintă mai mult de 75% din numărul total al persoanelor vaccinate cu doza 1, fără programare. Este un lucru așteptat, ne bucurăm că există în continuare o adresabilitate crescută către centrele de vaccinare și, tocmai de aceea, încurajăm cât mai multe persoane, care doresc să se vaccineze, evident, să se prezinte, chiar și fără programare, în centrele de vaccinare, pe tot parcursul programului de lucru. Pentru persoanele de peste 60 de ani, de la 8:00 dimineața până la orele 20:00, pentru persoanele sub această vârstă, după orele 14:00. De asemenea, referitor la numărul de cetățeni străini vaccinați în România, pe toată durata campaniei de vaccinare, sunt 22.806 persoane vaccinate, din care 20.308 persoane au finalizat schema de vaccinare. La nivelul unităților sanitare, sunt, în momentul acesta, 107 spitale publice care au activitate de vaccinare și au fost vaccinate 1.955 de persoane, pacienți internați în spital, din 30 de județe. De asemenea, sunt în activitate 23 de spitale private care au activitate de vaccinare pentru pacienții internați. Au fost vaccinate 248 de persoane din 13 județe. În această săptămână, demarează activitatea în alte 35 de spitale publice din 15 județe și cinci spitale private din cinci județe. Am demarat activitatea de vaccinare din conceptul anunțat - "Orașul vaccinează satul". Până la acest moment, au fost vaccinate peste 16.144 de persoane, în mediul rural, cu echipe mobile sau centre mobile de vaccinare. Cele mai multe persoane vaccinate prin această modalitate, în cadrul acestei campanii, intitulată "Orașul vaccinează satul", au fost, în județul Hunedoara - 6.535 de persoane, județul Argeș - 1.964 de persoane, Călărași - 1.279 de persoane, Neamț - 1.254 de persoane. Ne dorim o creștere a numărului de persoane vaccinate în mediul rural, ținând cont de faptul că, în general, populația din rural este o populație îmbătrânită, o populație vulnerabilă, și este important, prin implicarea autorităților locale, în colaborare și cu sprijinul Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare, dar și a celorlalte instituții implicate în derularea campaniei de vaccinare, să aducem vaccinul cât mai aproape de beneficiari.

De asemenea, nu vă ascund faptul că, la acest moment, lucrăm la evaluarea tuturor centrelor de vaccinare, a eficienței lor și a ritmului de vaccinare, stratificând centrele de vaccinare în centre care au activitate foarte crescută, peste capacitatea fluxului, centre care au activitate conform capacității fluxului și centrele care au activitate sub capacitatea fluxului, tocmai, pe de o parte, pentru a găsi soluții de eficientizare a acestor centre și pentru a identifica centrele din care vom desprinde echipe mobile de vaccinare pentru a fi dislocate în special în mediul rural sau pentru vaccinarea categoriilor de persoane cu acest tip de abordare - vaccinare fie la locul de muncă, fie la domiciliu.

De asemenea, am reevaluat rata de acoperire vaccinală din populația rezidentă la nivelul fiecărui județ și ne-am uitat, sigur, și la rata de acoperire vaccinală din populația eligibilă. Datele sunt ușor diferite de cele care au fost transmise anterior de CNCAV tocmai pentru că vorbim de populație rezidentă, și nu de populație cu domiciliu, așa cum reiese din baza de date a DEPABD (Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date). Mai fac încă o mențiune: ne raportăm la aceste date, la populația eligibilă de peste 16 ani. Începând de săptămâna viitoare, vom include și populația eligibilă de peste 12 ani în raportările noastre, când vom calcula rata de acoperire vaccinală, ținând cont că, începând cu ziua de ieri, a început înrolarea celor din această grupă de vârstă pentru vaccinare. În Bucureşti, avem o rată de acoperire vaccinală în populația eligibilă de peste 16 ani, populație rezidentă, de circa 45% - și mai exact 44,9% -, ceea ce considerăm că este o rată foarte bună de acoperire vaccinală, este mult peste media națională și probabil că, în Bucureşti, rata de imunitate de grup, cumulată între vaccinare și trecerea prin boală, este mult peste 50%, ceea ce explică, fără doar și poate, situația epidemiologică favorabilă.

De asemenea, în Cluj, rata de acoperire vaccinală din populația eligibilă este de 41,43%, și, repet, vorbim de județ, nu ne municipiu. În Sibiu - 35,15%, Brașov - 33,13%, Timiș - 31,66% și Constanța - 31,75%; de asemenea, Alba - 30,77%. Am prezentat județele care au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%. Ultimele județe de la nivel cu cea mai mică rată de acoperire vaccinală sunt: Covasna, cu 18,1%, Bacău - 17,3%, Giurgiu - 16,6%, Botoșani - 16,6% și Suceava - 15,7%. La acest moment, avem 989 de centre de vaccinare active, cumulând un număr total de 1.493 de fluxuri pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri, așa încât centre de vaccinare care primesc vaccin de la compania BioNTech-Pfizer sunt 710, cu 1.140 de fluxuri; centre care primesc vaccin de la compania Moderna - 128, cu 156 de fluxuri, centre active pentru vaccin de la compania AstraZeneca - 118, cu 155 de fluxuri, și avem un număr mai mare de centre care primesc vaccin de la compania Johnson&Johnson - 33, cumulând un număr total de 42 de fluxuri. Reamintesc faptul că multe dintre unitățile sanitare și din cabinetele de medicină de familie, de altfel majoritatea, primesc vaccin de la compania Johnson&Johnson. În ceea ce privește numărul persoanelor programate la acest moment în platformă, atât pentru doza 1, cât și pentru doza 2, pentru toate cele patru tipuri de vaccin, sunt peste 546.000 de persoane. În centre Pfizer - 479.246 de persoane, în centre care primesc vaccin de la compania Moderna - 39.761 de persoane, în centre care primesc vaccin de la compania AstraZeneca - 26.921 de persoane, și avem 1.036 de persoane în centrele de vaccinare cu vaccin de la compania Johnson&Johnson.

Bilanțul vaccinărilor: până la acest moment, 2 iunie, au fost vaccinate peste 4,3 milioane de persoane cu cel puțin o doză - mai exact, 4.356.353 de persoane, din care cu schemă completă 3.625.610 persoane.

În ceea ce privește rata de acoperire vaccinală, pe grupe de vârstă, cea mai mare rată de acoperire vaccinală, de aproape 35%, este la grupa de vârstă 60-69 de ani, urmată de grupa de vârstă 70-79 de ani, cu 32,8%, și grupa de vârstă 50-59 de ani, cu 31,8%. Este important să asigurăm un număr cât mai mare de persoane vulnerabile vaccinate, tocmai pentru a fi protejate mai bine în fața maladiei COVID-19.

În ceea ce privește numărul de persoane vaccinate în centrele de vaccinare organizate în rețeaua MApN, sunt 265.917 persoane vaccinate de la debutul campaniei de vaccinare, iar în centrele de vaccinare organizate în rețeaua MAI sunt 49.907 persoane. Echipele mobile care au fost organizate în săptămâna 24 mai - 2 iunie au efectuat 299 de misiuni. Sunt 144 de echipe mobile care au fost activate și au fost vaccinate peste 11.000 de persoane, cele mai multe în județul Dolj - 1.343 de persoane, urmat de Olt - 1.175 de persoane, Mureș - 1.134 de persoane.

Și ultimul aspect pe care îl voi prezenta: reacțiile adverse. La nivel național, până pe data de 2 iunie au fost raportate în total 16.126 de cazuri de reacții adverse, având o rată de raportare de două reacții adverse la 1.000 de doze administrate. În săptămâna precedentă, 24-30 mai, au fost raportate un număr de 310 reacții adverse, majoritatea, 80%, la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Vârsta medie a persoanelor care au raportat reacții adverse este tânără, 36 de ani, și nu au fost înregistrate reacții clasificate ca fiind severe.

O să-i dau cuvântul, mai departe, domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog!

Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule președinte.

Câteva cuvinte despre noua abordare despre care am făcut vorbire săptămânile trecute, tocmai pentru că, grație vaccinării și grație eficienței măsurilor din ultimele luni, măsuri restrictive care au fost ridicate pe 15 mai, o parte dintre acestea, așa cum spuneam, a crescut mobilitatea, și ideea care a fost anunțată a fost aceea de a merge mai mult către oameni, de a crește accesibilitatea la vaccinare. În acest fel au fost deschise puncte de vaccinare, centre de vaccinare, în special în zonele mai aglomerate, după cum urmează: avem, spre exemplu, patru aeroporturi în care funcționează centre de vaccinare cu Johnson&Johnson: Aeroportul Internațional "Henri Coandă", Aeroportul Internațional Craiova, Aeroportul Internațional Iași și Aeroportul Internațional "Transilvania" din Târgu Mureș. Suplimentar, avem centre de vaccinare în puncte de frontieră terestre: astfel, la P.F.T. Nădlac II, în Arad, la Borș, în  Bihor și la Petea, în Satu Mare.

Referitor la vaccinarea organizată de către operatorii economici privați, până la acest moment, au demarat activitatea de vaccinare a angajaților un număr de 455 de operatori economici, dintre care 68 fac parte din domeniul HoReCa. Numărul de echipe mobile care au sprijinit această activitate - vorbim de 179 de echipe mobile -, iar toate aceste echipe mobile au imunizat un număr de 38.820 de persoane. Sigur, sunt județe care au demarat mai repede, cum prezentam și săptămâna trecută. Brașov are 83 de operatori economici, Alba - 60, Sibiu - 30. La fel și la numărul persoanelor vaccinate, Brașov stă cel mai  bine -5.039 și, simetric, Alba - 3.800 și Sibiu aproximativ 3.100.

Cu privire la numărul persoanelor vaccinate cu ajutorul echipelor mobile arondate centrelor spitalelor militare, vorbim de 15.946 de persoane vaccinate cu ajutorul a 18 centre mobile și alte 35 de echipe mobile. La fel, sunt câteva județe care s-au mobilizat mai bine, vorbim de Ilfov  - peste 4.000 de persoane vaccinate, Alba și județul Argeș. Cu privire la misiunile de transport, de la debutul campaniei de vaccinare până în acest moment au fost organizate 12.692 de misiuni de transport la nivel naţional, cu 27.946 de persoane din cadrul MAI angrenate în acest efort; vorbim de personalul din cadrul Poliției Române, din cadrul Jandarmeriei, Poliției de Frontieră și IGSU, care au asigurat aceste misiuni de transport cu 2.800 mijloace tehnice, și vorbim și, bineînțeles, din cadrul personalului MApN, vorbim de 10.786 de persoane care, la fel, au fost angrenate în acest efort național. Cu privire la dozele de vaccin care au sosit în România, până în acest moment, România a recepționat 13.756.669 de doze de vaccin, după cum urmează: vaccinul produs de BioNTech/Pfizer - până la data de 2 iunie avem 9.004.769 de doze de vaccin sosit, dintre care administrat avem 6.379.407; pentru vaccinul produs de Moderna - avem recepționate 1.238.400 de doze; pentru vaccinul produs de AstraZeneca - avem recepționate 2.998.000 de doze și pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson - avem recepționate până la acest moment 515.500 de doze. Cu privire la dozele pierdute, avem, până în acest moment, 20.317 doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,25% din totalul dozelor utilizate, bineînțeles, pentru motive neimputabile. Cu privire la calendarul livrărilor, până acum, după cum știm, și pe toate categoriile, am recepționat 13.756.669 de doze de vaccin. În această săptămână vor mai sosi 128.400 de doze de vaccin produs de compania Moderna, probabil vineri, iar pentru luna iunie, după cum am menționat și săptămânile trecute, în fiecare săptămână vom primi peste un milion de doze de vaccin produs de BioNTech/Pfizer, mai precis 1.091.610 doze, cu un total pentru luna iunie de 4.366.440 de doze de vaccin. Pentru vaccinul produs de compania Moderna, săptămânal o să primim tranșe care o să cumuleze pentru luna iunie un total de 706.800 de doze de vaccin. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, o să avem, cel mai probabil, două tranșe care o să cumuleze un volum de 1.047.962 de doze de vaccin, iar pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson, cel mai probabil, o să primim în tranșe săptămânale, mai multe doze, iar până la finalul lunii o să avem 273.759, însă aici vorbim de estimări, o să venim cu cifra confirmată când o să o primim de la compania producătoare. Astfel, pentru luna iunie vorbim de 6.394.961 de doze. Toate aceste activități fac ca România să se situeze pe locul 12 la nivel european cu privire la vaccinarea cu ambele doze de vaccin pentru vaccinurile care se administrează în acest fel și o poziționare la nivel global pe locul 22. Eu cam atât am avut. Mulțumesc, domnule președinte.
Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc și eu. O să vă rog să începem sesiunea de întrebări, chiar dacă suntem mai puțini, având în vedere că astăzi au fost foarte multe evenimente pe agenda. Vă rog!
Reporter: Am observat că șapte state din Uniunea Europeană au început să elibereze deja certificatele verzi digitale, inclusiv Grecia, Bulgaria, unde merg mulți turiști români. În ce măsură ar fi posibil ca și România să înceapă mai repede acest proces? Ce lipsește acum? Pentru că știm că sunt mulți care merg în vacanță și poate le-ar facilita acest lucru.
Andrei Baciu: Aici sunt câteva aspecte de care trebuie să ținem cont. În primul rând, sunt câteva variații legislative care au permis implementarea unor astfel de chestiuni mai rapid, de pe altă parte au fost inclusiv la nivelul câtorva state membre au fost inițiative pentru astfel de aplicații care au fost desfășurate, cumva, care au început în ultimele luni de zile. Deci, sunt țări, state membre care oricum au o activitate importantă turistică și urmăreau desfășurarea sau introducerea unor astfel de aplicații, inclusiv până să apară ideea la nivel european. Dar, oricum, până la 1 iulie, și România va avea și va implementa acest certificat digital european privind COVID-19, astfel încât să avem toate facilitățile de transport pe care le garantează acest certificat.
Reporter: Mai devreme de 1 iulie nu este posibil...
Andrei Baciu: Acesta este termenul asumat, acesta era calendarul, acesta e targetul.
Reporter: Și, practic, cum ne vom asigura că nu sunt teste false introduse în sistem? Pentru că au fost astfel de situații cu rezultate falsificate, chiar de la laboratoare.
Andrei Baciu: Aceste este și rolul acestui mecanism european, de a ne asigura că, în primul rând, avem un singur certificat, un singur document, pe de o parte, dar, pe de altă parte, de a ne asigura că acest document este veridic și că datele pe care le prezintă, statusul respectivei persoane este 100%, astfel că toate testele care se fac în momentul de față în Corona Forms, după cum știm, de mai multe luni de zile, și există un circuit clasic al informației. În momentul în care sunt introduse în Corona Forms există toate aceste date de identificare, platforma a fost desenată și gestionată de către STS, la fel cum este și acest certificat, deci nu este o problemă nici măcar de interconectarea a unor aplicații. De fapt, sunt aplicații dezvoltate de către aceeași autoritate. Toate elementele de siguranță sunt acolo, fără problemă.
Reporter: Dacă îmi permiteți, domnule preşedinte, în condițiile în care a început, iată, și vaccinarea copiilor de la 12 ani în sus, în această perioadă se fac vaccinări pentru cei de 14 ani, au venit vaccinurile împotriva HPV; părinții se întreabă când ar putea să facă în siguranță pentru copii și vaccinul anti-COVID, astfel încât să nu fie foarte multe vaccinuri într-un interval foarte scurt de timp?
Valeriu Gheorghiță: Acum, schema de vaccinare a copiilor este foarte clară, există un calendar al vaccinărilor care se updatează an de an. Recomandarea este în felul următor: dacă vorbim de combinarea unor vaccinuri cu tehnologii diferite și care folosesc sau care conțin agenți biologici vii atenuați, cum este, de pildă, vaccinul ROR, pe care îl știm cu toții - rujeolă, rubeolă, oreion - este important să fie administrat la o distanță de cel puțin 28 de zile. Dacă vorbim de celelalte vaccinuri care conțin componente microbiene, ale microorganismelor, vaccinuri cu virusuri omorâte, sau vaccinuri fragmentate, sau vaccinuri pe bază de ARN mesager, recomandarea este să avem cel puțin două săptămâni interval de timp între aceste două administrări, tocmai pentru a putea supraveghea reacțiile adverse care pot să apară după fiecare tip de vaccin în parte, dar, noi știm că în cadrul programului de vaccinare, de pildă la două luni avem vaccinarea cu vaccin hexavalent, avem și vaccinare antipneumocică, avem și vaccinarea antipoliomielitică, avem și vaccinare antirotavirus. Practic, sunt mai multe vaccinuri care se administrează în același moment. Problema este de respectare a schemei de vaccinare, tocmai că sunt vaccinuri care se administrează într-o schemă cu trei doze și atunci este important, totuși, să avem grijă să nu se suprapună aceste vaccinuri, adică să facem astăzi un vaccin și să urmeze rapelul pentru o altă schemă la trei zile. Deci, practic, trebuie să stabilim împreună cu medicul care ne recomandă schema de vaccinare, atât în cadrul programului de vaccinare obișnuit, cel existent, și respectiv vaccinarea împotriva COVID-19 să fie schema încât, repet, să nu existe suprapuneri de la o zi la alta.
Altfel, cred că este important ca fiecare copil în parte să urmeze și să completeze schema de vaccinare din Programul Național de Vaccinare și, de asemenea, să includă, atunci când părinții decid acest lucru, când reprezentantul legal decide, și vaccinarea împotriva COVID-19, ca măsură corectă, eficientă de protejare împotriva COVID-19, în mod deosebit cei care se cunosc cu afecțiuni cronice, cu afecțiuni care îi vulnerabilizează. Cam acestea sunt recomandările internaționale în ceea ce privește asocierea vaccinurilor.
Reporter: Bună ziua! Spuneați că acest certificat verde nu este obligatoriu și că ar putea elimina anumite restricții. Dacă ne puteți explica, vă rog frumos, la ce restricții vă referiți, să ne spuneți exact principalul avantaj al acestui certificat.
Andrei Baciu: Acest certificat este voluntar, în niciun caz nu este obligatoriu, însă de ce este important: pentru că, dacă ne uităm acum, fiecare dintre cele 27 de state membre emite un certificat, un tip de certificat național, o adeverință de vaccinare și, la fel, fiecare laborator, unde te poți testa, emite un document. Odată cu creșterea mobilității și cu intensificarea transportului prin punctele de trecere a frontierei, dacă s-ar păstra această eterogenitate și ar veni toată lumea cu atât de multe tipuri de documente, ar fi foarte dificilă verificarea acestora, pe de-o parte, și pe de altă parte, să ai garanția că documentele respective sunt autentice. Și tocmai acest lucru face acest certificat: practic, facilitează transportul mai ușor prin punctele vamale cu un document unic la nivel european, ca să fie o singură formă de a prezenta un status din cele trei, pe de-o  parte, și, pe de altă parte, certitudinea că, odată eliberat acest document de către o instituție națională, de către o autoritate națională, documentul respectiv certifică în totalitate faptul că persoana respectivă se încadrează în una dintre cele trei categorii.
Pe de altă parte, va exista şi o perioadă de tranziţie, astfel încât, nu s-a presupus că toată lumea să treacă automat, la 1 iulie, absolut toată populaţia Europei, 450 de milioane de persoane, să treacă automat la acest lucru. Şi atunci, toate formele care există vor putea fi folosite pentru o perioadă de tranziţie, până adoptă toată lumea această formă de certificare.
Reporter: El va putea elimina anumite restricții impuse de o anumită țară, de exemplu?
Andrei Baciu: Aici sunt chestiuni diferite. Certificatul ce face? Certifică un anumit status. Ce se întâmplă într-un anumit teritoriu, într-un anumit stat, depinde de politicile fiecărui stat membru, ce face, cum și care este politica epidemiologică cu privire la persoanele vaccinate sau persoanele care au trecut prin boală. Acestea sunt chestiuni care nu ţin de certificat în sine. Certificatul atestă o stare. Politica națională a fiecărui stat membru cu privire la situația epidemiologică este un lucru pe care fiecare țară îl gestionează așa cum l-a gestionat şi până acum.
Reporter: Şi, a doua întrebare, pentru domnul președinte. Voiam să vă întreb: aţi spus că s-au vaccinat ieri 1.903 persoane care au între 12 și 15 ani. Din ultimele date știm că s-au vaccinat aproximativ 100.000 de persoane care au între 16 și 19 ani. Voiam să vă întreb dacă aveți o țintă, până în luna septembrie, în ceea ce privește vaccinarea celor care au peste 12 ani?
Valeriu Gheorghiţă: Nu aș vrea să avansez ținte. Noi vorbim de a facilita, de a da posibilitatea celor care vor să se vaccineze, să facă acest lucru. Şi, repet, cred că este primordial pentru cei care se cunosc cu afecțiuni cronice să facă acest lucru prin consultarea cu medicul pediatru, cu medicul curant care gestionează bolile respective. Este o situație care, realmente, a creat îngrijorare în rândul părinților care au astfel de copii și pentru care salut această recomandare de autorizare a vaccinului, ținând cont de faptul că nu cred că vrem să fim în pielea unui părinte care are un copil cu afecțiune cronică și care poate să fie vulnerabil prin faptul că aparține unei colectivități, merge la școală și este important să fie mai bine protejat, să se simtă mai în siguranță. Ori, din acest punct de vedere, cred că acesta este obiectivul principal atunci când vorbim de vaccinarea minorilor, de vaccinarea celor mici, să îi protejăm pe cei mai vulnerabili.
Desigur, este importantă vaccinarea și prin prisma faptului că reduce transmiterea, reduce rata de infecție asimptomatică, chiar dacă această reducere nu este la zero, însă avem date cât se poate de solide din punct de vedere științific, verificate în viața de zi cu zi, care ne arată o reducere a riscului de infecție asimptomatică și de transmitere, astfel încât putem să facem încă un pas spre normalitate, asigurând și accesul la vaccinare a celor a celor mici, între 12 și 15 ani.
Măsura în care va fi o rată de acoperire vaccinală suficientă, cred că este mai important ca la nivelul fiecărei familii să se creeze un cluster imunologic, încât să fie protejate atât persoanele vulnerabile, cei vârstnici, bunicii, cei cu afecțiuni cronice, dar și cei din jur, care în felul acesta pot să constituie o barieră imunologică în fața acestei boli. Cred că în felul acesta ar trebui să gândim și să punem problema, ca fiecare familie să fie, practic, mai bine protejată în fața acestei maladii și, în felul acesta, cred că vom putea evita împreună un val de îmbolnăviri, mai ales în toamnă, în sezonul rece, vom fi mai bine pregătiţi și sper să ne pregătim în perioada următoare, pentru că pandemia, din păcate, nu a trecut, ne-am dori să fie acest lucru. Chiar dacă astăzi situația este bună, din punct de vedere epidemiologic, noi știm că orice pandemie are o evoluție ondulantă, într-o serie de creșteri ale numărului de cazuri, care sperăm să nu fie de o intensitate crescută în perioada următoare și să aibă o durată cât mai mică, încât să nu mai avem, în primul rând, pierderi de vieți omenești din cauza unei boli care astăzi este prevenibilă prin vaccinare.
Reporter: O ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi. Ne puteți spune care este rata de vaccinare la nivel național și dacă am putea să ajungem, de exemplu, în luna august, la 50-60% din populație vaccinată?
Valeriu Gheorghiţă: La acest moment, ca să vă răspund, este circa 26% din populația eligibilă, erau datele din săptămâna precedentă, însă noi le reevaluăm săptămânal. Ceea ce, în schimb, este important de menționat, este atingerea țintei de imunitate de grup, imunitatea colectivă, ori această imunitate colectivă, ideal, într-o populație complet neimunizată, se obține prin vaccinare.
Atunci când vorbim de un microorganism nou care intră într-o populație, tocmai pentru a nu avea un impact epidemiologic semnificativ și pentru a avea un control bun epidemiologic, este important să avem o imunitate de grup, care se stabilește în funcție de rata de transmisibilitate a bolii, acel factor R0, care pentru SARS-CoV-2 este între 2 și 3. Pentru rujeolă, de pildă, rata de imunitate colectivă trebuie să fie peste 95% pentru a evita o epidemie.
Tocmai din acest punct de vedere, noi ne uităm la imunitatea globală, în momentul de față, obținută prin vaccinare, dar la care se adaugă, fără discuție, și imunitatea obținută de persoanele care au trecut prin boală. Ca atare, la acest moment, dacă vorbim de o imunitate obținută prin vaccinare într-un procent de peste 25%, foarte probabil că cel puțin atâtea persoane au mai trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 și, altfel, putem să vorbim de o imunitate deja colectivă între 45-50% în România, sigur, variabil, probabil de la un județ la altul, de la o localitate la alta.
Însă aș vrea să mai menționez faptul că imunitatea pe care o obținem la trecerea prin boală are o serie de dezavantaje, comparativ cu imunitatea pe care o obținem prin vaccinare și anume, nu suntem suficient de bine protejați față de riscul de reîmbolnăvire cu noile variante virale. Și aici este marea noastră îngrijorare, pentru că este foarte greu de prezis, într-o pandemie, care va fi circulația și intensitatea cu care aceste noi variante virale mutante vor produce îmbolnăviri în rândul populației. Și avem deja experiența altor țări care s-au confruntat cu această problemă. Și cel mai recent exemplu poate fi Marea Britanie, unde vedem o creștere a numărului de cazuri cauzate în marea lor majoritate de tulpina indiană, tulpina Delta, așa cum ea este denumită de Organizația Mondială a Sănătății și, foarte interesant, s-a observat că persoanele care au avut o singură doză administrată de vaccin împotriva COVID-19 au avut, comparativ cu cei nevaccinați, un risc de trei ori mai scăzut de a face boala, însă cei care au fost vaccinați cu schemă completă au avut un risc de îmbolnăvire de cel puțin 20 de ori mai mic, comparativ cu persoanele nevaccinate. Ca atare, mă bucur că în România am decis, bazându-ne pe toate datele științifice existente la acel moment și în acord cu recomandările din RCP-ul fiecărui tip de vaccin, să respectăm schema de vaccinare așa cum ea a fost validată științific, tocmai pentru că asta aduce beneficii maximale. Și în felul acesta, dacă azi vorbim de 3,6 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă, sunt persoane care vor fi protejate foarte bine și împotriva variantelor virale mutante. De asta atragem atenția ca toate persoanele care au primit prima doză să se prezinte să-și completeze schema de vaccinare, ideal în calendarul care este recomandat în schema de vaccinare.
Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă întreb ce termen de valabilitate are vaccinul și dacă am început deja negocieri ca să vindem vaccinul.
Valeriu Gheorghiţă: Dacă ne referim la termenul de stabilitate, majoritatea au, la temperatura de stocare, indiferent de tipul de temperatură de minus 80 de grade sau de minus 20 de grade, de şase luni, excepţie o face vaccinul de la compania Johnson & Johnson, care, la o temperatură de stocare de minus 20 de grade, poate să fie stabil 24 de luni, deci un interval de doi ani de zile. Există o situaţie cu care se vor confrunta şi celelalte ţari europene. Se confruntă deja cu reticenţa faţă de vaccinul de la compania AstraZeneca, mai ales în momentul în care astăzi există o altă alternativă cu administrarea unei singure doze, folosind aceeaşi tehnologie bazată pe vectori virali - şi aici vorbim de vaccinul de la compania Johnson & Johnson - se dezvoltă un mecanism comun, la nivel european, prin care să fie, fie revândute, fie donate prin mecanismul COVAX, către ţări terţe, care au un acces mai dificil la vaccinuri. Obiectivul global asumat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de fiecare stat membru este de a asigura un acces echitabil pentru toate ţările de pe mapamond, tocmai pentru a putea împreună să limităm consecinţele acestei pandemii.
Reporter: Aş vrea să vă mai întreb, ce capacitate de stocare avem, în condiţiile în care primim un milion de doze Pfizer în fiecare săptămână?
Valeriu Gheorghiţă: La acest moment, avem capacitate de stocare însă, în funcţie de ritmul de utilizare, vom stabili care sunt măsurile - şi aici mă refer pe termen mediu şi lung - pentru că, chiar dacă astăzi recepţionăm 20 de milioane de doze, este evident că nu le putem consuma în următoarele şase luni şi trebuie găsite mecanisme prin care, fie să revindem, fie să fie donate; dar aceste lucruri sunt discutate la nivel comun, la nivel european, tocmai pentru a fi o abordare integrată şi comună pentru toate ţările.
Reporter: Aţi putea să ne spuneţi, dintre cele aproape 550.000 de persoane programate, câte sunt programate pentru doza I?
Valeriu Gheorghiţă: Sigur, am datele. Pentru Pfizer sunt 9.017 persoane programate pentru doza I, din care, vă spuneam, 4.017 persoane erau persoane cu vârsta între 12-15 ani. De asemenea, pentru vaccinul de la compania Moderna, din 39.671 persoane programate, 263 sunt pentru doza I. Pentru vaccinul de la compania AstraZeneca, din 26.921 de persoane sunt 19 persoane pentru doza I şi sunt 1.036 de persoane programate pentru vaccinul de la compania Johnson & Johnson, fiind o schemă cu doză unică.
Reporter: Mai aveam şi eu o întrebare, dacă se poate. Ne-aţi spus despre vaccinarea populaţiei pediatrică. Când ar putea începe? De exemplu, ar putea începe anul acesta la noi în ţară?
Valeriu Gheorghiţă: Adică minori sub 12 ani?
Reporter: Da.
Valeriu Gheorghiţă: În momentul de faţă, sunt în evaluare studiile, sunt în derulare. Probabil, spre sfârşitul acestui an vor fi finalizate aceste studii. Se vor depune toate documentele în vederea obţinerii autorizării, deci probabil sfârşit de an, începutul anului viitor.
Andrei Baciu: Mulţumim şi noi. O zi bună! Multă sănătate!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe