Actualitate

Marți, 20 Iulie 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV

Galerie foto

[Check against delivery]

 

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea organizată de CNCAV privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Pentru început aș vrea să prezint foarte pe scurt situația epidemiologică de la nivel european și din România, aşa cum o vedem la acest moment. Practic, pentru săptămâna 28, perioada 11 - 17 iulie, la nivel european se constată o creștere a ratei de notificare a cazurilor la interval de 14 zile cu 64, 3%. Practic, această tendință de creștere este observată în 20 de țări europene. Marea majoritate a cazurilor raportate în această perioadă sunt la persoane tinere, la persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, creșterea fiind limitată la persoanele peste 65 de ani, care, într-un procent semnificativ, sunt deja vaccinate.

Datele din România ne arată că în săptămâna 28 avem o creștere a numărului de cazuri pe săptămână, media cazurilor săptămânale, cu 38,9% față de săptămâna 27, față de săptămâna precedentă. Practic, estimările pentru rata bazală de reproducere a cazului ne arată că în momentul de față acest coeficient R0 este în jurul valorii de 1, chiar 1,1, însă există o ușoară tendință de a înregistra în perioada următoare o creștere a numărului de cazuri, ceea ce, desigur, este un lucru care este foarte important și supravegherea epidemiologică rămâne determinantă pentru perioada următoare.

Media cazurilor săptămânale din săptămâna 28 în țara noastră a fost de 56,6 cazuri, spre deosebire de săptămâna 27 în care a fost de 40,7 cazuri. În ceea ce privește prevalența variantelor de îngrijorare, în momentul de față, conform raportului săptămânal prezentat de Institutul Național de Sănătate Publică, sunt confirmate 101 tulpini variante virale Delta, ceea ce reprezintă 6% din totalul variantelor de îngrijorare diagnosticate în urmă secvențierilor. S-au efectuat, până la acest moment, până în săptămâna 28 inclusiv, 2.415 secvențieri şi s-au identificat, într-un procent de 75%, variante virale de îngrijorare. Din aceste variante virale de îngrijorare, în valoare absolută 1.817, 101 sunt variante Delta, ceea ce reprezintă 6% din procentul variantelor de îngrijorare din țara noastră, cu 1% în plus față de săptămâna precedentă.

Din aceste cazuri, 54% sunt constituite în 23 de focare, cu cinci mai multe față de săptămâna 27, din care sunt 17 focare familiale și 6 focare de colectivitate din 7 județe: Argeș, Bacău, Brașov, Dolj, Ilfov, Iași, Teleorman și municipiul București. În 34% din cazurile identificate cu variantă Delta nu s-a găsit nicio legătură epidemiologică legată de istoricul de călătorie sau contact cu persoane cunoscute a fi infectate cu variantă Delta, ceea ce, desigur, reprezintă un factor important în ceea ce privește transmiterea comunitară, chiar dacă la acest moment nu avem date care să susțină transmiterea comunitară la nivel național. Totuși, aceste cazuri, care nu au o evidență și nu au o legătură epidemiologică menționată, reprezintă un semnal de alarmă asupra evoluției epidemiologice viitoare.

De asemenea, din cele 101 cazuri confirmate cu variantă Delta, 8 persoane erau vaccinate, ceea ce reprezintă 8%, din care 6 cu două doze. Intervalul de la momentul efectuării celei de a doua doze și până la confirmarea testului pozitiv este între 11 și 125 de zile. Practic, avem 6% persoane vaccinate cu schemă completă din cele 101 cazuri confirmate cu infecție cu variantă Delta. Sunt înregistrate și 4 decese cauzate de infecția cu varianta Delta, ultimul fiind al unei persoane de sex feminin în vârstă de 90 de ani din județul Iași, având condiții medicale preexistente și nevaccinată anti-SARS-CoV-2, practic, niciuna dintre persoanele care au decedat, din păcate, ca urmare a infecției cu această variantă virală Delta nu fusese vaccinată.

Mai departe, în spațiul public, în ultimele zile, se propagă ideea că 60% din cazurile de spitalizare înregistrate, de pildă, în Marea Britanie sunt în rândul persoanelor care au fost vaccinate cu schema completă și aș vrea să explic puțin aceste lucruri, tocmai pentru a nu exista o confuzie în interpretarea datelor. Pe măsură ce numărul persoanelor vaccinate, la nivel populațional crește, ipotetic, dacă am avea 100% persoane vaccinate, evident că parte din cazurile care sunt diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 și care ajung în spital vor fi din rândul celor vaccinate. Ca atare, în Marea Britanie, în momentul de față, între 80 și 95% din persoanele cu vârstă mai mare de 50 de ani au fost deja vaccinate cu schemă completă. Un calcul foarte simplu, ca să înțelegem cum interpretăm aceste date:  dacă avem un focar de infecție SARS-CoV-2 constituit din 100 de persoane, din care 80 sunt persoane vaccinate cu schemă completă și 20 de persoane nevaccinate și opt persoane din cele 80 vaccinate ajung la spital, respectiv 8 din cele 20 nevaccinate ajung la spital, vom ajunge la o concluzie că 50% din persoanele spitalizate sunt persoane care au fost vaccinate cu schemă completă. Dar, dacă raportăm aceste cazuri la populația expusă din rândul celor vaccinați complet, vorbim de 10% persoane care au fost spitalizate, spre deosebire de 40% persoane spitalizate din rândul celor nevaccinați. Cu atât mai mult, datele publice existente din Marea Britanie ne arată, în momentul de față, că vaccinarea cu schemă completă oferă o protecție de peste 90% față de riscul de spitalizare, inclusiv pentru varianta Delta. Ca atare, vaccinurile în momentul de față sunt foarte eficiente împotriva formelor severe, împotriva spitalizărilor. Sigur că nu vorbim de protecție de sută la sută, însă vaccinarea cu schema completă reduce substanțial riscul de spitalizare și riscul de deces. În momentul de față, în Marea Britanie, pentru că este un exemplu pentru toată lumea, amplitudinea acestui val 4 este la circa 2 treimi din valul precedent, ceea ce înseamnă circa 10%, dar dacă ne uităm la spitalizare şi decese, doar 10% din cazurile confirmate sunt spitalizate în momentul de față, comparativ cu ce se întâmplă în valul precedent, și rata de mortalitate este de doar 3,3%, comparativ cu ce se întâmpla în valul precedent. Deci, practic, vedem o reducere a mortalității de circa 30 de ori în momentul de față vizavi de valul precedent în Marea Britanie, rata de fatalitate este de circa 0,3% în Marea Britanie din cazurile confirmate. Rata de fatalitate, înţelegem numărul de cazuri de decese din persoane confirmate cu infecţie SARS-CoV-2.

De asemenea, am finalizat, alături de colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, estimarea ponderii populaţionale cu un grad de protecţie faţă de boala COVID-19, obţinut prin vaccinare şi trecere prin boală. A fost efectuată această estimare a persoanelor care ar putea avea un grad de imunitate împotriva formelor severe şi a deceselor. Estimarea s-a bazat pe acoperirea vaccinală cu cel puţin o doză, cât şi pe numărul estimat de persoane care au fost infectate cu SARS-CoV-2 şi nu au fost vaccinate până în prezent.

Estimarea numărului celor trecuţi prin boală s-a bazat pe presupunerea că pentru fiecare persoană confirmată prin test-diagnostic au fost alte cinci persoane nediagnosticate. În estimările oficiale din SUA ale CDC Atlanta este folosit un multiplicator de 4,3 persoane pentru fiecare caz confirmat. Menţionez că această estimare nu are în spate studiile de seroprevalenţă, deci practic vorbim de o estimare, şi au fost efectuate două estimări, una la nivel judeţean şi una la nivel de unitate administrativ teritorială. Pentru estimarea la nivel naţional şi nivel judeţean s-a folosit ca bază de calcul populaţia rezidentă în România la data de 1 ianuarie 2020, adică 19,3 milioane de persoane, fiind considerată mai aproape de situaţia reală în momentul de faţă. Ca atare, la nivel naţional, ponderea populaţională cu un grad de protecţie faţă de boala COVID-19, cumulat prin boală şi vaccinare, este estimat la circa 44%. Există, evident, diferenţe de la un judeţ la altul. Sunt trei judeţe, două judeţe şi municipiul Bucureşti, care au o rată de imunitate de grup de peste 60%, judeţul Cluj, judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti care au peste 60% imunitate colectivă. De asemenea, în 25 de judeţe, peste 20% din persoane au un grad de imunitate, în 11 judeţe au peste 40% grad de imunitate colectivă şi trei judeţe - peste 50% persoane cu grad de imunitate în momentul de faţă şi, aşa cum am menţionat deja, cele două judeţe şi municipiul Bucureşti, care au peste 60% rată de imunitate colectivă. La nivel național, repet, vorbim de o estimare de 44% estimare rată de imunitate colectivă dobândită prin boală și vaccinare.

În ceea ce privește progresul campaniei de vaccinare, în momentul de față sunt 177 de comune în care sunt organizate centre de vaccinare și s-a demarat activitatea de vaccinare prin echipe mobile în aproximativ 2.493 de comune, ceea ce înseamnă o acoperire de 87% cu activităţi de vaccinare în localităţile rurale. Dintre acestea, în 1.022 de comune activitățile de vaccinare au fost încheiate, ceea ce înseamnă că s-a efectuat şi rapelul persoanelor respective, care au fost vaccinate cu o schemă cu două doze. Au fost organizate peste 1.190 de echipe mobile și vaccinate în total, în cadrul acestui proiect, peste 261.000 de persoane, la care sunt incluse și persoanele vaccinate în rural prin cabinetele de medicină de familie, centre mobile și echipele mobile de vaccinare.

Numărul de centre de vaccinare care și-au redus programul de lucru: sunt 410 centre pentru care a fost redus programul de lucru, sunt 176 de centre de vaccinare care au activitatea suspendată temporar și, suplimentar, a fost sistată temporar activitatea în alte 362 de fluxuri din centrele care au rămas active. La medicii de familie, în momentul de față, în 2.606 cabinete de medicină de familie se înregistrează activități de vaccinare, 1.318 în rural, 1.288 în urban. Au fost vaccinate, în total, peste 258.000 de persoane din care 55,12% în mediul rural, cele mai multe persoane vaccinate fiind în: Timiș, Argeș, Mureș, București, Prahova, în toate aceste județe fiind peste 11 mii de persoane vaccinate în cabinetele de medicină de familie. De asemenea, la nivelul unităților sanitare sunt 144 de spitale publice în care au fost vaccinați peste 4.660 de pacienți și 24 de spitale private în care au fost vaccinați 811 pacienți.

Evaluarea acoperirii vaccinale din populația rezidentă eligibilă cu vârsta peste 12 ani în România: municipiul București este în momentul de față la aproape 47%, mai exact 46,7% acoperire vaccinală. Sunt, de altfel, 10 județe care au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 25 de județe care au acoperire vaccinală între 20 - 29% și șapte județe care au sub 19% acoperire vaccinală.

Ca atare, centrele de vaccinare existente la 19 iulie, centre active sunt 667 de centre active cu 973 de fluxuri. Defalcat pe tip de vaccin, pentru vaccin de la compania BioNTech-Pfizer sunt 476 de centre de vaccinare cu 740 de fluxuri, pentru Moderna sunt 89 de centre cu 104 fluxuri, pentru AstraZeneca - 35 de centre cu 50 de flux și pentru Johnson & Johnson sunt 67 de centre cu 79 de fluxuri de vaccinare.

Rata de acoperire vaccinală la nivelul populațional, defalcat pe grupe de vârstă: cea mai mare rată de acoperire vaccinale este la grupa de vârstă 60-69 de ani, unde ne apropiem de 38%, mai exact 37,7%, urmată de grupa de vârstă 50-59 de ani, unde este 35, 37%, 70-79 de ani 35, 15% și, sigur, celelalte categorii de vârstă. Grupa de vârstă 12-15 ani - au fost vaccinate cu cel puțin o doză 24.131 de persoane, ceea ce înseamnă 2,9% acoperire vaccinală, iar grupa de vârstă 16-19 ani, au fost vaccinate cu cel puţin o doză 136.019 persoane, ceea ce înseamnă 16,6% la nivel populaţional ca rată de acoperire vaccinală.

Profilul de reacţii adverse: până la data de 19 iulie au fost raportate 16.737 de cazuri de reacţii adverse, cu o rată de raportare a RAPI de 1,81 la 1.000 de doze administrate.

Ceea ce aş mai vrea să menţionez este legat de activitatea serviciilor de call center. În ultima săptămână am observat o creştere a numărului de apeluri telefonice legate de informaţii privitoare la modalitatea de vaccinare, la modalitatea de programare, practic, se constată o creştere cu aproape 10% faţă de săptămâna anterioară a apelurilor telefonice strict legate de vaccinare şi nu de certificatul verde digital. Cam acestea au fost datele pe care eu am vrut să le prezint la acest moment. Îi dau cuvântul dlui dr. Andrei Baciu, secretar de stat şi vicepreşedinte CNCAV.

Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult dle doctor. Câteva cuvinte despre certificatul digital european. Aşa cum ştim, a fost lansat la început de lună iulie, iar până în momentul de faţă au fost generate 1.333.398 de certificate, 82% dintre acestea sunt certificate COVID care atestă vaccinarea.

Cu privire la procesul de vaccinare de data asta, în cadrul operatorilor economici privaţi, această activitate a continuat. Avem, până în momentul de faţă, 587 de companii care au demarat această activitate, în 38 de judeţe, deci nu toate judeţele din România, dintre care 92 de operatori din domeniul HoReCa în 21 de judeţe. Această activitate a fost desfăşurată cu ajutorul a 213 echipe mobile, vaccinându-se astfel 67.106 persoane, dintre care 3.455 din domeniul HoReCa. Braşov, Alba şi Bihor - în top ca şi în săptămânile trecute şi la numărul de operatori economici, cât şi la numărul de persoane vaccinate.

Cu privire la diversele acţiuni de vaccinare, care au avut menirea să vină mai aproape de oameni, să creeze din vaccinare o opţiune facilă şi uşoară, au fost desfăşurate diverse tipuri de acţiuni, aşa cum le-a prezentat şi dl preşedinte, aş menţiona poate cea mai importantă. Deci prin această activitate până acum au fost vaccinate aproximativ 50 de mii de persoane, mai precis 49.994. Însă, una este cu totul şi cu totul specială. La Galaţi, în drive-through din Galaţi, unde până acum au fost vaccinate 19.985 de persoane.

Activitățile de transport - de la începutul campaniei până în momentul de față au fost organizate peste 13.700 de misiuni de transport, în care au fost angrenate 30.400 de persoane de la MAI, Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră, IGSU; în același timp, 11.941 de persoane din cadrul MApN, cu peste 4.200 de mijloace tehnice.

Cu privire la dozele de vaccin pe care România le-a recepționat, până în momentul de față au fost recepționate 19.549.226 de doze de vaccin, 11.595.129 de la BioNTech-Pfizer, de la Moderna - 1.592.400, de la AstraZeneca - 3.374.000, de la Johnson & Johnson - 987.700 doze de vaccinuri.

Pentru perioada următoare aceste livrări vor continua, însă aș dori să fac câteva mici precizări, pentru că au apărut foarte multe discuții și atunci e bine să clarificăm. Deci, în momentul în care Comisia Europeană a contractat toate aceste doze de vaccin, cu toate companiile care avea un vaccin cu potențial, au fost două elemente importante. În primul rând că a fost o prefinanțare de peste 2,7 miliarde de euro pe care Comisia Europeană, prin Emergency Support Instrument, a acordat-o tocmai pentru a accelera procesul de dezvoltare și capacitățile de producție ale companiilor care prezentau potențial, iar, la fel de important, este ca momentul când s-au demarat aceste negocieri semnarea contractului era condiționat de autorizația pe care respectivele vaccinuri, la momentul respectiv încă nefinalizate, ar fi primit-o și, la fel, de eficacitatea vaccinurilor. Deci, în momentul în care s-au negociat acestei clauze, aceste contracte cu toate companiile de către Comisia Europeană, în respectivul moment dorința era de a avea acces la cât mai multe vaccinuri sigure și eficiente în cel mai scurt timp. În respectivul moment nu exista niciun vaccin care să fie finalizat din punct de vedere tehnologic, care să aibă autorizațiile deja emise de către Agenția Europeană a Medicamentului sau alte agenții. Şi, atunci, dorința era de a avea contracte cu toate companiile care prezentau potențial. A rezultat într-o situație în care, mare parte din acele contracte s-au dovedit a fi cu vaccinuri care au primit autorizație și vaccinurile erau eficiente. Într-adevăr, una din companii, după cum știm, nu a primit autorizația, a renunțat la procesul de dezvoltare a respectivului vaccin. Aceasta a fost situația în care ne-am regăsit, însă putea să fie invers. Din cele șase companii putea să fie doar una care să ajungă să dezvolte un vaccin și atunci de aici a fost și dorința de a avea acces la toate vaccinurile pe care Comisia European le poate contracta în cel mai scurt timp, asumând, încă de la bun început, că va exista un surplus de doze de vaccin, dar, dat fiind faptul că Uniunea Europeană va fi cea care va avea acces la aceste doze de vaccin, de la început și în primul rând, acestea pot fi donate sau revândute către state terțe, către alte regiuni, pe măsură ce această nevoie s-a concretizat, lucru care s-a și întâmplat şi, procentual, României i-a aproximativ 4,3% din toate vaccinurile contractate de către Comisia Europeană. Deci acesta este mecanismul și acesta este principiul care a stat la baza strategiei europene de contractare a vaccinurilor, lucru care, până la urmă, s-a dovedit un succes pentru că, să nu uităm că noi în România am avut acces la vaccinuri încă din primele momente la nivel global, spre deosebire de alte țări, chiar din regiune, pe care România le-a sprijinit pentru procesul de vaccinare.

Noi continuăm activitățile, inclusiv la nivel individual, cât și în partea echipei europene de donație și revânzare, tocmai pentru că toate vaccinurile, nu numai cele din România, toate vaccinurile au o perioadă de valabilitate și, pe măsură ce studiile avansează, aceasta poate fi extinsă, deci este un proces inclusiv european, cât și procese individuale ale statelor membre, de donații și de revânzare. Așa cum România a făcut până în momentul de față către Republica Moldova cele mai importante donații, acestea vor continua cu un transport săptămâna aceasta de 100.000 de doze Pfizer, care a fost aprobat în ședința de guvern de săptămâna trecută. După cum bine știm, și Serbia a beneficiat de 50.000 de doze de donație, Ucraina, Argentina, Vietnam - 100.000 de doze AstraZeneca și până în momentul de față a fost finalizat un singur contract de vânzare, cu Danemarca, pentru 1.170.000 de doze de vaccin. Iar demersuri suplimentare vor fi anunțate pe măsură ce România le finalizează. Sunt în curs și alte acțiuni de acest tip, cât și la nivel european, unde ştim promisiunea de donație de 100 de milioane de doze, unde și România va fi parte a acestui proces de donație. Am vrut să explic acest mecanism pentru a înțelege contextul și momentul și care era situația de fapt în momentul în care s-au negociat toate aceste clauze, pentru o mai bună înțelegere a situației de moment. Eu cam atât am avut. Mulțumesc mult domnule preşedinte!

Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc și eu! Aș dori să începem partea de întrebări. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Tot apar în spațiul public declarații despre valul patru și această tulpină Delta și aș vrea să faceți câteva lămuriri. Unul, aş vrea să ne explicați dacă tulpina Delta este mai agresivă față de cele de până acum pentru persoanele nevaccinate.

Valeriu Gheorghiță: Din datele existente, cunoaștem faptul că este mult mai contagioasă și aceste lucruri deja sunt cunoscute, are o contagiozitate și o transmitere de la o persoană la alta de două ori mai mare decât tulpina inițială parentală, cu 60% mai mare decât tulpina Alfa. În ceea ce privește virulența acestei tulpini, se pare că ar crește riscul de spitalizare de 2,5 ori mai mult decât tulpinile inițiale, decât celelalte variante virale de îngrijorare. Ca atare, cumulând faptul că vorbim, în momentul de fată, de o tulpină care se răspândeşte mult mai uşor, care are o rată bazală de reproducere a cazurilor de circa şase-şapte, ceea ce înseamnă că un caz pozitiv generează alte şase-şapte cazuri secundare, vorbim de faptul că are o posibilitate şi o capacitate de a eluda parţial răspunsul imun obţinut ca urmare a trecerii prin boală, ca atare, din datele care sunt modelate în momentul de faţă matematic pe evoluţia cazurilor din India, din Africa de Sud, se estimează că în 20 pană la 50% din cazuri, persoanele care sunt în momentul de fată diagnosticate sunt cazuri de reinfecţie. Tocmai pentru că tot mai multe date arată că, odată ce persoanele au trecut prin boală, la mai mult de şase luni, activitatea neutralizantă a anticorpilor pentru varianta Delta este aproape negativă, este aproape nedetectabilă, lucru care se corectează prin vaccinare, adică persoanele respective care au avut istoric de trecere prin boală, odată vaccinate, filtrul anticorpilor neutralizanţi a crescut. Cam acestea sunt datele în momentul de faţă legate de varianta Delta.

Reporter: În aceste condiţii, înseamnă că valul 4 va avea o amploare mai mare faţă de valul 3, ne aşteptăm la asta?

Valeriu Gheorghiță: Experţii acest lucru estimează, că, într-adevăr, valul 4 va fi mult mai agresiv decât valurile de la acest moment, diferenţele fiind legate de nivelul de imunizare din populaţie, nivelul de vaccinare. Cu cât numărul şi procentul persoanelor vaccinate este mai mare, şi aici mă refer în mod deosebit la persoane vulnerabile, cu atât consecinţele negative traduse prin numărul de persoane spitalizate, numărul de persoane admise în secţia de terapie intensivă şi numărul de decese va fi mai mic. Cu cât numărul persoanelor vulnerabile este mai scăzut ca acoperire vaccinală, cu atât riscul de creștere a numărului de persoane spitalizate cu forme severe şi persoane care, din păcate, pot să-şi piardă viaţa este mai mare. Mesajul meu este unul foarte clar: să profităm de situaţia actuală, de o situaţie bună din punct de vedere epidemiologic, stabilă în România, în mod deosebit cei vulnerabili, dar şi ceilalţi care nu se încadrează în categoriile de risc, să ne vaccinăm tocmai pentru a ne feri cât se poate de mult de a face o formă severă de boală şi a ajunge la spital. Sunt lucruri care în momentul de față sunt cunoscute și cred că e bine să învățăm din experiența celorlalte țări, și nu din experiența noastră.

Reporter: O singură întrebare mai am, a fost luată vreo decizie în legătură cu acele 200 de la AstraZeneca, carantinate?

Valeriu Gheorghiţă: În momentul de față nu, ele sunt carantinate și așteptăm dacă vor sosi datele de stabilitate.

Reporter: Bună ziua! Spuneaţi că s-a constatat o creştere a numărului de cazuri din 20 de ţări, în special la tineri. Cum se explică acest lucru, având în vedere că, din câte ştim, tinerii se vaccinează?

Valeriu Gheorghiţă: Această explicaţie a creşterii numărului de cazuri la nivel european, într-adevăr, creştere cu 64,3% faţă de săptămâna 27, este explicată, pe de o parte, prin renunţarea la o parte dintre măsurile nefarmaceutice de limitare a răspândirii cazurilor şi, pe de altă parte, de procentele mai reduse de vaccinare în rândul populaţiei tinere, comparativ cu populaţia vulnerabilă şi populaţia vârstnică. Evident că tinerii se vaccinează, însă dacă ne uităm şi în Marea Britanie, procentul celor sub 20, sub 30 de ani care sunt vaccinaţi este mult mai mic, comparativ cu persoanele peste 80 de ani, unde sunt vaccinate în proporţie de peste 90%. Deci, practic, ceea ce explică această creștere a numărului de infecții în rândul celor tineri, pe de o parte, faptul că există un potențial mai mare de aglomerări într-un număr mai mare de persoane, de participări la evenimente cu un număr mare de persoane, unde respectarea măsurilor de prevenție nu se mai impune ca urmare a faptului că s-au ridicat marea parte a restricțiilor și, evident, faptul că procentul celor vaccinați este mic explică, pe de o parte, creșterea cazurilor, dar, să nu uităm că o altă explicaţie la fel de importantă sau poate cea mai importantă este legată de extensia şi propagarea variantei virale Delta, care este mult mai contagioasă, se răspândeşte mult mai uşor şi, ca atare, explică creșterile importante ale numărului de cazuri în ţări precum Spania, Portugalia, Grecia, Cipru. Practic, în momentul de faţă este o preocupare importantă la nivel european şi experţii asta estimează, că în luna august, la sfârşitul lunii august, varianta Delta va deveni dominantă inclusiv în Europa.

Reporter: În România procentul de vaccinare în mediul rural este extrem de mic. Ştiu că se spune că interacţiunea nu este atât de mare acolo, însă v-aţi gândit ce puteţi face în continuare pentru a crește totuși gradul de imunizare acolo?

Valeriu Gheorghiţă: Noi suntem consecvenți, cu toate că reticența în momentul de faţă este crescută, în mod deosebit în rural. Suntem prezenţi în majoritatea comunelor, suntem cu echipe mobile, suntem cu vaccinurile cât mai aproape de oameni, procesul de vaccinare s-a simplificat extrem de mult în momentul de faţă, accesibilitatea este crescută. Vorbim de vaccinare în aeroporturi, la punctele de trecere a frontierei, avem deja peste 80% dintre comune în care am fost cu echipe mobile şi vom continua să mergem şi, în paralel, sigur, acţiunile de informare sunt foarte importante, şi nu atât acţiuni de comunicare, şi aici mă refer la informarea medicală, la informarea care, până la urmă, aduce oamenilor acele răspunsuri de care ei au nevoie ca să decidă dacă se vor vaccina sau nu. Dar este un fenomen cât se poate de clar în momentul de faţă, pe de o parte al dezinteresului şi, pe de altă parte, al ezitării faţă de vaccinare şi cred că într-adevăr tot acest fenomen, care e unul transnaţional, al dezinformării, îşi spune cuvântul.

Reporter: Ţinând cont că, iată, numărul cazurilor noi s-a dublat într-o singură zi, de ieri până astăzi, avem tot mai multe cazuri cu varianta Delta, 34 în plus faţă de săptămâna trecută, şi acel coeficient bazal de reproducere trece de 1. La ce vă aşteptaţi luna viitoare, când urmează alte relaxări? Aţi făcut o proiecţie?

Valeriu Gheorghiţă: Estimările noastre sunt cât se poate de clare că vom înregistra o creştere a numărului de cazuri lent, dar progresiv în perioada următoare. Nu este relevantă cifra de astăzi. Este important să vedem care va fi evoluția pe următoarele 7-14 zile pentru a putea într-adevăr să definim un trend al evoluției epidemiologice, însă, este important să fim foarte atenţi la respectarea măsurilor de prevenţie, să evităm, totuşi, zonele supraaglomerate atunci când nu e neapărată nevoie să fim prezenţi acolo, să încercăm să respectăm pe mai departe măsurile celelalte, cum ar fi masca de protecţie, să aerisim spaţiile, să fim atenţi la regulile de igienă personală şi, bineînţeles, cel mai important este să ne adresăm pentru vaccinare, pentru că este evident, sunt dovezile, care sunt imbatabile, vaccinarea este principala soluţie prin care noi putem să limităm consecinţele negative ale acestei pandemii. Şi ne uităm la ce se întâmplă în Marea Britanie, este un caz la care toată lumea se uită, la situaţia epidemiologică. Dacă vorbim de o creştere importantă a numărului de cazuri, practic s-a ajuns la 50.000 de cazuri raportate într-o singură zi, comparativ cu valul precedent în care s-au înregistrat maxim circa 64.000 de cazuri, totuşi, comparativ cu valul precedent, doar 10% dintre persoanele diagnosticate ajung la spital şi, comparativ cu mortalitatea înregistrată în valul precedent, în momentul de faţă circa 3,3% este, practic, numărul celor care îşi pierd viaţa din cauza acestei maladii, comparativ cu ce se întâmpla data trecută. Deci mortalitatea este undeva de 30 de ori mai redusă comparativ cu valul precedent. /.../



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe