Actualitate

Marți, 06 Iulie 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV

Galerie foto

 

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulțumim pentru prezență la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19. O să vă prezint în prima parte a conferinței datele legate de evaluarea comisiilor de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătății și ședința de la nivelul Comitetului Național de Coordonare a Vaccinării privind schema de vaccinare heterologă. Ieri a avut loc această ședință, practic, în plenul Comitetului Național de Coordonare a Vaccinării și în urma evaluării atât a recomandărilor din partea comisiilor de specialitate, epidemiologie și sănătate publică de la nivelul Ministerului Sănătății, precum și toate datele științifice pe studii de tip 'mix and match' sau scheme de vaccinare heterologe, cum le numim, care au fost efectuate în Germania, Spania și Marea Britanie, și aici vorbim de cele două studii combi-vac, am concluzionat faptul că la acest moment CNCAV încurajează vaccinarea fermă cu același tip de vaccin în cazul ambelor doze atunci când vorbim de schema de vaccinare cu vaccinul de la compania Oxford-AstraZeneca, excepție fiind contraindicațiile care sunt menționate în rezumatul caracteristicilor produsului și atunci când pacientul dezvoltă tromboză cu trombocitopenie după prima doză, sindrom de pierdere capilară, șoc anafilactic. Practic, datele științifice de la acest moment vor fi reevaluate după finalizarea studiilor clinice și considerăm că este mai prudent, la acest moment, să așteptăm validarea rezultatelor finale până la a lua o decizie de a combina vaccinuri care folosesc tehnologie diferită și evident că această decizie este fundamentată și a luat în calcul atât precizările Agenției Europene a Medicamentului, care spune foarte clar că în acest moment nu se află în măsură să facă o recomandare fermă în acest sens. De asemenea, studiile clinice efectuate pe scheme de vaccinare heterologe nu depășesc mai mult de o mie de pacienți. Din ceea ce știm în momentul acesta este că reactogenitatea la cea de a doua doză cu un vaccin pe bază de ARN mesager este mai crescută comparativ cu schema de vaccinare care folosește același tip de vaccin. Nu putem anticipa frecvența reacțiilor adverse mai scăzută de 1 la 1.000, pentru că nu au fost înrolați atâția pacienți, atâtea persoane în acest studii. Ştim că datele de imunogenitate, adică apariția anticorpilor neutralizanți este noninferioară față de schema care folosește vaccinuri cu aceeași tehnologie, deci, practic, aici nu se anticipează o reducere a eficacității, deși nu avem date clare de eficacitate, avem date de imunogenitate. Ca atare, în acest moment, deși imunogenitatea este pozitivă, practic, pacienții care au primit o a doua doză cu vaccin pe bază de ARN mesager au avut chiar un nivel mai ridicat al anticorpilor neutralizanţi comparativ cu persoanele care au primit a doua doză cu același tip de vaccin, însă nu putem defini în totalitate profilul de siguranță și frecvența reacțiilor adverse atunci când vorbim de reacții adverse mai rare de 1 la 1.000 de persoane. Ca atare, nu se pune problema foarte clar de eficacitate, ci mai degrabă ceea ce a făcut să menținem schema de vaccinare cu două doze din același tip de vaccin este siguranța. Tocmai de aceea, considerăm că este important să vedem toate datele de siguranță pe o frecvență mai mică decât 1 la 1.000, moment în care vom reevalua toate aceste date și vom fi în măsură să spunem dacă este sau nu recomandat să facem această schemă de vaccinare heterologă. Deci, ca atare, rămâne aceeași schemă de vaccinare folosind două doze de vaccin de la compania Oxford-AstraZeneca, pentru că trebuie să ne uităm la riscul de la prima doză, la riscul de la a doua doză. Ca atare, riscul unui eveniment de tip trombotic, cu trombocitopenie după cea de-a doua doză, de pildă conform datelor raportate în Marea Britanie, este de sub un caz la un milion de doze administrate. Practic, vorbim de rata de background general întâlnit în populație, ceea ce nu poate să facă, în momentul de față, o asociere cu cea de a doua doză de vaccin. Ca atare, considerăm că riscurile administrării aceleiași doze de vaccin din același tip de vaccin la rapel sunt mult mai mici comparativ cu potențialele riscuri pe care nu le știm dacă combinăm vaccinuri cu tehnologii diferite. Repet, problema nu este de eficacitate, foarte probabil. Avem încă insuficientă date legate de siguranță.

Al doilea element important pe care îl voi prezenta este legat de conceptul "Orașul vaccinează satul". Până la acest moment au demarat acțiuni de vaccinare cu echipe mobile și centre mobile de vaccinare în 1.792 de localități din rural, din cele 2.862 de comune, ceea ce înseamnă circa 62,6% din comunele de la nivel național. Aceste acțiuni de vaccinare au fost organizate prin sprijinul echipelor mobile. Au fost constituite circa 871 de echipe mobile și au fost vaccinate în total peste 91.225 de persoane până la acest moment. În săptămâna precedentă am reevaluat eficiență a centrelor de vaccinare și, la acest moment, şi fac referire la centrele de vaccinare fixe, circa 80% din centrele de vaccinare fixe vaccinează mai puțin de 25% din capacitatea de vaccinare alocată fiecărui flux în parte, motiv pentru care, la acest moment când facem vorbire, 117 centre de vaccinare fixe și-au sistat temporar activitatea. Avem 371 de centre pentru care a fost redus programul de lucru și, de asemenea, au fost reduse numărul de fluxuri în centrele de vaccinare care au rămas active. În perioada următoare, vor fi de asemenea continuate aceste măsuri de eficientizare, de a menține un echilibru corect între costuri, costurile de menținere în activitate a acestor centre de vaccinare, şi aici nu vorbim de costuri cu personalul vaccinator, care rămâne în activitate, el este alocat centrelor de vaccinare active și care asigură vaccinarea în rural, ci celelalte costuri, de servicii, chirii, servicii de curățenie, dezinfecție și așa mai departe. Ca atare, în perioada următoare, foarte probabil că vom avea mult mai multe centre care vor avea activitatea sistată temporar, încât să existe o uniformizare a acoperirii geografice la nivelul fiecărui județ, pentru a asigura un acces cât mai bun al persoanelor la vaccinare. Repet, această măsură este luată pe de o parte pentru a echilibra costurile, pe de altă parte pentru a putea permite accelerarea campaniei de vaccinare în rural cu sprijinul echipelor mobile din aceste centre de vaccinare. De asemenea, se poate reveni foarte rapid la structura inițială a centrelor de vaccinare fixe în momentul în care cererea pentru vaccinare va crește și noi anticipăm că în următoarea perioadă vom avea o adresabilitate în creștere în ceea ce privește vaccinarea COVID-19, ca urmare a potențialului variantei Delta de a deveni dominantă în rândul populației la nivel global. De asemenea, așa cum sunt datele estimate și preconizate la acest moment, foarte probabil că și în țara noastră vom avea o creștere a numărului de cazuri cauzate de tulpina Delta. Vaccinarea la medicii de familie: până la acest moment sunt 2.548 de medici de familie care înregistrează activități de vaccinare. 1.285 dintre aceștia sunt din mediul rural și au fost vaccinate până astăzi peste 207.000 de persoane, 54,8% fiind din mediul rural. În ceea ce privește topul județelor după numărul total al persoanelor vaccinate în cabinetele de medicină de familie, cele mai multe au fost vaccinate în județul Timiș, peste 13.000 de persoane, urmat de municipiul Bucureşti - 10.665 de persoane, județul Mureș - 9.899 de persoane, Prahova - 9.574 de persoane și Argeș - 9.539 de persoane. De asemenea, din 8 mai știm că persoanele care doresc să se vaccineze au posibilitatea să se prezinte fără programare în centrele de vaccinare. Ca atare, în perioada 29 iunie - 5 iulie au fost vaccinate în total cu doza 1, doza 2 123.592 de persoane, din care cu doza 1, 62.390 de persoane. Dintre acestea, 91% au fost vaccinate prin prezentare directă la centrele de vaccinare sau cu echipe mobile sau în cadrul unor evenimente de tip maraton de vaccinare. În ceea ce priveşte numărul cetăţenilor străini vaccinaţi în România pe durata evoluţiei campaniei de vaccinare, sunt 30.108 persoane vaccinate cu doza 1, din care 18.493 vaccinate şi cu doza a doua. În ceea ce priveşte vaccinarea în cadrul unităţilor sanitare, în spitale, sunt 152 de spitale publice care înregistrează activităţi de vaccinare pentru pacienţii proprii, pentru pacienţii cu afecţiuni cronice eligibili, au fost vaccinaţi până la acest moment 3.974 de pacienţi din 37 de judeţe unde sunt localizate aceste spitale publice. De asemenea, 23 de spitale private au vaccinat 570 de pacienţi în 11 judeţe unde sunt localizate aceste unităţi sanitare. În această săptămâna demarează activitatea de vaccinare în alte 8 spitale publice din 2 judeţe. Acoperirea vaccinală la nivel naţional: în acest moment, municipiul Bucureşti are o rată de acoperire vaccinală din populaţia rezidentă eligibilă cu vârsta mai mare de 12 ani, de 45,9%; judeţul Cluj 42,6%; Sibiu 36,18%; Braşov 33,8%; Timiş 33%. Practic, sunt 9 judeţe care au rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 25 de judeţe care au o rată de acoperire vaccinală între 20 şi 30% şi 8 judeţe care au o rată de acoperire vaccinală sub 20%. În momentul acesta, rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia eligibilă peste 12 ani este de circa 28 %, practic de apropiem de o treime de populaţia eligibilă la nivel naţional. Centrele de vaccinare fixe care sunt active la data de 5 iulie şi care sunt accesibile pentru prezentare directă: sunt 709 centre ce vaccinare active, cumulând un total de 1.134 de fluxuri. Pentru vaccinul de la compania Pfizer sunt 514 centre active cu 859 de fluxuri, deci vedem, faţă de săptămâna precedentă sunt cu aproximativ 100 de fluxuri mai puţine; centre active care primesc vaccin de la compania Moderna sunt 94 cu 113 fluxuri de vaccinare, centre care primesc vaccin de la compania Oxford-AstraZeneca sunt 37 cu 58 de fluxuri şi centre active care primesc vaccin de la compania Johnson & Johnson - 64, având 76 de fluxuri în total. În platforma naţională de programare a vaccinărilor există în momentul de faţă 106.169 de persoane programate, atât pentru doza unu, cât şi pentru doza doi, pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri. De asemenea, de la debutul campaniei de vaccinare şi până la acest moment au fost vaccinate 4.725.239 de persoane, din care cu doza 2 peste 4,53 milioane de persoane. În ceea ce priveşte acoperirea vaccinală pe grupe de vârstă, cea mai mare rată de acoperire vaccinală este la grupa de vârstă de 60-69 de ani, peste 37%, urmată de grupa de vârstă 70 -79 ani, 34,7% şi 50-59 de ani, 34,6%. De asemenea, în grupa de vârstă 12-15 ani, rata de acoperire vaccinală este de 2,4%, în valoare absolută au fost vaccinate cu cel puţin o doză 20.078 de persoane, iar grupa de vârstă 16-19 ani are o rată de acoperire vaccinală de 15,9% ceea ce în valoare absolută înseamnă aproximativ 130.478 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză. În centrele de vaccinare care sunt organizate la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost vaccinate în total 276.282 de persoane, din care persoane din afara structurilor Ministerului Apărării Naţionale 139.778 de persoane, după momentul în care aceste centre au devenit accesibile pentru populaţia generală. La nivelul centrelor de vaccinare din Ministerul Afacerilor Interne au fost vaccinate până la acest moment 50.502 persoane.

Ultima parte a datelor pe care urmează să vi le prezint va fi legată de situația persoanelor confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după vaccinare, ceea ce arată, în practica de zi cu zi, am putea să spunem eficiența, este un surogat al eficienţei vaccinurilor folosite la nivel național și, de asemenea, vor fi câteva date legate de reacții adverse și o să fac mai multe precizări legate de modalitatea de raportare a reacțiilor adverse, pentru că în ultimele zile au apărut o serie de dezinformări grave în spațiul public legat de cum se raportează reacțiile adverse și de omisiunea anumitor reacții adverse, ceea ce este total fals.

În perioada 27 decembrie 2020 - 4 iulie 2021, un număr de 23.814 persoane, ceea ce înseamnă 0,5% din totalul persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză, practic cu prima doză, au avut un test pozitiv de infecție cu SARS-CoV-2. Mediana timpului scurs de la administrarea primei doze până la testul pozitiv a fost de 13 zile, deci practic în primele 10-14 zile de la vaccinare, când nivelul anticorpilor nu este suficient de ridicat pentru a asigura o protecție suficientă și, de asemenea, noi știm că o prima doză de vaccin nu asigură beneficii maximale. Tocmai de aceea este important să asigurăm schema de vaccinare completă.

În ceea ce privește numărul de persoane vaccinate cu schemă completă, care au fost depistate cu infecție SARS-CoV-2 de la debutul campaniei de vaccinare până pe data de 4 iulie, un număr de 4.990 de persoane, ceea ce reprezintă 0,1% din totalul persoanelor vaccinate cu doza doi, au fost testate pozitiv cu infecție SARS-CoV-2, deci 0,1% din cele peste 4,5 milioane de persoane vaccinate cu cele două doze. Trebuie să înțelegem că eficacitatea vaccinurilor, în mod deosebit dacă facem referire la vaccinurile pe bază de ARN mesager, care sunt cele mai folosite în țara noastră, au procente de peste 95%, ceea ce înseamnă, pe înțelesul tuturor, că vaccinurile scad de cel puțin 20 de ori probabilitatea să faci o boală simptomatică, să ajungi în spital și să faci complicații grave și, implicit, riscul de deces, care este estimat la un risc de 100 de ori mai redus comparativ cu situația în care omul respectiv nu ar fi fost vaccinat.

Așa încât, sigur, există 5% dintre persoanele vaccinate care nu dezvoltă un nivel suficient de protector al anticorpilor din motive care țin de modalitatea de activare a răspunsului imun, țin de biologia organismului fiecărui om. Acești anticorpi nu apar nici după boala naturală, nici după vaccinul COVID-19 și nici după alte tipuri de vaccinuri, sunt persoane considerate anergice, care nu dezvoltă, practic, anticorpi după infecții în general.

Mediana timpului scurs de la administrarea a celei de a doua doze  până la data confirmării a fost de 31 de zile. Sigur că la acest moment, în perspectiva variantei Delta, uitându-ne la ce se întâmplă și în celelalte țări, în Israel, în Marea Britanie, observăm o creștere a numărului de cazuri, inclusiv în rândul celor vaccinați, însă trebuie să ținem cont că în țările în care procentul persoanelor vaccinate este de peste 60%-70%, evident că aplicând 5% din numărul total al persoanelor vaccinate, vom avea un număr destul de mare de persoane care s-ar putea să nu aibă un nivel crescut de protecție, chiar dacă au fost vaccinate, pentru că intră în  acel procent al persoanelor care au această probabilitate mai redusă de a dezvolta anticorpi după vaccinare. Însă ce am observat cu toții în țările cu rată crescută de acoperire vaccinală, în ciuda creșterii numărului de cazuri, generate în special de varianta Delta, nu a crescut numărul de internări și nu a crescut numărul de decese, spre deosebire de tarile în care rata de acoperire vaccinală este scăzută, cum se întâmplă în Rusia, cum se întâmplă în Africa de Sud, unde tulpina Delta este deja dominantă în peste 60% din cazurile confirmate, a crescut în paralel și numărul de internări și numărul de decese. Practic, majoritatea deceselor se înregistrează la persoanele nevaccinate, ceea ce ne spune cât se poate de clar că vaccinarea aduce beneficii importante în controlul pandemiei și, în mod deosebit, în controlul consecințelor negative ale pandemiei: internare în spital, internare în terapie intensivă, boală gravă și deces.

Reacțiile adverse raportate până pe data de 5 iulie  la nivel național - au fost raportate 16.629 de cazuri de reacții adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de 1,84 de cazuri la 1.000 de doze administrate. Există, evident, rată de raportare diferită pe cele patru tipuri de vaccinuri. Pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, rata de raportare este de 1,15 cazuri la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania Moderna 2,78 de cazuri la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania AstraZeneca 7,2 cazuri la 1.000 de doze administrate şi pentru vaccinul de la compania Johnson & Johnson 0,7 de cazuri la 1.000 de doze administrate.

În săptămâna precedentă, în săptămâna 28 iunie - 4 iulie, au fost raportate un număr de 57 de reacții adverse postvaccinale, peste 50% dintre acestea fiind raportate la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România. Mediana vârstei persoanelor care au raportat RAPI a fost de 33 de ani și, în funcție de severitatea manifestărilor clinice, nu au fost raportate reacții încadrate ca fiind severe, toate fiind reacții clasificate ca nesevere.

Aș vrea să punctez câteva lucruri legate de modalitate de raportare a reacțiilor adverse. Pentru noi, ca și coordonatori ai campaniei de vaccinare, a fost și rămâne foarte importantă siguranța tuturor persoanelor care aleg să se vaccineze. Şi, în mod deosebit, siguranța se traduce prin comunicare, prin comunicare transparentă și onestă, atât legat de beneficiile vaccinării și importanța vaccinării, cât și de reacțiile adverse care reies din studiile care au stat la baza autorizării vaccinurilor, precum și reacțiile adverse care au fost ulterior identificate, ca urmare a mecanismelor de farmaco-vigilenţă. Care este modalitatea de raportare a reacțiilor adverse? Pentru că aseară a fost difuzat, mă rog, un material la TV, unde se prezenta faptul că România nu raportează reacții adverse la nivel european, ceea ce, repet, este fals. În primul rând, știm că la Agenția Națională a Medicamentului se pot raporta reacții adverse de către profesioniștii din sănătate și de către persoanele vaccinate sau de către aparținătorii acestora. Există o fișă online sau se poate transmite fizic, prin poștă sau altă modalitate, această fișă de raportare a reacțiilor adverse. Fișa este evaluată de către Departamentul de farmaco-vigilenţă din Agenția Națională a Medicamentului, se iau toate măsurile necesare pentru a avea certitudinea că avem datele exacte și verificabile pentru a putea, acea reacție adversă, să fie evaluată științific de către experții de la nivelul Agenției Europene a Medicamentului și, ulterior, acea fișă de raportare se transmite în sistemul de raportare EudraVigilance, în care raportează toate țările din spațiul economic european. Practic, acest sistem de raportare permite o conectare între Agenția Europeană a Medicamentului și agențiile naționale ale medicamentelor și dispozitivelor medicale din țara noastră. În funcție de încadrarea reacției adverse posibile sau suspecte, de către pacient sau de către personalul medical, ele pot fi considerate grave și este obligația de a fi raportate la EudraVigilance în maxim 15 zile de la momentul la care se primește fișa sau non-severe, non-grave, existând obligația de a fi raportate într-un interval de maxim 90 de zile, iar aceste date sunt prevăzute în Legea 95 din 2006, Capitolul 10, privind farmaco-vigilenţa pentru toate medicamentele, nu neapărat pentru vaccinuri.

În ceea ce privește informațiile care sunt raportate în această bază de date, adică fișele de reacții adverse suspecte, indiferent că au sau nu legătură cu vaccinarea, toate se raportează la EudraVigilance, însă raportarea se face nu direct de către pacient sau profesionistul din sănătate, se face de către Agenția Națională a Medicamentului sau de către deținătorii autorizației de punere pe piață, în speță companiile farmaceutice.

În ceea ce priveşte informaţiile accesibile publicului larg, Agenţia Europeană a Medicamentului şi Comisia Europeană pune la dispoziție o interfaţă, un portal, care poată să fi accesat la adresa www.adrreports.eu şi pe această platformă se pot genera rapoarte vizavi de numărul de reacții adverse care au fost raportate de statele membre pe diverse categorii de reacții adverse, pe diverse sisteme şi organe şi pentru generarea unui raport, de plidă pentru România, se selectează limba română, după aceea se accesează secţiunea "Caută un raport", cu posibilitatea de căutare a rapoartelor de reacţii adverse, accesând căsuța "Rapoarte de reacţii adverse suspectate pentru substanţa activă" şi se selectează unul dintre cele patru tipuri de vaccinuri. Am verificat personal, se regăsesc rapoartele de reacţii adverse transmise de către Agenţia Naţională a Medicamentului pentru România, pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri.

De asemenea, din 5 februarie, am transmis printr-o adresă către toate direcţiile de sănătate publică şi centrele de vaccinare, solicitarea de a se pune la dispoziţia persoanelor care doresc să se vaccineze, prospectul în limba română pentru fiecare tip de vaccin în parte, la cererea persoanelor respective se printează în centrul de vaccinare prospectul sau se indică linkul de unde poate să fie descărcat pe dispozitivele electronice, unde pot să fie evaluate şi există un update, o actualizare permanentă a acestor prospecte, în funcţie de precizările Agenţiei Europene a Medicamentului. De asemenea, din 18 februarie, în toate centrele de vaccinare există afişate foarte clar modalitatea de raportare a reacţiilor adverse, de unde se pot descărca fișele de raportare şi inclusiv precizări legate de modalitatea în care sunt transmise aceste rapoarte de reacții adverse.

Aş mai vrea să fac câteva precizări legate de reacţiile adverse în general ale vaccinurilor COVID-19 şi voi spune atenţiei dumneavoastră câteva aspecte care sunt propagate şi dezinformează, în momentul de faţă, în spaţiul public, legat de faptul că după vaccinare a COVID-19 proteina spike circulă în sânge şi produce efecte adverse grave în rândul persoanelor vaccinate. Aici lucrurile sunt cât se poate de clare şi studii solide în acest sens: după vaccinarea COVID-19, majoritatea proteinei S se exprimă la locul de administrare, de aia se numeşte "proteină spike", pentru că are, practic, un cârlig care o reţine pe membrana celulelor musculare la locul de administrare. Studiile efectuate după doza unu au arătat că există cantităţi extrem de mici de proteine S care circulă în primele 2-4 zile de la vaccinare şi această proteină S dispare odată cu apariţia anticorpilor anti-SARS-CoV-2, pentru că aceasta este cea care generează apariţia anticorpilor. De asemenea, deşi proteina spike este asemănătoare cu proteina virală, proteina spike din vaccin este asemănătoare cu proteina virală ca structură, ca funcţie, există, totuşi, o mică diferenţă care nu îi permite proteinei spike din vaccin, practic sunt doi aminoacizi modificaţi, şi nu îi  permite să fuzioneze cu membrana celulelor-ţintă prin intermediul receptorilor de tip angiotensin convertază II. Aici, iarăşi, sunt studii cât se poate de clare care au arătat că după doza doi nu există, nu s-au identificat, prin teste ultrasensibile, care au o sensibilitate de o mie de ori mai mare decât testele antigen obişnuite, nu s-a indentificat proteină spike circulantă. Aici, în ideea în care proteina spike circulă în sânge şi provoacă efecte adverse grave este falsă, nu se întâmplă acest lucru.

De asemenea, o altă informaţie complet falsă, care circulă în spaţiul public, şi de aceea mi-am permis să o prezint aici, este legată de fertilitate şi se propagă ideea că vaccinarea COVID-19 afectează fertilitatea, atât la femei, cât şi la bărbaţi. Sunt date cât se poate de clare, în primul rând, ideea a plecat de la faptul că există o asemănare între structura proteinei spike şi o proteină, sincitina-1, care are rol în maturarea şi în dezvoltarea placentei, însă studiile au arătat că există asemănări foarte mici între aceste două proteine, încât probabilitatea să găsim o asemănare între proteina spike şi orice altă proteină este foarte mare, dacă ne-am uita la ele. Mai mult decât atât, plecând de la această ipoteză, s-a vehiculat ideea că anticorpii anti-proteina spike ar reacționa încrucișat și cu această proteină, care are rol în maturarea placentei și că, evident, ar cauza aceste probleme de fertilitate. Lucrurile nu stau deloc așa. În primul rând, sunt studii făcute la persoanele vaccinate și s-au determinat anticorpii antisincitină-1, în 15 cazuri - sunt studii pe număr mic de persoane și nu s-au identificat acești anticorpi și, mai mult decât atât, toate datele disponibile de la acest moment arată că după infecția naturală cu SARS-CoV-2, adică după COVID-19, nu sunt semnale că scade fertilitatea, pentru că aceiași anticorpi anti-proteină spike apar și după boala naturală. Cu atât mai mult, sunt studii recent publicate care au arătat că după vaccinare nu se influențează fertilitatea masculină, practic s-au uitat la anumiți parametri din lichidul seminal și sunt nemodificați față de starea anterioară la un interval de circa două-trei săptămâni de la cea de a doua doză de vaccin.

De asemenea, aș vrea să mai prezint câteva lucruri legate de miocardite, de miocarditele care apar la persoane vaccinate cu vaccinuri pe bază de ARN mesager. Este important să ne uităm, pe de o parte, la rata de backgound general, ce apare în mod obișnuit în populația generală, pentru că miocarditele în mod obișnuit apar la persoanele tinere, la persoanele sub 30 de ani, în mod deosebit la bărbați. Ele sunt definite ca inflamații ale mușchiului cardiac și, din punct de vedere clinic, pacientul resimte disconfort sau durere în piept, uneori stare de oboseală, febră, dureri musculare și poate, în anumite cazuri, palpitație și senzație de lipsă de aer. Aceste cazuri apar, cel mai frecvent, după infecțiile virale; sunt și alte cauze, însă cel mai frecvent după afecțiunile infecțioase de cauză virală. În populația generală se estimează o frecvență între 1 până la 10 cazuri de miocardite, pericardite, la un milion de persoane lunar. În momentul acesta, în Statele Unite, unde există cel mai mare număr de doze administrate, inclusiv la populația tânără, sunt peste 150 de milioane de doze de rapel efectuate, de persoane vaccinate cu schemă completă, și au fost confirmate, în sistemele de raportare, conform definiției CDC şi FDA, 518 rapoarte de miocardite și pericardite, ceea ce înseamnă, în momentul de față, o frecvență generală de 3,5 cazuri la un milion de persoane vaccinate cu schemă completă; pentru că ce s-a observat este că aceste cazuri de miocardită apar mai frecvent după doza a doua, după rapel, în primele două-trei zile de la administrarea celei de a doua doze. În momentul de față, făcând analize pe diverse grupe de vârstă, s-a observat că într-adevăr este o incidență mai crescută a acestor cazuri la persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 ani până la 30 de ani, așa încât se estimează o frecvență de circa 20 de cazuri la un milion de persoane vaccinate, repet, comparativ cu o frecvență în populația generală 1 până la 10 cazuri la 1 milion de persoane vaccinate. Uitându-ne la analiza risc - beneficiu pe care CDC-ul a efectuat-o, pentru grupa de vârstă, de pildă, 12-17 ani, s-au evaluat beneficiile care se obțin prin vaccinare. Vaccinând un milion de persoane, practic, prevenim 5.700 de cazuri de infecție SARS-CoV-2, prevenim 215 spitalizări, 71 de internări în secția de terapie intensivă și două decese - aceasta este rata de instalare, de deces la grupa de vârstă 12-17 ani prin COVID-19, două decese la 1 milion de persoane. De asemenea, previne sindromul inflamator multisistemic al copilului, previne sindromul de COVID-19 prelungit și sechelele post-COVID și, poate, în perspectiva noilor variante virale, să prevină boala simptomatică și complicațiile grave, mai ales la cei cunoscuți cu afecțiuni cronice, date de infecția cu aceste variante virale de îngrijorare, în condițiile în care la un milion de persoane vaccinate cu schema completă ar putea apărea aproximativ 20 de cazuri de miocardite. Din punct de vedere al evoluției clinice, majoritatea au fost forme ușoare, toți pacienții au fost externați după trei, patru zile de la internare. Cum acestea sunt datele pe care eu voiam să le prezint legat de riscul de miocardită. În acest moment, dacă există o teamă față de proteina Spike care apare după vaccin, că ar putea să genereze anumite afecțiuni, este foarte clar că trebuie să ne vaccinăm, pentru că cantitatea de proteină Spike în cadrul bolii naturale în cadrul COVID-19 este mult mai mare, pentru că acolo avem virus circulant, avem replicarea virală și o cantitate de virus importantă care determină toate afecțiunile din cadrul bolii, spre deosebire de ce se întâmplă după vaccinare, în condițiile în care cantitatea, marea majoritate a proteinei Spike care rezultă din vaccinare rămâne la locul de administrare și generează răspunsul imun. Și, de asemenea, este cât se poate de clar în momentul de față, beneficiile vaccinării COVID-19 pe toate grupele de vârstă pentru care există autorizare depășesc cu mult riscurile legate de reacții adverse. Mai departe, o să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Mulțumesc.

Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule președinte. O să încep cu câteva chestiuni de interes legate de certificatul digital european. A fost lansat pe 1 iulie, până acum a funcționat fără probleme și funcționează în continuare fără probleme iar până astăzi de dimineață, la ora 10:00, au fost generate 704.064 de certificate. Mare parte dintre acestea, 96%, sunt certificate care atestă vaccinarea, vorbim de 676.000. Sub 4% sunt certificate COVID care atestă recuperarea și/sau un test negativ, iar la centrul suport, la call centerul pe care îl avem pentru situații excepționale, numai în ultimele 24 de ore sunt înregistrate un număr de 1.224 de apeluri. Este în continuare o mare solicitare, platforma funcționează. Aş profita de ocazie să reamintesc platforma de pe care putem descărca aceste certificate: certificat-covid.gov.ro. Şi îi invităm în continuare pe toţi cei care vor călători în perioada următoare să descarce acest certificat. Mai sunt cinci săptămâni până când trebuie să facem tranziţia către formula digitală, dar oricum este varianta cea mai simplă, nu trebuie să trăim cu grija că pierdem sau rătăcim hârtia, documentul, dacă îl avem pe smartphone sau, oricum, avem codul QR, este, spre exemplu, în cazul vaccinării, un document care rămâne valabil un an de zile, până în iunie 2022. Cu privire la vaccinarea prin intermediul operatorilor economici, până în acest moment au utilizat această oportunitate 585 de companii, dintre care 92 din domeniul HoReCa. Această activitate a fost desfăşurată cu ajutorul a 208 echipe mobile. S-au vaccinat 63.000 de persoane până în acest moment, dintre care 3.892 de persoane provin din domeniul HoReCa. Sunt aceleaşi judeţe ca şi săptămâna trecută, Braşov, Alba şi Bihor, în topul celor mai performante privind activitatea de vaccinare prin companiile private. Aşa cum spuneam, încercăm să avem cât mai multe activităţi care să meargă cât mai aproape de oameni. Sunt foarte multe centre de vaccinare desfăşurate şi organizate în mall-uri, aeroporturi, în diverse locaţii atipice, dar se remarcă un centru important de vaccinare din Galaţi, un drivethru care a reuşit până în acest moment să vaccineze 18.301 persoane, spre deosebire de celelalte, care au avut o activitate mai scăzută. Acum, cu privire la misiunile de transport, am văzut cu toţii poate prin oraş sau prin ţară maşinile care transportă vaccinuri, până în acest moment au fost efectuate peste 13.500 de misiuni de transport la nivel naţional. Acestea au fost efectuate de către un număr de 30.200 de persoane din cadrul MAI, fie că vorbim de Poliţia Română, fie că vorbim de Jandarmerie, Poliţia de Frontieră şi IGSU. La fel, personalul din MApN, foarte important, 11.613 persoane angrenate în acest demers, cu peste 4.200 de mijloace tehnice. Acum, legat de dozele de vaccin care au sosit în România, până în acest moment România a primit 16.596.629 de doze de vaccin, dintre care a administrat 54,48%, reprezintă în cifre absolute 9.042.170. BioNTech/Pfizer - 10.932.929 de vaccinuri recepționate; Moderna - 1.366.800; AstraZeneca - 3.374.000 de doze, iar Johnson&Johnson - 922.900 de doze recepționate. Pentru perioada următoare, calendarul livrărilor arată în felul următor: pentru luna iulie o să primim 2.378.702 doze; după cum ştim, am suspendat o parte din dozele care urmau să fie livrate în perioada următoare tocmai pentru a putea avea un management al stocurilor mai eficient, ţinând cont și de faptul că aceste doze de vaccin au o perioadă de valabilitate, astfel că pentru dozele de vaccin produse de compania BioNTech-Pfizer pentru săptămâna 5-11 iulie și 12-18 iulie dozele sunt suspendate, însă în săptămâna 19-25 iulie vom primi 713.701 doze, iar în ultima săptămână din iulie vom primi 713.700 de doze, cu un total de 1.427.402 doze - acestea sunt estimări. Pentru Moderna o să fie livrări în toate săptămânile din luna iulie: 112.800 de doze, mai puțin în ultima săptămână când vorbim de 111.600 - un total de 450.000 de doze pentru luna iulie. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca avem toate dozele suspendate, toate livrările suspendate, mai puțin din ultima săptămână când vom primi 191.700 de doze de vaccin. Pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson, așa cum știm, nu au fost suspendate livrările, vom primi în fiecare săptămână, cu un total de 309.600 de doze de vaccin. Așa cum spuneam, pentru luna iulie avem 2.378.702 doze de vaccin, care vor sosi în România suplimentar față de cele 16.596.000 de doze care au ajuns deja. Așa cum spuneam, e necesar un management al stocurilor cât mai eficient și, cum știm cu toții, au demarat și acțiuni de donare și revânzare de doze de vaccin. Aș menționa principalele activități în acest sens. Până acum, România a donat Republicii Moldova în cinci tranșe peste 400 de mii de doze de vaccin produs de AstraZeneca, la fel Serbiei 50.400 de doze și către Ucraina 100.800 de doze, livrare care este în curs de finalizare, donație care este în curs de finalizare. Deci, până în momentul de față, România a donat 556.800 de doze de vaccin. Suplimentar, Ambasadei Argentinei au fost donate 30 de doze de vaccin produse Johnson&Johnson, sprijinul pentru imunizarea lotului naționalei de rugby a Argentinei. Iar cu privire la vânzări, până în momentul de față a fost finalizat procesul cu Danemarca, căreia îi vom vinde 1.170.000 de doze de vaccin. Așa cum spuneam și data trecută, este o muncă în echipă cu a Ministerului Sănătății, cu Ministerul Afacerilor Externe și celelalte instituții care gestionează politica externă a României și pe măsură ce o să avem informații noi și o să fie finalizate acorduri diplomatice, o să vi le comunicăm. Eu cam atât am avut. Mulțumesc foarte mulțumesc.

Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc. Vă rog, dacă sunt întrebări.

Reporter: Bună ziua. Sunt reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății care ne spun că să purtăm în continuare mască, chiar dacă suntem vaccinați complet cu ambele doze. Ce ne spune acest lucru, având în vedere măsurile de la acest moment din România și întrebarea este dacă ar trebui revizuite aceste măsuri?

Valeriu Gheorghiță: Masca de protecție rămâne o barieră fizică foarte importantă în limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de varianta la virală de care noi vorbim. În momentul de față, datele de eficiență - și aici vorbesc de eficiență și eficacitate - din Marea Britanie ne arată următoarele lucruri. După schema de vaccinare completă cu un vaccin de la Compania BioNTech-Pfizer, deci un vaccin pe bază de ARN mesager, eficienţa faţă de prevenţia bolii simptomatice, deci vorbim de COVID simptomatic, este de circa 88%. Faţă de riscul de spitalizare, deci eficienţa pentru prevenirea spitalizării este de 96%. În ceea ce priveşte vaccinurile bazate pe vectori virali, şi anume, vaccinul de la Compania AstraZeneca, care a fost folosit în cea mai mare parte în Marea Britanie, eficienţa pentru COVID simptomatic este de circa 60%, iar pentru prevenirea spitalizării este circa 92%. Ceea ce ne interesează în final pe noi, şi aici vorbim de eficienţa împotriva variantei Delta, ca să fie lucrurile foarte clare, comparativ cu o singură doză administrată, care are o eficienţă pentru cele două vaccinuri, de doar 33% pentru COVID simptomatic. Deci, mesajele sunt următoarele: o singură doză nu ne protejează şi, atunci, este nevoie să respectăm schema de vaccinare tocmai pentru a avea beneficii în ceea ce priveşte riscul individual de formă severă, pentru că sunt date care arată că infecția cu varianta Delta crește riscul de spitalizare, de două-trei ori, comparativ cu celelalte variante virale, deci riscul de evoluţie către formele severe, ceea ce era anticipat prin faptul că se multiplică într-un ritm mult mai accelerat, comparativ cu celelalte variante virale, ca atare, dacă ne uităm la eficienţa faţă de boala simptomatică, vedem că există un procent de cazuri care nu sunt suficient de bine acoperite şi, atunci, evident că nu avem de unde să ştim de la început cine este protejat şi cine nu este protejat suficient de bine. Tocmai pentru a preveni o creştere a numărului de cazuri, recomandarea este să purtăm, evident, masca de protecţie, pentru că, bun avem opţiunea să nu o purtăm, dar avem aceeaşi opţiune să o purtăm, mai ales atunci când suntem şi participăm la diverse evenimente unde un număr mare de persoane, unde nu se poate respecta foarte bine distanţarea fizică şi nu unde nu există, mai ales când vorbim de spaţii închise, este foarte importantă purtarea măştii de protecţie, mai ales în spaţiile neaerisite. Tocmai de aceea, mesajul este cât se poate de clar, de a continua vaccinarea, de a ne vaccina, pentru că, în felul acesta, ne protejăm riscul faţă de riscul de boală simptomatică şi de forme severe, indiferent de varianta virală de care vorbim, chiar dacă activitatea neutralizantă a anticorpilor care apar după vaccinurile pe bază de ARN mesager este de circa 2-3 ori mai redusă pentru varinata Delta, comparativ cu celelalte varinate, cu varianta Alfa ne interesează şi cu varianta iniţială - Wuhan, beneficiile se menţin în ceea ce priveşte, repet, boala simptomatică şi formele severe cu complicaţii şi, implicit, riscul de deces. Şi acestea sunt datele care sunt cât se poate de relevante, repet, din ţări cu rată crescută de acoperire vaccinală şi, unde, tuplina Delta, în momentul de faţă, este dominantă. Odată cu creşterea numărului de cazuri nu a crescut numărul de persoane care se internează şi nu a crescut numărul de decese, spre deosebire de ţările care au o rată mică de acoperire vaccinală. De asemenea, tulpina Delta poate să producă reinfecţii. Persoanele care au trecut prin infecţia, prin boala naturală, cu alte variante virale care circulă, nu sunt suficient de bine protejate împotriva infecţiei cu varianta virală Delta, existând un procent de scăpare de sub protecţia anticorpilor care apar după boala naturală între 20 şi 50%, practic, avem un risc de 20-50% să ne reinfectăm cu varianta Delta, dacă avem istoric de trecere prin boală. Deci, practic, trecerea prin boală nu ne protejează faţă de infecţia cu tulpina Delta. Ca atare, în perioada următoare, este cât se poate de clar faptul că trebuie să avem grijă la respectarea măsurilor pe care noi deja le ştim, de prevenţie - mască de protecţie, igiena mâinilor, să nu uităm de igiena mâinilor, cum ne punem şi dăm masca jos, trebuie să igienizăm mâinile, respectarea distanțării fizice, aerisirea încăperilor şi evitarea acelor zone supraaglomerate, mai ales când nu este esențial să fim prezenţi acolo.

Reporter: Am văzut că, de când a început campania de vaccinare, un rău făcut a fost chiar de către colegii dumneavoastră medici, unii dintre ei, care au spus că vaccinul nu e bun, COVID nu există. Avem o primă sancțiune din partea Colegiului Medicilor București pentru un medic. Este vorba de avertisment, adică aproape nimic. Considerați că aceste sancțiuni ar trebui să fie mai drastice?

Valeriu Gheorghiţă: Consider că profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să aibă un punct de vedere ferm legat de tot ceea ce înseamnă informații false care se propagă în spațiul public, mai ales informații care sunt propagate de cadre medicale. Cu atât mai mult în acel în acel caz, trebuie să existe o poziție cât se poate de fermă și acesta este motivul pentru care astăzi am ținut să fac câteva precizări legate de cum se raportează reacțiile adverse și care sunt principalele îngrijorări legat de vaccinarea COVID-19, chiar dacă ele există pe platforma rovaccinare. Din acest punct de vedere cred că există, în momentul de față, autorități în domeniul medical, cum este și Colegiul Medicilor, care, sigur, trebuie să aibă un punct de vedere foarte clar în aceste situații în care informațiile sunt prezentate incomplet, incorect sau care dezinformează, tocmai pentru că este datoria noastră deontologică, în calitate de medici care am absolvit universitățile de medicină și farmacie, să informăm corect oamenii legat de orice înseamnă act medical, nu doar vaccinare, ci orice înseamnă act medical. Şi aici, personal, nu mi-aş permite să vorbesc despre o intervenție chirurgicală în condițiile în care specialitatea mea este de boli infecțioase. Deci aici ține, repet, iarăși, de deontologia fiecăruia dintre noi.

Reporter: Conform Societății Germane pentru Imunologie, varianta Delta afectează în număr foarte mare adolescenții și copiii. Din prisma faptului că nu sunt vaccinați suficient?

Valeriu Gheorghiţă: Da. Din prisma faptului că rata de acoperire vaccinală în rândul adolescenților este scăzută comparativ cu populația adultă sau populația de peste 60 - 65 de ani. Şi mai este un argument important, interacțiunea dintre aceste persoane, care este foarte crescută, și probabilitatea ca aceste persoane, adolescenții, în general, tinerii, să respecte măsurile de prevenție, mască, igienă și toate celelalte pe care le știm, distanțare fizică, este mult mai redusă, deci se creează în felul acesta contextul ideal pentru răspândirea și transmiterea infecției de la un de la o persoană la alta.

Reporter: Și mai spun ei că atât timp cât nu vor fi vaccinați în număr mare, copiii și adolescenții, nu vom ajunge la imunitate colectivă.

Valeriu Gheorghiţă: Uitându-ne la caracteristicile demografice ale fiecărei populații, aici, sigur, ne uităm pe diverse grupe de vârstă, pe populație rezidentă și în fiecare țară există diferențe în ceea ce privește populația țintă ca să îți confere acoperirea imunității colective, imunității de grup. Deci aici lucrurile nu pot fi comparate de la o țară la alta, pentru că există diferențe demografice importante la nivel populațional și, din acest motiv, fiecare țară și-a dezvoltat propria-i strategie de vaccinare care să permită o prioritizare cât mai bună a vaccinurilor, în condițiile în care erau insuficiente în primele etape ale vaccinării.

Reporter: În ceea ce privește România, credeți că din septembrie, când se vor redeschide școlile, va crește numărul copiilor vaccinați?

Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu dacă va crește neapărat numărul copiilor vaccinați, dar este cât se poate de evident faptul că sfârșit de august - început de septembrie va reprezenta momentul în care în România vom înregistra o creștere a numărului de cazuri. Este important și sperăm să ne înșelăm, să nu avem creștere de cazuri, lucrurile să fie cât se poate de bine controlate, însă, la acest moment, nici rata de acoperire vaccinală și nici și rata de trecere prin boală nu ne oferă un nivel suficient de mare de protecție față de iminența răspândirii infecției cu varianta virală de îngrijorare, Delta.

Reporter: Şi aş avea o întrebare pentru domnul secretar de stat. În afară de Danemarca, mai sunt alte țări cărora le vom vinde vaccin?

Andrei Baciu: Mai sunt câteva ţări, însă demersurile încă nu s-au finalizat și Ministerul Afacerilor Externe este în curs de a analiza parteneriatele care sunt cele mai utile, din punctul de vedere al politicii externe, pentru România. Pe măsură ce se finalizează, o să le facem publice imediat și, sigur, o să le recapitulăm în cadrul conferințelor, însă le vom face publice imediat. Mulțumesc.

Reporter: Aș vrea să îmi spuneți, în urmă cu câteva zile au apărut informații că deja în județul Argeș ar fi transmitere comunitară pentru tulpina Delta, dacă dumneavoastră considerați că și în alte zone ale țării ar fi această situație cu transmitere comunitară, eventual și în București, și ce înseamnă, cât de periculoasă este această transmitere comunitară, ce schimbă?

Valeriu Gheorghiţă: Transmitere comunitară înseamnă că odată ce intri în contact cu o persoană poți să te infectezi cu această variantă Delta, care se răspândește în regiunea, în localitatea respectivă, persoana fiind simptomatică sau asimptomatică. Tocmai de aceea, prin transmitere comunitară înțelegem răspândirea infecției de la o persoană la alta pe teritoriul țării noastre. Transmiterea comunitară poate să fie sporadică sau poate să fie una accelerată, nu este cazul la nivel național, în acest moment, vorbim de o transmitere sporadică, cu un număr mic de cazuri, care sunt raportate în fiecare zi. Noi ne dorim și sperăm ca situația să rămână așa din punct de vedere epidemiologic, însă dacă nu ne vom face foarte bine temele până în toamnă, lucrurile sunt cât se poate de evidente că nu au cum să rămână în felul acesta, pentru că vedem experiența celorlalte țări. Tocmai de aceea este greu de spus dacă din aceste tulpini, care au fost confirmate până la acest moment, putem vorbi de o transmitere comunitară și în alte regiuni ale țării. Vom vedea în continuare care sunt datele care rezultă în urma secvențierii tulpinilor și, sigur, aici colegii din Institutul de Sănătate Publică fac această supraveghere, este element cât se poate de important de a supraveghea care este trendul cazurilor care sunt generate de varianta Delta. Deci săptămânal se emit aceste rapoarte cu rezultatele de secvențiere și vom vedea dacă sunt și alte regiuni, alte județe în care putem vorbi de transmitere comunitară.

Reporter: Se fac mai frecvent aceste secvențieri în perioada aceasta având în vedere riscurile?

Valeriu Gheorghiţă: Săptămânal se trimit, practic, 10% din cazurile confirmate pentru secvențiere din fiecare județ sau maxim, repet, 500 de cazuri pe săptămână pentru secvențiere. Nu e cazul pentru că avem foarte puține în momentul de față, dar România este între cele 13 țări de la nivel european care secvenţiază 10% din tulpinile identificate.

Reporter: Și aș vrea să vă mai întreb legat de faptul că această nouă tulpină este mai contagioasă, credeți că ar trebui să se schimbe metodologia de internare în spital a persoanelor cu alte patologii? Înțeleg că în prezent acestea nu sunt testate în cazul în care sunt vaccinate complet și asimptomatice. Credeți că ar fi nevoie să fie testate sau să se rămână la actuala procedură?

Valeriu Gheorghiță: Cred că metodologia care a fost deja publicată și propusă de colegii la Institutul de Sănătate Publică este una clară la momentul actual. Știm foarte bine că aceste metodologii sunt reevaluate și actualizate periodic în funcție de evoluția epidemiologică și de datele științifice care apar. La acest moment, asta este situația și lucrurile sunt, practic, abordate ca atare în această manieră. Vom vedea dacă în perioada următoare, peste o lună, două luni, lucrurile au nevoie să fie actualizate, dar pentru momentul de față, cred că situația este clară.

Reporter: Și  dacă mai îmi permiteți o singură întrebare scurtă: cât la sută dintre cadrele medicale s-au vaccinat până în acest moment?

Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun în valoare absolută. Mi-e greu să vă dau un procent, pentru că din 8 mai, de când există posibilitatea de prezentare directă fără programare în centrele de vaccinare, nu mai avem o evidență clară a categoriei persoanelor vaccinate, din care ele fac parte, dar până pe 5 mai, din datele noastre, erau peste 300 de mii de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, dintr-o populație eligibilă - și aici mă refer de etapa 1, în care sunt incluse mai multe categorii de persoane, pe lângă personalul din unitățile medicale cu paturi, ambulatorii, medicină de familie, stomatologie, farmacie, centre sociale, studenții la medicină, voluntari, personal de laborator, deci practic sunt mai multe categorii de personal - vorbeam de o rată de acoperire vaccinală de peste 80%, dar ea este posibil să fie diferită pe anumite segmente de sănătate. Pot să vă spun că în spital, în general, vorbim de o rată de a acoperire vaccinală crescută în rândul medicilor și o rată medie de acoperire vaccinală în rândul asistenților medicali și mai redusă în rândul personalului auxiliar sau personalul de curățenie.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Domnule secretar de stat, recent, Executivul a încercat să cumpere o cantitate însemnată de vaccin anti-COVID, însă procedura a fost blocată, mai mulți miniștri s-au opus acestei achiziții. Aș vrea să vă rog să ne dați detalii despre ce cantitate de vaccin anti-COVID era vorba și care sunt ministerele care nu au considerat necesară achiziția.

Andrei Baciu: Există o foarte mică variabilitate pentru toate contractele cadrul care se fac la nivel european și în momentul în care un contract nou este semnat, atunci se pleacă de la următorul principiu: faptul că fiecare stat, teoretic, ar putea să primească pro rata, adică procentul din populație pe care îl prezintă la nivel european este egal cu procentul de vaccin care îi revine. Însă există mici fluctuații, mici fluctuații de la un moment la altul, de la un stat la altul, și aici România a mers întotdeauna pe pro rată, însă România pot să vă spun că a accesat întotdeauna datele pro rata pentru toate contractele care au fost semnate. Au fost mai multe tipuri de contracte, unele avut și doze suplimentare. Deci România a accesat întotdeauna pro rata pentru toate contractele pe care le-a avut și pe care le-a putut accesa ca urmare a semănării de la Comisia Europeană.

Reporter: Mai exact ce cantitate a refuzat, câte doze de vaccin?

Andrei Baciu: Aici nu se pune problema de refuzat. Aici, cum spuneam, se pune problema de faptul că sunt două tipuri de contracte: contracte care se desfășoară și ulterior posibilitatea de a accesa un contract suplimentar și sunt momente preliminare în care se tatonează intenția fiecărui stat, care poate să varieze, și sunt momente în care toate aceste lucruri duc către un punct, în care trebuie să declari ferm varianta finală și, mă rog, asta pot să vă spun că până în momentul de față România a accesat toate dozele pe care le putea accesa, în conformitate cu pro rata, adică 4,26 la sută din populația europeană - 4,26 la sută din toate contractele care au fost semnate.

Reporter: Care sunt ministerele care au considerat că această achiziție nu este necesară și că trebuie să se rămână la acest procent

Andrei Baciu: Asta nu aș putea să vă spun, dar pot să mă interesez. Nu știu acum, dar pot să mă interesez să vă dau aceste informații.

Reporter: Ministerul Sănătății pentru ce variantă a optat?

Andrei Baciu: Ministerul Sănătății a venit cu această propunere, întotdeauna cu propunerea de pro rată - acestea au fost analizele. Mulțumesc.

Reporter: În Marea Britanie și Singapore s-a schimbat strategia de monitorizare a pandemiei, se urmăresc doar cazurile grave și nu se mai face o raportare zilnică cu toate cazurile apărute. Ei știm că mizează acum pe responsabilitatea individuală, iar ținând cont de numărul mic de cazuri raportate la noi în ultima perioadă, se ia în considerare, ne gândim și noi să aplicăm acest model? Credeți că ar putea funcționa? Credeți că se mai justifică raportarea zilnică de la ora 13:00?

Valeriu Gheorghiță: Aici v-aş ruga să vorbim despre tema vaccinării. În activitatea noastră nu avem și partea de centralizare și de raportare a cazurilor confirmate de COVID, dar sigur este un aspect care cu siguranță este analizat de către colegii de minister.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Am înţeles că, luna viitoare, de pe la mijloc, o să înceapă să crească numărul de cazuri, așa s-a spus

Valeriu Gheorghiță: Este o estimare.

Reporter: Aşa s-a estimat, da. Şi numărul de persoane vaccinate până acum o să ne apere de o creștere rapidă sau care va fi ritmul de evoluție al noilor infectări? Estimativ.

Valeriu Gheorghiţă: Este greu de trasat cu precizie această predicție. Noi putem anticipa într-adevăr o probabilitate de creștere a numărului de cazuri, ca urmare a intrării în circulație a acestei variante, Delta, care astăzi este şi pe teritoriul ţării noastre, tocmai de aceea cred că partea de prevenție rămâne pilonul principal prin care noi putem să asigurăm un control al răspândirii infecției pe teritoriul țării. Aici lucrurile depind foarte mult de la zona urbană la zona rurală. În urban avem un număr aproape dublu de persoane care au un nivel de imunitate în momentul de față care este dobândit prin vaccinare în mod deosebit și, care, poate să încetinească circulația virusului în rândul populației, de pildă în București sunt peste 45% persoane vaccinate din cele eligibile, rata de acoperire vaccinală. Acest lucru, dacă ne uităm la imunitatea de grup, care ar trebui să fie cel puțin pentru varianta Delta, de 70, poate chiar 80%, sigur că poate să fie relevant în funcție de activitățile pe care le avem, şi anume, riscul individual de infecție, şi anume, frecvența expunerilor la persoanele din jurul nostru, tipul activității pe care o desfășurăm, măsura în care se respectă măsurile de prevenție, cele deja cunoscute. Toate aceste lucruri contează atunci când facem predicția. Ce știm foarte clar este că varianta Delta este înalt transmisibilă, este cea mai adaptată variantă virală, are capacitatea de a scăpa parțial de sub acțiunea neutralizantă a anticorpilor, obținut atât după trecerea prin boală, cât și după vaccinare, și în felul acesta cred că combinarea dintre respectarea măsurilor de prevenție deja cunoscute și accelerarea campaniei de vaccinare ne poate pune la adăpost mai târziu de o evoluție rapidă a curbei de confirmare a cazurilor. Ne dorim să nu avem o creștere a numărului de cazuri sau, mă rog, să nu fie una semnificativă, care să ducă la un număr mare de persoane internate și care să aglomereze secțiile de Terapie Intensivă. Cred că nimeni nu-și mai dorește decese din cauza COVID-19, pacienți internați, avem nevoie de acest mediu care să fie cât se poate de sigur, pentru a ne vedea fiecare dintre noi de viața de zi cu zi.

Reporter: Se poate ști dacă această variantă este ultima, sau va urma Epsilon, şi aşa mai departe?

Valeriu Gheorghiță: Varianta Epsilon, după cum știm, în momentul de față este încadrat ca o variantă de interes și nu este o variantă de îngrijorare, sunt doar patru variante de îngrijorare, se punea problema la această variantă Epsilon de o reducere a activității neutralizante a anticorpilor obținuți prin vaccinare, este o reducere a activității neutralizante modestă, vă dau exemplu, tulpina sud-africană are cea mai importantă reducere a activității neutralizante a anticorpilor. Atâta timp cât avem circulație intensă a virusului în rândul populației, există această probabilitate, de adaptare a virusului și de a acumula noi mutații, mutații, care, pe de o parte, pot să-l facă mai transmisibil, mai contagios, mai agresiv, adică mai virulent, și pot să-i confere acele capacități de a nu mai fi suficient de bine acoperit de protecția vaccinurilor. Deci, acestea sunt principalele îngrijorări, când ne gândim a variantele virale.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Dacă îmi mai permiteți o întrebare. Săptămâna trecută vorbeați despre un indicator - rata bazală de reproducere a cazurilor - și spuneați că atunci când vom atinge 1 începe creșterea numărului de cazuri, era 0,94. Unde suntem acum?

Valeriu Gheorghiță: Este aproape de 1. Când ajunge la 1, practic, de la o săptămâna la alta numărul de cazuri este constant. Când crește peste 1 - 1,1; 1,2; 1,3 - de la o săptămână la alta, avem creșterea numărului de cazuri.

Reporter: Se poate întâmpla asta, nu știu, săptămâna viitoare sau...?

Valeriu Gheorghiţă: Ține de noi.

Realizator: Mulțumesc!

Valeriu Gheorghiţă: Mulțumim și noi, o zi bună!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe