Actualitate

Joi, 24 Iunie 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV

Galerie foto

[Check against delivery]

 

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua, vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare. Aș începe prin a menționa o veste nu foarte bună, și anume faptul că s-a înregistrat primul caz de deces - la o persoană de 72 de ani din județul Argeș, persoană nevaccinată, cunoscută cu obezitate, hipertensiune arterială - ca urmare a infecției cu tulpina indiană, cu varianta Delta. De asemenea, din informațiile mele, obținute de la Direcția de Sănătate Publică a județului Argeș, mai este o persoană care în momentul de față e confirmată cu tulpina Delta, internată în terapie intensivă, în terapie non-COVID, având în vedere că este la distanță mai mare de timp de la debutul bolii și nu mai este considerată contagioasă la acest moment.  Din datele furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, din secvențierile efectuate până la 20 iunie, avem 44 de tulpini înregistrate pe teritoriul României, în nouă județe, cele mai multe cazuri fiind raportate în județul Ilfov, urmat de județul Argeș, respectiv municipiul București. În schimb, ceea ce poate merită menționat, este faptul că o parte dintre cazuri nu au un istoric epidemiologic relevant, și anume sunt cazuri care par de origine autohtonă, mai degrabă, decât cazuri de import. Tocmai de aceea este important, reamintesc, faptul că tulpina Delta are toată capacitatea de a deveni tulpină dominantă, tulpină majoritară în ceea ce privește numărul de cazuri de COVID-19, prin faptul că are această capacitate crescută de transmitere cu cel puțin 60%, are o capacitate crescută de a se lega de receptorii specifici virusului SARS-CoV și, de asemenea, se poate asocia într-o oarecare măsură cu reducerea eficienței vaccinurilor dacă nu completăm schema de vaccinare. Așa încât este foarte important să avem o schemă de vaccinare completă, pentru a beneficia de protecție maximală față de această variantă virală de îngrijorare, tulpina Delta. De asemenea, este important ca numărul persoanelor vaccinate să fie cât mai mare, tocmai pentru a fi pregătiți pentru o eventuală creștere a numărului de cazuri. Atât Organizația Mondială a Sănătății cât și Centrul European de Control al Bolilor estimează că tulpina Delta va deveni dominantă la nivel global, și nu doar în anumite țări, ceea ce arată, din aceste estimări... sigur, ele sunt estimări, dar se pare că până la sfârșitul lunii august datele preconizate sugerează o dominanță a acestei tulpini în peste 90% dintre cazurile de COVID-19, ceea ce este evident îngrijorător. Tocmai de aceea readuc aminte importanța vaccinării ca măsură de prevenție. Chiar dacă astăzi, în România, situația epidemiologică este una foarte bună, este important să continuăm să ne vaccinăm, pentru a ne asigura acel nivel de imunitate colectivă suficient de crescut încât să prevenim o răspândire accelerată a acestei infecții în rândul populației, pentru că datele existente și care provin în mod deosebit din Marea Britanie ne arată o transmitere crescută în rândul persoanelor nevaccinate și în rândul persoanelor care nu au fost vaccinate cu schemă completă.

În continuare o să prezint câteva detalii legate de acest proiect de a aduce vaccinul mai aproape de beneficiari, în mod deosebit în mediul rural, în localitățile din rural, conceptul "Orașul vaccinează satul". Am mai anunțat, sunt identificate 2.862 de localități în mediul rural, unde este important să asigurăm prezența echipelor de vaccinare. La acest moment am colectat toate datele din teritoriu, date care presupun arondarea localităților din rural la centrele de vaccinare deja existente, de unde se vor desprinde echipe mobile de vaccinare și vor efectua activitățile de vaccinare. Sperăm ca săptămâna viitoare să fim în măsură să prezentăm acest plan, acest desfășurător al activităților, pentru că am prevăzut data la care echipele mobile trebuie să ajungă în acele localități, perioada în care ar trebui estimat să se încheie activitatea respectivă și, din planul nostru, până la sfârșitul lunii august sperăm să avem o trecere prin toate localitățile.  La acest moment sunt 177 de centre de vaccinare organizate în localități din rural și sunt 770 de localități în care au demarat activități de vaccinare cu ajutorul echipelor mobile. Practic, mai mult de un sfert dintre localitățile din rural au deja vaccinări efectuate prin echipe mobile. Au fost organizate până la acest moment 456 de echipe mobile care asigură vaccinarea în rural și s-au vaccinat peste 62.360 de persoane în localitățile din rural, în cadrul acestui program "Orașul vaccinează satul".

O altă prioritate a Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare o reprezintă evaluarea permanentă a eficienței centrelor de vaccinare, încât să menținem un echilibru corect, onest între investițiile materiale, resursa umană și ritmul de vaccinare. Tocmai de aceea, în acest moment, din datele centralizate în ziua precedentă în ceea ce privește activitatea centrelor de vaccinare, vă pot spune că 45 de centre de vaccinare au sistat temporar activitatea, alte 136 de fluxuri de vaccinare și-au sistat temporar activitatea din centrele care sunt în continuare active - sunt centre de vaccinare care aveau mai multe fluxuri și s-a redus numărul de fluxuri din acele centre pentru a putea permite desprinderea de echipe mobile care să asigure vaccinarea în localitățile din rural - și, de asemenea, pentru 314 centre de vaccinare a fost redus programul de lucru, însemnând program redus de la 12 ore la 6 ore sau sunt centre care au program chiar de 4 ore. De asemenea, e posibil în perioada următoare să avem centre de vaccinare care vor avea programul închis o zi, două zile sau trei zile pe săptămână, tocmai pentru a avea posibilitatea să preluăm acele echipe și să se deplaseze în mediul rural. De asemenea, un alt element important este legat de managementul stocurilor. Așa cum am anunțat și în săptămâna precedentă, pentru a avea un management corect încât să asigurăm, pe de o parte, accesul oamenilor care doresc să se vaccineze la vaccinare, să avem o perspectivă pe termen scurt, mediu și lung al numărului suficient de doze, astfel încât să răspundem nevoilor noastre și, de asemenea, să putem asigura, prin mecanismul de donare, de revânzare - o să ne spună domnul secretar de stat Andrei Baciu detalii, dacă va fi nevoie -, tocmai pentru a evita ieșirea din termenul de valabilitate a acestor doze și pentru a da posibilitatea altor oameni să se vaccineze împotriva COVID-19. Vaccinarea prin cabinetele de medicină de familie - sunt, la acest moment, 2.451 de cabinete de medicină de familie în care se efectuează activități de vaccinare. Din punct de vedere al procentului, sunt circa 50% în rural, 50% în urban, și au fost vaccinate până pe data de 23 iunie, 168.932 de persoane. Practic, cu circa 23,4% mai mult decât în săptămâna precedentă. Marea majoritate, practic peste 55% dintre persoanele vaccinate, cumulat, de la momentul în care se efectuează vaccinarea în cabinetele de medicină de familie, fiind din mediul rural. În ceea ce privește numărul de persoane vaccinate, în fiecare județ, în cabinetele de medicină de familie, cele mai multe au fost vaccinate în județul Timiș - peste 10.690 de persoane, urmat de municipiul Bucureşti - 8.623 de persoane, Dâmbovița, Argeș, Prahova - cu peste 7.500 de persoane. De asemenea, în săptămâna 15-23 iunie au fost vaccinate în total 237.195 de persoane, atât cu doza unu, cât și cu doza doi; cu au vost vaccinate cu doza unu un număr de 93.981 de persoane, din care cu prezentare directă la centrele de vaccinare au fost peste 90% dintre acestea, adică 85.246 de persoane. Practic, tendința este de a se prezenta oamenii direct la centrele de vaccinare sau vaccinarea, evident, cu echipe mobile, atât în rural, cât și în cadrul unor evenimente de vaccinare, așa cum ele au fost organizate, fără să fie nevoie de programare în platformă. Numărul de cetățeni străini vaccinați în România până la acest moment - 28.883 de persoane cu cel puțin o doză, din care 17.435 au efectuat schemă completă de vaccinare. În ceea ce privește vaccinarea la nivelul unităților sanitare, atât publice, cât și private, sunt 129 de spitale publice în care au fost vaccinate peste 2.384 de persoane până la acest moment, din 34 de județe, și 25 de spitale private în care au fost vaccinați 461 de pacienți. În această săptămână, sunt programate activități de vaccinare în alte nouă spitale publice din trei județe. Am reevaluat acoperirea vaccinală la nivelul județelor din populația rezidentă, eligibilă, cu vârsta de peste 12 ani; pot să vă spun că avem opt județe cu rată de acoperire vaccinală de peste 30%, cea mai mare rată de acoperire vaccinală fiind în municipiul Bucureşti unde, în momentul de față s-a depășit 45% - vorbim de 45,14% din populația eligibilă de peste 12 ani -, urmat de județul Cluj, cu 41,9%, Sibiu - 35,4%, Braşov - 33,2%, Timiş - 32%, Constanţa - 31,9%, Alba - 30,9% și Ilfov- 30%. De asemenea, centrele de vaccinare active la acest moment: avem în total 797 de centre de vaccinare, cu 1.268 de fluxuri. Însă pot să vă spun că, în perioada următoare, foarte probabil că numărul de centre active se va reduce, tocmai pentru a putea deservi activitățile din rural cu ajutorul echipelor mobile și, bineînțeles, ținând cont de adresabilitatea oamenilor către aceste centre fixe. Repet, centrele vor fi, parte dintre ele, sistate temporar, adică ele pot fi reactivate oricând, în funcție de numărul de persoane care se adresează acestor centre de vaccinare.  Pe tip de vaccin, centre active care primesc vaccin de la compania BioNTech/Pfizer sunt 577, cu 979 de fluxuri; centre active Moderna - 114, cu 141 de fluxuri; centre active AstraZeneca sunt 44 la nivel național, cu 75 de fluxuri, și au crescut centrele active care primesc vaccin de la compania Johnson&Johnson, sunt 62 de centre, cu 73 de fluxuri. Din solicitările pe care le primim din teritoriu, săptămânal se solicită înființarea unor fluxuri de vaccinare noi cu vaccinul de la Johnson &Johnson, pe lângă ceea ce se distribuie în cabinetele de medicină de familie. La acest moment, în platforma de programare pe cele patru tipuri de vaccinuri, se regăsesc în total 181.875 de persoane care sunt programate atât pentru doza 1, cât și pentru doza 2, dar repet: numărul de persoane programate nu reflectă la acest moment persoanele care se vaccinează, ținând cont că peste 90% se vaccinează prin prezentare directă. În ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, ca număr de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, de la debutul campaniei și până la acest moment, au fost vaccinate 4.661.527 de persoane cu cel puțin o doză, din care peste 4,4 milioane sunt vaccinate cu schema completă. Acest lucru înseamnă o acoperire vaccinală de circa 25% din populația eligibilă la nivel național, la care, desigur, se adaugă și procentul de imunitate colectivă obținut la trecerea prin boală. Ca atare, uitându-ne la acoperirea vaccinală pe grupe de vârstă, cea mai mare acoperire vaccinală este la grupa de vârstă 60-69 de ani, unde avem peste 36,5% acoperire vaccinală, urmată de persoanele din grupa de vârstă 70-79 de ani, unde avem 34,2% acoperire vaccinală, și persoanele din grupa de vârstă 50-59 de ani, unde acoperirea vaccinală este de 33,8%. De asemenea, minori cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani, până la acest moment, sunt peste 16.139 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce înseamnă 1,9% din populația eligibilă din această grupă de vârstă, iar persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani, cu cel puțin o doză, sunt 125.876 persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 15,3% din populația eligibilă, ca acoperire vaccinală. Numărul de persoane care sunt vaccinate în centrele organizate de MApN: la acest moment, sunt 273.989 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, iar în centrele de vaccinare ale MAI - 50.212 de persoane. În săptămâna precedentă, au fost organizate 146 de echipe mobile pentru activități de vaccinare în centre rezidențiale persoane imobilizate și alte tipuri de activități de vaccinare și s-au vaccinat circa 8.060 de persoane.  În ceea ce privește profilul de reacții adverse, până la acest moment au fost raportate în total 16.495 de cazuri de reacții adverse postvaccinale, ceea ce înseamnă o rată de raportare de circa 1,9 la 1.000 de doze administrate. În ceea ce privește numărul de persoane confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după vaccinarea cu o singură doză și respectiv cu două doze, pot să vă spun că, la persoanele care au primit o singură doză, s-au raportat 0,5% infecții cu SARS-CoV-2, care au fost diagnosticate în primele 13 zile de la administrarea dozei de vaccin, ceea ce înseamnă înainte de momentul protecției oferite prin creșterea anticorpilor. În valoare absolută, vorbim de 23.793 de persoane. Iar după schemă completă de vaccinare, 0,1% dintre cele 4,4 milioane de persoane au fost depistate cu infecție SARS-CoV-2, fiind în valoare absolută 4.922 de persoane, într-un interval de 30 de zile de la completarea schemei de vaccinare. Ceea ce aș mai vrea să spun, apropo de datele științifice disponibile care apar: ieri a fost publicat un articol într-un jurnal medical de prestigiu, în "New England Journal of Medicine", care arată foarte clar că persoanele care au fost confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză de vaccin au avut cu circa 50% mai mic riscul de transmitere a infecției la contacți, comparativ cu persoanele care au făcut infecție SARS-CoV-2 și nu au fost vaccinate. Deci, practic, avem date cât se poate de clare că vaccinarea împotriva COVID-19 reduce transmiterea inclusiv la persoanele care fac infecție SARS-CoV-2, în ciuda vaccinării. Sunt studii efectuate pe contacţii apropiați, intrafamiliali, ai acestor cazuri care sunt confirmate. Nu au fost diferențe de reducere a transmiterii între vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer și vaccinul de la compania AstraZeneca, datele au fost similare - o reducere cu 50% a riscului de transmitere. Cu atât mai mult, foarte probabil, deși nu avem la acest moment aceste date, la persoanele vaccinate cu schemă completă probabil că acest risc de transmitere este mult mai mic în cazul celor vaccinați cu schemă completă, dintr-un motiv foarte clar: aceste persoane au încărcătură virală mult mai mică și cantitatea de virus eliminată la nivelul secrețiilor respiratorii este scăzută. Cu permisiunea dvs, o să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog!

Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte! Câteva cuvinte despre vaccinarea la nivelul operatorilor economici care au demarat activitatea în urmă cu mai multe luni de zile. Până în acest moment, vorbim de 566 de operatori economici, de companii private care au desfășurat activități de vaccinare a angajaților și a familiilor acestor, dintre care 91 de operatori din domeniul HoReCa din 21 de județe. Această activitate a fost desfășurată cu ajutorul a 189 de echipe mobile, vaccinându-se, astfel, până acum, un total de 63.856 de persoane, dintre care 3.867 persoane care lucrează în domeniul HoReCa. Brașov, Alba și Bihor sunt județele care s-au mișcat cel mai bine. După numărul de persoane, vorbim de Brașov, Sibiu, Cluj ca județe, 5.769 de persoane în Brașov, 5.460 în Sibiu, 5.300 în Cluj. În această săptămână, vor finaliza activitatea de vaccinare un număr de 201 companii private și urmează să demareze activitatea alte 10 companii care au peste 100 de angajați. Pentru a merge mai departe în implementarea conceptului prin care ne dorim să ajungem mai aproape de oameni cu vaccinarea, din mai multe inițiative locale au fost demarate diverse activități de vaccinare în diverse locații atipice, în piețe, în târguri, în parcări, în supermaketuri, prin acest gen de abordări vaccinându-se până în momentul de față 15.981 de persoane. Aceste activități vor continua în perioada următoare, astfel că, spre exemplu, în Alba - Târgul de Fete de la Muntele Găina, Zilele Comunității Maghiare, Festivalul Național de Folclor, în Covasna avem mai multe festivaluri, un concurs de echitație, în Constanța, pe faleza Cazinoului, pe plaja din Mamaia. Astfel de activități vor aduce realmente vaccinul mai aproape de oameni și mai aproape de mobilitate și de punctele unde este mobilitate crescută. Acum, câteva cuvinte despre misiunile de transport efectuate. Până în acest moment, au fost efectuate 13.300 de misiuni de transport la nivel național. Acestea au angrenat 29.792 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Române, Jandarmeriei Române, Poliției de Frontieră, IGSU, iar din cadrul MApN vorbim de 11.366 de persoane care au folosit 3.946 de mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care România le-a recepționat până în acest moment: vorbim de 16.359.029 de doze de vaccin, vorbim de 54% din dozele pe care România le-a recepționat în acest moment. Pfizer/BioNTech am recepționat până la 24 iunie 10.932.929 de doze, dintre care au fost administrate 63,97%, ceea ce reprezintă 6.993.000. Pentru Moderna, am recepționat până la 24 iunie, 1.366.800 de doze, administrate, la fel, 51,88%. De la AstraZeneca am recepționat 3.774.000. Johnson&Johnson - 685.300. Cu privire la dozele de vaccin pierdute în cadrul procesului de vaccinare: vorbim de 37.428 de doze de la începutul campaniei de vaccinare, ceea ce reprezintă 0,42%. Cu privire la calendarul livrărilor pentru perioada următoare, așa cum știm, am suspendat pentru moment o parte din livrări, tocmai pentru a avea un management mai eficient al stocurilor, astfel că, pentru luna iunie, vom  recepționa un total de 2.863.080 de doze de vaccin; nu s-a schimbat mare lucru față de săptămâna trecută. Vorbim de 1.928.162 de doze de vaccin de la Pfizer, 128.000 de doze de la Moderna, 376.000 de doze de vaccin de la AstraZeneca și, în final, 430.520 de doze de vaccin produs de Johnson&Johnson.  Eu cam atât am avut; vă mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte!

Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc și eu! Vă propun să luăm întrebări - câte două întrebări de fiecare, vă rog, și în funcție de timpul rămas putem să mai discutăm.

Reporter: Carla Tănasie (DIGI 24) - Bună ziua! Având în vedere că, în acest moment, puțin peste 22% din populația României este imunizată, aș vrea să ne spuneți la ce să ne așteptăm în perioada următoare sau la ce vă așteptați dumneavoastră, ca medic, să se întâmple; și mă refer la o creștere a numărului de cazuri.

Valeriu Gheorghiță: Eu mă aștept să nu crească numărul de cazuri, dacă persoanele se vor vaccina în perioada următoare. Suntem, sigur, într-o situație bună, însă ține foarte mult de noi și de cum vrem să mergem înainte din punct de vedere al evoluției pandemiei. Ar fi păcat, ar fi regretabil să dăm cu piciorul la o situație atât de bună din punct de vedere epidemiologic, pentru că realmente fost obținută printr-un efort comun - pe de-o parte, al societății, al oamenilor, al celor de acasă care au respectat regulile, care peste 4,66 de milioane s-au prezentat, s-au vaccinat; de asemenea, este un efort colectiv al autorităților, atât cele centrale cât și locale, și cred că avem nevoie în perioada următoare de o stabilitate din punct de vedere epidemiologic. Însă această stabilitate nu o putem obține altfel decât prin imunizare, prin vaccinare. Cred că este important să înțelegem vaccinarea ca măsură de prevenție, ca măsură proactivă, și nu reactivă, la o creștere a numărului de cazuri. Nu trebuie să așteptăm iarăși o creștere a cazurilor, iarăși pacienți în terapie intensivă într-un număr mare, pacienți care să stea în Unitățile de Primiri Urgențe fără să aibă un loc unde să se interneze, pentru a ne convinge că este important să ne vaccinăm. Nu sunt adeptul vaccinării de teamă, vaccinării de frică; trebuie să înțelegem beneficiile reale ale vaccinării, tocmai pentru a evita creșterea numărului de cazuri. Nu trebuie să așteptăm, repet, această creștere a numărului de cazuri. Dacă ne vom vaccina într-o măsură mai mare în perioada următoarelor două luni, cred că putem să evităm o creștere substanțială a numărului de cazuri. Cu siguranță vom avea o creștere a numărului de cazuri. Va fi un sezon rece, oamenii se întorc din concedii, stau mai mult în spații închise, vremea se răcește. Deci, sunt toate condițiile care cresc probabilitatea să avem o transmitere mai crescută a infecțiilor, în general infecțiile virale cu transmitere respiratorie, însă ține foarte mult de noi. Tocmai de aceea, pentru noi, la nivel de comitet, este important să continuăm campania de vaccinare printr-un proces cât se poate de simplificat pentru fiecare om, însă la acest moment, sigur, avem vizibil o scădere a celor care se vaccinează cu doza unu. Sperăm ca acest trend să se inverseze și oamenii să se vaccineze într-un număr mai mare în perioada următoare, pentru că ține de protejarea noastră, a familiei, a celor dragi nouă și, implicit, a societății în general, a comunității. Eu nu cred că mai e cineva care să își dorească sau care și-a dorit vreodată restricții, să stea în casă, să nu poate să iasă în deplină siguranță la întâlniri cu prietenii, cu colegii și așa mai departe.

Reporter: Spuneați în urmă cu câteva zile că există riscul să expire doze de vaccin, în special de la AstraZeneca. Ce s-a întâmplat cu acele doze și dacă sunt probleme cu depozitarea dozelor de vaccin.

Valeriu Gheorghiță: Nu avem probleme cu depozitarea dozelor de vaccin, dar sigur că atâta timp cât consumul dozelor care sunt deja recepționate a scăzut, termenul de valabilitate este fix, este de șase luni, și într-adevăr avem circa 35.000 de doze de la compania AstraZeneca care sunt distribuite către centrele regionale de depozitare, către direcțiile de sănătate publică și centrele de vaccinare, care au ca termen de ieșire din valabilitate data de 30 iunie. Puțin probabil, la acest moment, să putem utiliza până la finalul lunii iunie aceste doze și este puțin probabil, de asemenea, să poată să fie donate cuiva. Probabil că vor intra pe un mecanism, pe o procedură clară de distrugere a acestor doze, ca urmare a ieșirii din termenul de valabilitate. Sunt multe țări care se confruntă cu această situație. Se acumulează date noi de stabilitate și este posibil ca în perioada următoare, atât FDA cât și EMA, cât și Agenția Europeană a Medicamentului, să decidă prelungirea termenului de stabilitate, pe baza studiilor, sigur, care vor arăta cu siguranță o stabilitate pe termen mai lung.

Reporter: Bună ziua! Luați în calcul ca în mediul rural, acolo unde rata de vaccinare este mai scăzută, să se ofere anumite beneficii oamenilor? Știm că pot fi receptivi în astfel de situații.

Valeriu Gheorghiţă: Nu am luat în calcul la nivelul Comitetului. Sunt diverse inițiative la nivelul fiecărui județ, pe care de altfel le susțin, dar nu este un demers integrat la nivel național din acest punct de vedere. În schimb, avem ca prioritate integrarea acțiunilor de informare și a acțiunilor de vaccinare. Adică aceste două procese trebuie să fie strâns legate între ele. Dacă peste cinci zile avem o echipă sau două echipe care se deplasează într-o localitate, în perioada anterioară, cu două-trei zile înainte, este important să avem informarea populației vizavi de măsuri organizatorice - ce tip de vaccin, unde va fi desfășurată activitatea de vaccinare - și, desigur, elementele legate de beneficiile și importanța vaccinării. Sunt mai multe resurse pe care le avem în vedere pe partea de informare, începând de la Crucea Roșie și alte organizații nonguvernamentale pe care le-am mai amintit și cu alte ocazii și care și-au exprimat această disponibilitate de a participa la acțiunile de informare.

Reporter: Sunt situații poate într-adevăr punctuale, dar sunt situații în care oamenii merg, de exemplu, imediat după ora 19:00 la centrul de vaccinare și sunt trimiși acasă și chemați a doua zi. Programul nu este în mod normal până la ora 8:00 seara?

Valeriu Gheorghiță: Aici sunt două aspecte: primul este legat într-adevăr de acest decalaj între momentul în care un centru de vaccinare reduce programul de lucru și actualizarea în platforma de programare sau faptul că persoana care se prezintă pur și simplu nu s-a informat, se duce neștiind că acel centru are programul redus - asta, pe de-o parte. Pe de altă parte, au fost persoane care s-au prezentat într-adevăr către sfârșitul programului la vaccinare și, fiind vorba de flacoane multidoză, în condițiile în care este o singură persoană care se prezintă, personalul vaccinator, de teama irosirii dozelor, au reprogramat acele persoane. La nivelul Comitetului am avut mai multe ședințe de lucruri din acest punct de vedere și sigur că am concluzionat, ca propunere - și vom vedea dacă va fi sau nu adoptată în acest sens -, să vaccinăm toate persoanele care se prezintă, cu riscul de sacrificare a unor doze de vaccin care rămân nefolosite, având în vedere că nu sunt suficiente persoane care se prezintă în același interval de timp la vaccinare. De ce? Pentru că, din punct de vedere al cost-eficienței, faptul că vaccinăm o persoană și prevenim o îmbolnăvire este mult mai cost-eficient decât acele două-trei doze care rămân eventual nefolosite. Deci există acest proces de sacrificare a dozelor în beneficiul persoanelor care se prezintă la vaccinare, și ele pot fi raportate la pierderi ca doze sacrificate.

Reporter: Bună ziua! În următoarele două luni, mulți români din diaspora se vor întoarce acasă. Ce se întâmplă cu acele persoane care fac prima doză de vaccin într-o altă țară și se întorc în România pentru cea de-a doua, dar și invers - cei care vin acasă și fac prima doză și apoi pleacă în ţara în care muncesc sau locuiesc și fac a doua doză acolo? Au fost persoane care au spus că au avut probleme în recunoașterea primei doze în țara unde au mers să facă cea de-a doua doză.

Valeriu Gheorghiță: Bănuiesc că mă întrebați ce se întâmplă, din punct de vedere administrativ, cu emiterea unui eventual certificat verde digital. Pentru că altfel, dacă are cele două doze făcute, omul este protejat din punct de vedere medical.

Reporter: Da, persoanele respective spuneau că au fost vaccinate, doar că a fost o problemă cu eliberarea adeverinței de vaccinare.

Valeriu Gheorghiță: Da. Începând de astăzi, Registrul Electronic Național al Vaccinărilor permite introducerea dozei 1 efectuate în alte state membre ale Uniunii Europene și, ulterior, doza 2, care este efectuată în România. Noi, de altfel, am solicitat,, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe un model de adeverință de vaccinare din statele membre tocmai pentru a putea valida existența acelui vaccin efectuat. Pentru că, altfel, persoanele pot să declare: "Da, am efectuat o doză". Trebuie să existe această dovadă a vaccinării. Tocmai de aceea am solicitat acest model de adeverință de vaccinare din statele membre, pentru a putea confrunta cu adeverința prezentată de persoana respectivă; se introduce în Registrul Electronic Național de Vaccinare doza 1, efectuată în altă țară, și în România se va introduce doza 2 de vaccinare și, practic, va putea genera adeverința de vaccinare cu doza 1 efectuată în altă țară și doza 2 efectuată în România. Astfel, va putea să beneficieze, bineînțeles, și de certificatul verde digital, pe care îl poate solicita în România sau în ţara în care s-a efectuat prima doză.

Reporter: Dumneavoastră spuneți acum de statele membre. Cum va fi gestionată situația în privința celorlalte state?

Valeriu Gheorghiţă: În statele terțe într-adevăr este o problemă. Sunt români care sunt vaccinați în alte state, din afara Uniunii Europene. Şi aici am solicitat la fel, mai ales din țările în care există un număr mare de români în diaspora și care sunt vaccinați, modele de adeverință de vaccinare, tocmai pentru a proceda în același fel și cu statele terţe.

Reporter: Mulțumesc! Şi o întrebare pentru domnul Baciu, dacă se poate: presa maghiară vorbește de faptul că cetățenii preferă să vină în România să se vaccineze cu Pfizer pentru că nu își doresc serul de la Sinopharm, și vreau să ne spuneți care este opinia, care este poziția dumneavoastră în ceea ce privește acest lucru din punct de vedere financiar, pentru că noi cumpărăm aceste doze; și dacă puteți să ne spuneți și care este numărul persoanelor sau al turiștilor care s-au vaccinat până acum la noi şi dacă avem și o raportare pe state și dacă vin pentru un anumit ser.

Andrei Baciu: Categoria din care o persoană face parte pentru a deveni eligibilă la vaccinarea în România este foarte clar descrisă în hotărârea de guvern și stipulată în strategia de vaccinare. Deci se pot vaccina cetățeni europeni și cunoaștem, bineînțeles, după care stratificarea, etapa 1, 2 și ulterior etapa a treia, populația generală. Acum, dvs probabil vă referiți la un fenomen care există în vestul țării, în punctele vamale, la fel cum există și în estul țării, unde vin cetățeni români care au dublă cetățenie și din Republica Moldova. Deci este un fenomen care a existat încă de când au devenit aceste persoane eligibile. Sigur, s-a augmentat odată cu deschiderea etapei a treia. Avem o situație cu persoanele, inclusiv cu persoanele străine care au fost prezentate - vorbim de 28.000 de persoane cu doza 1, dintre care 17.435 de străini vaccinați în România cu doza a doua de la începutul campaniei de vaccinare. Deci aceste lucruri există. Acum, putem să o scoatem defalcat pe țări, dacă dvs doriți această informație, putem să ne uităm. Atâta timp cât persoanele se pot vaccina în România, noi ne-am dorit să creăm acestei condiții.

Acum, legat de vaccinul Sinopharm, nu este o chestiune pe care România să o ia în considerare, să o folosească în acest moment.

Reporter: Nu există o tendință majoră a cetățenilor din anumite state pentru vaccinarea de la noi.

Andrei Baciu: Pentru vaccinuri! Acum, cam în toate statele, ușor-ușor, cel puțin în ultima perioadă, a crescut foarte mult accesibilitatea. Acest fenomen a fost observat mai la început, când România avea poate cea mai mare deschidere pentru vaccinare, pentru etapa a treia, și îți era foarte ușor să te vaccinezi, spre deosebire de alte țări, care aveau o prioritizare diferită și un grad mare de granularitate.

Reporter: Mulțumesc!

Andrei Baciu: Mulțumesc şi eu!

Reporter: Bună ziua! Dacă ne puteți spune câte cazuri de infectare cu tulpina indiană sunt în România, câte focare, în acest moment, și cum se acționează în momentul în care apare un focar de infectare cu tulpina indiană - nu știu, diferit față de un focar de acum un an, de pildă?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt 44 de tulpini identificate în urma secvențierilor, raportate de Institutul de Sănătate Publică. Majoritatea dintre ele au filiație epidemiologică de import, din India. Unele sunt în focare, dar sunt, așa cum am menționat, și cazuri care aparent nu au o filiație epidemiologică, deci par cazuri cu origine autohtonă. Chiar dacă nu sunt semnale în acest moment, că vorbim de o transmitere comunitară extinsă a acestei tulpini, ea are toate posibilitățile din punct de vedere al adaptării acestei variante virale de a se extinde în rândul populației, în mod deosebit al celei nevaccinate sau al celei vaccinate incomplet. Ca măsuri de prevenție, sunt similare. Cea mai bună măsură de prevenție în fața unei infecții este vaccinarea și respectarea măsurilor nefarmaceutice de prevenire, cum ar fi utilizarea măștii de protecție, cum ar fi distanța fizică, evitarea aglomerațiilor și așa mai departe, în condițiile în care nu se respectă regulile de prevenire clasice. Iar anchetele epidemiologice sunt într-adevăr extrem de importante și în aceste situații, tocmai pentru a se identifica din timp contacţii acelor persoane și a fi supravegheate, testate la finalul perioadei de izolare, de carantină.

Reporter: Bună ziua! Puteți să ne explicați exact, înțelegem că de la 1 iulie 2021 va deveni operațional certificatul verde. Cum pot descărca românii acest certificat? Va fi o aplicație, să înțelegem exact, sau un site unde îți introduci CNP-ul, exact, puteți să ne explicați procedura?

Valeriu Gheorghiţă: Dacă dorește domnul secretar de stat. Vă rog.

Andrei Baciu: Mulțumesc mult, Vali. Aici se lucrează foarte intens, de mai multe luni de zile, dar în special în ultimele două săptămâni, chiar în acest moment e o ședință în desfășurare, pentru finalizarea tuturor acestor detalii. Din punct de vedere tehnic și operațional, suntem aproape finalizați cu toată aplicația tehnică. Mai trebuie armonizată legislația și aliniată la prevederile legislative europene. Acest lucru se va întâmpla în zilele următoare. Noi o să comunicăm cel mai probabil luni, marți, când o să finalizăm absolut toate detaliile. Sunt elemente particulare pe care le mai calibrăm în aceste zile. Așa că rugămintea pentru detalii să discutăm luni, marți, însă, în linii mari, vorbim de trei elemente distincte: de vaccinare, de prezența unui rezultat negativ în ultimele 72 de ore sau un rezultat pozitiv în ultimele 180 de zile. Cam acestea sunt lucrurile care vor fi dovedite de un certificat digital european pentru COVID-19. Are avantajul de a facilita transferul persoanelor la punctele de trecere vamală și prezintă, de asemenea, garanții că documentul prezentat de respectivele persoane este un document valid, este un document ok și acceptat de către toate statele membre, cu atât mai mult cu cât acum vine perioada în care se intensifică transportul. Deci, acestea sunt beneficiile acestui demers. România îl va avea gata la 1 iulie, așa cum am promis, însă am dori să intrăm în alte detalii suplimentare luni sau marți, când o să comunicăm în totalitate pe acest subiect.

Reporter: Să înțelegem foarte clar: săptămâna viitoare guvernul ar urma să emită o hotărâre de guvern prin care această platformă să fie înființată, să fie oficializată, ținând cont că săptămâna viitoare ar urma și Parlamentul să își dea votul de încredere privind legislația europeană, în Camera Deputaților, pentru că a trecut săptămâna trecută de Senat.

Andrei Baciu: Există un regulament european care a fost publicat și noi trebuie să ne aducem la zi legislația în vigoare, în conformitate cu prevederile acestui regulament. Sunt chestiuni noi din punct de vedere legislativ și, practic, trebuie create. Va fi, cel mai probabil, o ordonanță de urgență. Se lucrează, cum vă spuneam, de câteva săptămâni bune deja. Nu era o chestiune nouă, noi ne-am pregătit din timp, au fost făcute inclusiv teste cu gateway-ul european. Deci, din punct de vedere tehnic, din punct de vedere legislativ, suntem în grafic, însă se lucrează efectiv la ultimele detalii.

Reporter: De asemenea, va exista o perioadă tampon de un anumit număr de săptămâni până când acest certificat va deveni operațional la nivelul Uniunii Europene?

Andrei Baciu: Pentru toate datele introduse până la 1 iulie, vom avea o perioadă de tranziție de șase săptămâni, tocmai pentru că nu poți să te aștepți ca o populație de 450 de milioane de persoane să își schimbe un comportament de la o zi la alta, sau nici măcar de la câteva săptămâni la o săptămână la alta. Și atunci există o perioadă de tranziție de șase săptămâni în care vor putea fi folosite, alternativ, atât certificatul digital european în forma fizică pe hârtie sau pe smartphone, cu ajutorul acelui cod QR care va fi scanat, sau varianta clasică de certificat de vaccinare sau adeverință de testare.

Reporter: Și referitor la vânzarea vaccinurilor, puteți să ne spuneți din ce zonă, din țările terțe, ce țări au trimis o cerere către România pentru a le vinde vaccinuri?

Andrei Baciu: Aici, la fel, două elemente importante. În primul rând, contextul trebuie menționat, faptul că, tocmai pentru a obține vaccinuri mai repede, Comisia Europeană a acceptat și a negociat aceste clauze contractuale, care prevedeau, bineînțeles, ajungerea la un surplus de vaccinuri, cândva, la un anumit punct. Am ajuns la acea situație și, tocmai pentru că se prevedea această situație, s-a introdus în toate contractele pe care Comisia Europeană le are clauze privind donația sau revânzarea de către statele membre sau de către Uniunea Europeană, în ansamblu, a dozelor de vaccin aflate în plus. Acum, sunt mai multe demersuri. După cum știm, a fost anunțat inclusiv de la nivel central european demersul la nivelul Uniunii Europene, însă și România, ca stat membru, va avea astfel de activități de donație, suplimentar față de ce știți deja, inclusiv de revânzare. Aici se lucrează cu Ministerul Afacerilor Externe și cu celelalte instituții care au atribuții în domeniul afacerilor externe. Este un grup de lucru mixt Ministerul Sănătății...

Reporter: Ce state s-au arătat interesate să cumpere vaccin din România? Ne puteți spune concret? Republica Moldova am înțeles...

Andrei Baciu: Aș putea să vă spun aceste chestiuni concret, însă vreau să vi le transmitem în momentul în care acestea sunt finalizate din punct de vedere al negocierilor diplomatice, pentru că altfel ar fi... Mă rog, nu e un secret acum, dar sunt câteva proceduri birocratice care se desfășoară în acest fel. Și ați văzut că de fiecare dată când s-au finalizat procedurile birocratice noi am anunțat acest lucru foarte clar și foarte transparent, însă așa e cel mai bine și cel mai corect să facem până se finalizează toate chestiunile diplomatice.

Reporter: Mulțumesc.

Andrei Baciu: Mulțumesc și eu.

Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghiţă, ne vorbeați puțin mai devreme despre faptul că sunt undeva la 35.000 de doze AstraZeneca ce aproape expiră, nu? La final de iunie vor expira, mai exact. Ne puteți spune și care este costul acestor doze? Cât a plătit România pentru ele?

Valeriu Gheorghiță: Cred că costul pe doză este în jur de 2 euro, dacă nu mă înșel.

Reporter: Mulțumesc. Și voiam să vă mai întreb în ce proporții sunt eficiente tipurile de vaccin pe care România le folosește în acest moment în cazul tulpinii Delta.

Valeriu Gheorghiță: Sunt în egală măsură eficiente față de tulpina Delta, cu condiția să ai o schemă completă de vaccinare. Asta este diferența vizavi de eficiența vaccinurilor pentru tulpina Delta comparativ cu tulpina britanică, cu tulpina Alfa, unde după prima doză de vaccin s-a dovedit că oferă o protecție într-o măsură crescută. În Marea Britanie, în acest moment, persoanele vaccinate cu o singură doză aveau un risc de doar trei ori mai mic de a se îmbolnăvi comparativ cu cele cu schema completă care aveau un risc de 20 de ori mai mic să se îmbolnăvească cu această tulpină. Practic, din acest motiv, și Marea Britanie a luat decizia de a reduce intervalul dintre cele două doze de la 12 la opt săptămâni, tocmai pentru a grăbi procesul de completare a schemelor de vaccinare. Altfel, nu există diferențe între cele patru tipuri de vaccinuri folosite astăzi în România față de infecția cu această tulpină.

Reporter: Mulțumesc. Și pentru domnul Andrei Baciu o singură întrebare: dacă ne puteți spune dacă nu cumva vi se pare că ne relaxăm puțin prea devreme, având în vedere că a mai rămas doar o săptămână până când vor intra în vigoare noi măsuri de relaxare și în contextul în care România are doar patru milioane de persoane vaccinate, asta, deși pragul pentru 1 iunie ca să fie aprobate acele măsuri de relaxare era de 5 milioane, ne apropiem de luna iulie, unde ar trebui să avem șase milioane de persoane vaccinate, noi - repet - avem 4 milioane și luăm aceste măsuri de relaxare. Nu vi se pare că sunt puțin cam devreme? Mulțumesc.

Andrei Baciu: Deci, ar trebui să ne uităm la modul în care se iau aceste decizii. Întotdeauna, toate deciziile luate încă de la începutul pandemiei, fie că au fost cu privire la măsurile epidemiologice, fie ulterior, cu diverse particularități, au fost luate pe baza recomandărilor făcute de experți, fie experții de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, fie cei în care activează grupul de experți, grupul tehnico-științific care activează în cadrul CNSU. Deci este o echipă mai complexă de experți care au făcut, în primul rând, o analiză pentru fiecare set de măsuri și au propus cele mai potrivite măsuri pentru fiecare moment în parte. Acum, vaccinarea, pe de o parte, și, pe cealaltă parte, toate măsurile cu caracter epidemiologic au un singur scop: de a limita transmiterea virusului, de a-i proteja pe cei care nu s-au infectat. Iar din punct de vedere obiectiv, matematic, acest lucru poate fi observat și analizat pe raportările pe care le avem în fiecare zi cu privire la numărul de cazuri noi, pe de o parte, iar pe de altă parte, impactul asupra sistemului de sănătate. Și aici ne uităm la numărul de persoane spitalizate, persoane în Terapie Intensivă și, din nefericire, și decese. În linii mari, cam acestea sunt cele mai importante elemente care dau tonul măsurilor și care permit să fie implementate și ajustate toate măsurile pe care le ia Guvernul României. Dar acestea sunt rezultatele după care ne uităm. Matematic, sunt raportările pe care le avem în fiecare zi. Acum, sigur că în spate sunt analize mai complexe care țin de un trend epidemiologic, se face o analiză pe 14 zile, deci nu e o chestiune în care se ia în calcul numai datele de pe o zi și acestea reprezintă baza unei decizii. Deci este o analiză epidemiologică făcută de către experți care au o foarte mare experiență deja. După un an jumate de pandemie, toată planeta, toată comunitatea științifică internațională a căpătat o experiență din ce în ce mai mare și toate modelele și ecuațiile au putut fi calibrate și rafinate în ultima perioadă, astfel încât acestea sunt din ce în ce mai precise. Așa că există toate argumentele științifice pentru care măsurile adoptate sunt cele mai potrivite măsuri care garantează siguranța din punct de vedere al sănătății publice. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Autoritățile din Austria condiționează intrarea pe teritoriul țării persoanelor care s-au vaccinat. Spun în felul următor: condiția este ca vaccinul să nu fi fost administrat cu mai mult de nouă luni în urmă. Adică o persoană vaccinată în ianuarie în septembrie nu ar mai putea intra fără carantină în Austria. În acest context, întrebarea mea este: se pune problema, chiar și la nivel european, ca valabilitatea vaccinului să fie de doar nouă luni, sau a anticorpilor, să fie doar de nouă luni?

Valeriu Gheorghiţă: Nu. În momentul de faţă, nu este o poziție comună la nivel european și la nivel global, pentru că nu putem să emitem o idee că în Europa valabilitatea protecției după vaccinare este de nouă luni și în alte state este mai mare. Importantă este protecția medicală efectivă față de boală. Or, aceste date nu le poți avea înainte să se împlinească termenul respectiv. Sunt date în dinamică. La acest moment, nu s-a dovedit o scădere a protecției oferite prin vaccinare. Nu trebuie să confundăm scăderea nivelului de anticorpi cu scăderea protecției. Am mai spus și repet: scăderea nivelului de anticorpi nu reflectă scăderea protecției, pentru că avem răspuns imun de memorie și în momentul în care intrăm în contact cu o persoană cu infecție SARS-CoV-2 și suntem expuși la virus, răspunsul imun de memorie este foarte prompt și duce la creșterea rapidă a nivelului de anticorpi și în felul acesta suntem protejați. Practic, expunerile periodice repetate la această infecție ne mențin un nivel crescut al anticorpilor. Este o imunizare, practic, o vaccinare naturală, aș putea spune. Însă aici aș face un comentariu legat de măsurile de relaxare. Trebuie să înțelegem că ele sunt evidente în ceea ce privește evoluția pandemiei, dar asta nu înseamnă că oamenii trebuie să uite de importanța vaccinării. Trebuie să continuăm să ne vaccinăm, pentru că nu suntem într-o perioadă în care observăm o transmitere comunitară accelerată. Ca atare, principala metodă de imunizare a oamenilor este vaccinarea, și nu mai este trecerea prin boală, cum era în lunile anterioare, în care aveam câteva mii de cazuri zilnic și contacte ale acelor pacienți și oameni care se imunizau natural prin trecerea prin boală. Deci astăzi principala metodă de a ne proteja împotriva infecției este vaccinarea. Indiferent de măsurile de relaxare, trebuie să înțelegem și să ne adresăm în continuare pentru vaccinare. În felul acesta putem să fim mai bine pregătiți pentru perioada următoare chiar şi față de tulpina Delta, de care se face vorbire în ultimele săptămâni.

Reporter: Dacă mai permiteți o întrebare. Se vorbește în continuare despre o treia doză de vaccin în cazul Pfizer, Moderna?

Valeriu Gheorghiţă: Sigur, este o discuție deschisă. Iarăși, administrarea celei de-a treia doze este condiționată de două elemente: pe de-o parte, de durata protecției oferite după prima schemă, după cele două doze, la care încă nu avem un răspuns, și, de asemenea, dacă crește circulația cu anumite variante virale care nu sunt suficient de bine acoperite de vaccinuri. Din fericire, acest scenariu este mai puțin probabil, cel puțin la acest moment, când vaccinurile toate sunt eficiente față de cele patru variante virale de îngrijorare, însă din ceea ce se estimează, foarte probabil că cel puțin 12 luni vom avea un nivel de protecție oferit după prima schemă de vaccinare. Dacă se va impune o a treia doză, cu siguranță oamenii vor beneficia și de a treia doză. Dar nu există un consens la acest moment, din lipsa datelor. Vă mulțumim!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe