Actualitate

Galerie foto

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulţumim pentru prezența la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19. Pentru început, aș vrea să menționez și să readuc aminte faptul că, pe data de 23 iulie, Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat extinderea indicației de administrare a vaccinului Spikevax, vaccinul de la compania Moderna, pentru grupa de vârstă 12-17 ani. Ca atare, din data de 2 august, în România se va putea vaccina cu vaccinul de la compania Moderna pentru această grupă de vârstă. În aceste zile, se optimizează platforma națională de programare care să permită, începând cu 1 august, programarea celor care doresc să se vaccineze cu vaccinul de la compania Moderna. Procedurile și modalitățile de vaccinare sunt similare cu cele ale populației de peste 18 ani. Practic, schema de vaccinare este nemodificată - constă în două doze administrate la interval de 28 de zile - schema și modalitatea de prezentare a minorilor fiind similară cu vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, în sensul în care este obligatoriu ca minorii să primească consimțământul informat de la rudele de gradul unu, de la aparținători, de la părinți sau tutorele legal, respectiv este importantă însoțirea minorilor la centrele de vaccinare de către reprezentantul legal. Vaccinarea se va face în aceleași centre de vaccinare în care avem vaccin de la compania Moderna, inclusiv în cabinetele de medicină de familie unde este distribuit acest tip de vaccin. Al doilea lucru pe care voiam să-l discutăm este legat de situația cazurilor confirmate cu tulpina Delta la nivel național. Până pe data de 25 iulie 2021, practic săptămâna 29, au fost confirmate 127 de cazuri de infecție cu variantă virală Delta, practic cu 26 de cazuri mai mult decât în săptămâna precedentă. Evoluția săptămânală a proporției  cazurilor confirmate cu variantă Delta din numărul total al cazurilor identificate cu variante virale de îngrijorare are un trend crescător, de la o valoare de 1,5% în săptămâna 21, la peste 6,8% în săptămâna 29. Deci ceea ce am observat este o creștere de circa cinci ori a numărului de cazuri confirmate cu variantă virală Delta în ultimele opt săptămâni. Mai mult decât atât, din procentul secvențierilor efectuate în ultima săptămână, 56%, deci mai mult de jumătate dintre ele, au avut ca rezultat variantă virală Delta, comparativ cu săptămâna precedentă, săptămâna 28, în care, din totalul secvențierilor efectuate, doar 33% au avut ca rezultat varianta Delta. Mesajul este unul cât se poate de clar, acela că, în momentul de față, există un trend crescător al cazurilor generate de variantă virală Delta care, după cum știm, este mult mai contagioasă, se răspândește mult mai ușor în rândul populației nevaccinate și care poate să asocieze un risc mai mare de spitalizare, estimat la 2,5 ori față de infecția cu variantele anterioare, mai ales dacă vorbim de populație, repet, nevaccinată, populație vulnerabilă, populație vârstnică, care pot avea un risc crescut de evoluție către forme severe de boală, care necesită spitalizare. 50% din aceste cazuri confirmate cu variantă Delta se află în 28 de focare, din care sunt 22 de focare familiale și şase focare de colectivitate din opt judeţe: Argeș, Bacău, Brașov, Dolj, Ilfov, Iași, Teleorman și municipiul București. Însă, 42 de cazuri, adică 33%, nu au nicio legătură epidemiologică menționată, ceea ce ridică o probabilitate foarte mare ca aceste cazuri să fie dobândite prin transmitere comunitară pe teritoriul țării noastre. Practic, la acest moment, avem 15 județe în care au fost identificate cazuri de infecție cu variantă virală Delta, cele mai multe fiind în municipiul București - 31 de cazuri, urmat de județul Argeș - 23 de cazuri, Ilfov - 19 cazuri și Bacău - 17 cazuri. S-au înregistrat și cinci decese cauzate de infecția cu varianta virală Delta, ultimul la un bărbat de 56 de ani din județul Olt, cu condiții medicale preexistente. Toate cele cinci cazuri de deces, din păcate, erau persoane nevaccinate. Din cele 127 de cazuri confirmate ca fiind infectate cu variantă virală Delta, 15 sunt la persoane vaccinate, practic, un procent de 12% din cazuri și doar 13 persoane aveau schema de vaccinare completă. Deci în continuare putem spune că procentul celor care dezvoltă infecție SARS-CoV-2 și care au fost vaccinate este foarte mic, la momentul actual. Al treilea lucru pe care aș vrea să îl prezint este legat de trendul evolutiv al situației epidemiologice în România, care este, sigur, important din punct de vedere al importanței și beneficiilor vaccinării. În ceea ce privește situația la nivel european, în săptămâna 29, practic, media cazurilor a ajuns la două treimi din vârful valului precedent, ceea ce reprezintă un semnal important, mai ales că suntem la debutul valului 4, în care varianta Delta este cât se poate de clar că a devenit dominantă la nivel european, este regăsită în peste 60% din cazurile de secvențiere din cele 19 țări care raportează în mod constant datele la Centrul European de Control al Bolilor din Europa. Mai mult decât atât, se observă și o creștere cu 10% a cazurilor de internare în secția de terapie intensivă și o creștere ușoară, cu circa 3,5%, a deceselor.

În ceea ce privește situația din România, rata de incidență cumulată a cazurilor pe ultima săptămână, în săptămâna 29, a crescut cu aproape sută la sută față de săptămâna anterioară, iar, dacă ne uităm la rata bazală de reproducere a cazurilor, este aproape de 1,2, acel factor R0, și avem, de asemenea, o tendință de creștere a procentului de teste pozitive, fiind în jur de 0,6 -0,7 %. Ori toți acești indicatori ne arată că în momentul acesta suntem pe o pantă ascendentă a numărului de cazuri. Vedem că astăzi au fost raportate 175 de cazuri şi m-am uitat, există și un număr important al persoanelor din grupa de vârstă de peste 60 de ani care sunt confirmate cu infecție, ori aici aş atrage, încă o dată și aş sublinia importanța vaccinării celor de peste 60- 65 de ani care sunt vulnerabili și care au un risc crescut de a dezvolta forme severe și a celor care se află în evidență cu afecțiuni cronice.

De asemenea, există discuții în momentul de față, legat de administrarea rapelului sau cum este cunoscut ca cea de-a treia doză, deși în mod corect vorbim de rapel și nu de doza trei, la persoanele care fie au un risc crescut de expunere - și aici vorbim de pildă de categoria personalului medical și personalul social, și persoanele care se află în evidență cu boli cronice, respectiv persoanele cu vârsta de peste 65 de ani. Este foarte probabil ca din luna septembrie să avem această decizie de a administrat doza trei sau rapelul. Practic, ar veni la 8 luni de la debutul campaniei de vaccinare. În primul rând, pentru personalul medical care, repet, se află la risc crescut de expunere față de această infecție și continuând cu pacienții vulnerabili, cei peste 65 de ani și cei aflați în evidență cu boli cronice.

Este foarte probabil să luăm în considerare istoricul de trecere prin boală. Practic, o persoană care are istoric de trecere prin boală și a fost vaccinată cu două doze nu mai are neapărat indicație de a face rapelul cu cea de a treia doză de vaccin, având în vedere că trecerea prin boală este un element important de activare a răspunsului imun. Şi, de asemenea, ca parte de comunicare, există o aplicație dezvoltată de Organizația Mondială a Sănătății, Chatbot, care va fi preluat, în momentul de față este pe site-ul Colegiului Medicilor din România și care va fi integrată și pe site-ul ro.vaccinare, pe platforma națională de vaccinare, care este tradusă în limba română, poate să fie descărcată de pe aplicația Google Play și App Store și care permite răspunsuri la cele mai importante întrebări pe care oamenii le au vizavi de tema vaccinării împotriva COVID-19. Trecînd mai departe la progresul campanie de vaccinare, până la acest moment s-au demarat activități de vaccinare în cadrul programului ”Orașul vaccinează satul” în 2.690 de comune din cele 2.862 de comune din România, ceea ce înseamnă un procent de 93% al comunelor din România care au avut și au activități de vaccinare. Din acestea, în 47% s-au finalizat acțiunile de vaccinare, practic s-a făcut și doza I și rapel, însă urmează, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu colegii din Direcțiile de Sănătate Publică, practic se vor relua aceste activități, sunt deja județe care au trecut prin toate comunele și au finalizat procesul de vaccinare și acum reiau activitățile și procesul de vaccinare. În cadrul acestui program au fost vaccinate peste 273.000 de persoane cu schemă completă de vaccinare, practic mai mult cu 12.000 de persoane față de săptămâna precedentă. În ceea ce privește evaluarea continuă pe care o facem a eficienței centrelor de vaccinare și a măsurilor pe care le propunem tocmai pentru a menține, repet, un echilibru între costurile care sunt necesare pentru menținerea în activitate a acestor centre și randamentul acestora, pot să vă spun că la acest moment aproximativ 20% din centrele de vaccinare care au funcționat la capacitate maximă la nivel național au activitate temporar suspendată, ceea ce înseamnă circa 183 de centre. De asemenea, din cele 657 de centre care sunt active în momentul de față, circa 61% au programul redus, însemnând că au program de patru ore, de șase ore sau de opt ore, iar alte 385 de fluxuri din aceste centre active au fost sistate temporar. Ca atare, sigur că ne preocupă eficiența centrelor de vaccinare și menținerea unui echilibru onest între costurile legate de menținerea, repet, a activității acestor centre și eficiența pe care o au, parte din personalul vaccinator fiind angrenat în activități de vaccinare cu echipe mobile. În ceea ce privește vaccinarea la cabinetele de medicină de familie, în momentul acesta peste un sfert din medicii de familie de la nivel național care au contract încheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, adică 2.621 de medici de familie, înregistrează activități de vaccinare în cabinetele proprii. Au fost vaccinați până astăzi 277.120 de persoane, majoritatea - 54,38% - fiind din mediul rural. Sunt mai multe județe care au peste 11 mii de persoane vaccinate în cabinetele de medicină de familie, cele mai multe fiind în Timiș, cu peste 15 mii de persoane vaccinate, urmat de județul Argeș, municipiul București, Prahova, Mureș, Iaşi, Dâmbovița, Dolj. Sunt județe, repet, cu peste 11 mii de persoane vaccinate la nivelul cabinetelor de medicină de familie. Însă aș vrea să menționez faptul că, dacă numărul medicilor de familie care vaccinează rămâne constant, la un moment dat activitatea și ritmul de vaccinare în cabinete evident că va scădea progresiv, pe măsură ce se va epuiza lista de... sau persoanele doritoare din lista proprie. Sigur că există posibilitatea să se vaccineze oricine dorește în acele cabinete, însă ideal pentru noi ar fi ca un număr mai mare din colegii noștri din rețeaua de medicină de familie să participe la acest proces de vaccinare, tocmai pentru a crește accesul persoanelor din lista proprie la vaccinare. În ceea ce privește vaccinarea pacienților internați în unitățile medicale, 146 de spitale publice înregistrează activități de vaccinare și au fost peste 5.217 pacienți deja vaccinați și 26 de spitale private, în care au fost vaccinați peste 1.050 de pacienți. Evaluarea acoperirii vaccinale: la nivel național, din populația eligibilă rezidentă în România, conform Institutului Național de Statistică, vorbim de un număr de referință de 19,3 milioane de persoane. Dacă ne uităm la populația eligibilă peste 12 ani, rata de acoperire vaccinală este de circa 30%. În ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivelul municipiului București și județelor din țară, din populația eligibilă peste 12 ani sunt 10 județe, inclusiv municipiul București, care au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 26 de județe care au o rată de acoperire între 20 și 30% și au mai rămas şase județe care au o rată de acoperire vaccinală între 17 și 20%. Însă, municipiul București este la aproape 48% rată de acoperire vaccinală, județul Cluj la aproape 44% rată de acoperire vaccinală, Sibiu, Timiș, Brașov, Constanța, Alba, Ilfov, Mureș, Sălaj sunt între 30 și 35% rată de acoperire vaccinală. Centrele de vaccinare active la nivel național în acest moment sunt, așa cum am menționat, 657 de centre pe cele patru tipuri de vaccinuri, cumulând 959 de fluxuri active. Centre active cu vaccin de la compania BioNTech/Pfizer sunt 465, centre active care primesc vaccin de la compania Moderna sunt 87, în perspectiva în care, repet, din 2 august, vom putea vaccina la nivel național și persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani și cred că este important, pentru că cel puțin estimăm că persoanele care au fost vaccinate - și aici mă refer la adulți, cu schema de vaccinare de la compania Moderna - foarte probabil vor opta și pentru minori să folosească același tip de vaccin, tocmai de aceea este important să avem un acces cât mai simplu la vaccinare și pentru acest tip de vaccin. Centrele active cu vaccinul de la compania AstraZeneca sunt 34, cu 49 de fluxuri, și avem 71 de centre de vaccinare pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson cu 83 de fluxuri. Aici, sigur că am observat în ultima perioadă mai mult de 50% din persoanele care se vaccinează în fiecare zi cu doza unu, practic persoanele noi, optează pentru vaccin monodoză, pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson. Bilanțul vaccinărilor: până pe data de 26 iulie au fost vaccinate la nivel național peste 4,95 de milioane de persoane cu cel puțin o doză, peste 95% fiind persoane vaccinate cu schemă completă. În ceea ce privește acoperirea vaccinală pe grupe de vârstă, rata cea mai ridicată de vaccinare este la grupa de vârstă 60-69 de ani, de circa 38%, peste 38%, urmat de grupa de vârstă 50-59 de ani, de aproape 36%, grupa de vârstă 70-79 de ani, 35,4% și avem grupa de vârstă peste 80 de ani, de circa 19%. La copiii cu vârsta cuprinsă între 12-15 ani sunt peste 26.191 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce înseamnă o rată de acoperire vaccinală de circa 3,12%, iar persoanele cu vârsta între 16-19 ani sunt peste 139.000 vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce înseamnă circa 17% procent de acoperire vaccinală. Profilul de reacții adverse la nivelul național - au fost raportate în total 16.776 de cazuri de reacții adverse postvaccinale, cu o rată de raportare de 1,79 la o mie de doze administrate, practic, în ultima săptămână fiind raportate 47 de reacții adverse, vârsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse fiind de 34 de ani și nu a fost reacții adverse raportate ca fiind servere, majoritatea fiind reacții adverse locale, la locul de administrare și reacții generale. Eu cam atât am vrut să spun. Domnul secretar de stat, Andrei Baciu, vă rog.

Andrei Baciu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Câteva chestiuni, pentru început, legate de certificatul digital european pentru COVID-19. Până pe data de 27 iulie au fost generate 1.323.258 de certificate digitale, 96% dintre acestea fiind certificate care vizează vaccinarea. Cu privire la vaccinarea desfăşurată în cadrul operatorilor economici privați, până la acest moment au încheiat activitatea de imunizare a angajaților un număr de 587 de companii din 38 de județe, dintre care 93 de operatori din domeniul HoReCa, din 21 de județe. Vorbim de 231 de echipe care au efectuat această activitate și au reușit să vaccineze 72.990 de persoane până în acest moment, dintre care 3.674 de persoane din domeniul HoReCa. În momentul de faţă sunt alte 68 de companii care au această activitate de vaccinare în desfășurare. Pentru județele care sunt fruntașe la această activitate, vorbim de Brașov, Alba și Bihor, ca și săptămâna trecută, iar Clujul și Sibiul au reușit să vaccineze printre cele mai multe persoane, respectiv 7.745 pentru județul Cluj. În ideea de a merge cât mai aproape de oameni cu vaccinarea, au fost desfășurate foarte multe activități, iar dintre acestea, fie că vorbim de pieţe, de târguri, de parcări ale supermarketurilor, cu toate aceste activități, până în acest moment, au fost vaccinate 59.093 de persoane, la drive-thru-ul din Galați fiind de departe cele mai multe vaccinate într-o astfel de activitate, vorbim de 20.845 de persoane. Cu privire la misiunile de transport de la începutul campaniei de vaccinare, până la acest moment au fost efectuate 13.850 de misiuni de transport la nivel național în care au fost angrenate 30.600 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Române, Jandarmeriei Române, Poliția de Frontieră și IGSU și 12.186 de persoane din cadrul MApN cu peste 4.300 de mijloacele tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care le avem în acest moment: România a recepționat până la data de 26 iulie 17.662 029 de doze de vaccin, iar în acest moment avem un stoc de 6.048 043 de doze. Dintre acestea, cele mai multe sunt produse de compania BionTech Pfizer - 11.595.129. Compania Moderna 1.705.200. Pentru cele produse de AstraZeneca, am recepționat 3.374.000, iar pentru cele produse de Johnson and Johnson am recepționat 987.800 de doze. Pentru perioada următoare o să avem un... estimat pentru luna iulie de 1. 177.000 de doze de vaccin pe care le vom primi, dar trebuie să ținem cont că avem suspendate livrările pentru o parte din vaccinuri, tocmai pentru a avea un management cât mai eficient al stocurilor, iar pentru luna august avem confirmate până în acest moment o livrare de la Moderna de 868.800 de doze. De fapt sunt 217 mii de doze care vor fi livrate săptămânal, iar pentru celelalte vaccinuri produse de celelalte companii, așteptăm confirmările, ca urmare și a suspendării livrărilor pentru luna iunie și o parte din luna iulie. Eu cam atât am avut. Vă mulțumesc foarte mult! Domnule președinte.

Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu! Vă propun să trecem la partea de întrebări.

Reporter: Bună ziua! Aș vrea să ne spuneți, domnule doctor, dacă considerați că oamenii nu se mai vaccinează în România din lipsă de informații sau pentru că vor să fie impulsionați cu anumite stimulentele despre care guvernul vorbește în acest moment?

Valeriu Gheorghiţă: Sigur că sunt mulți factori care pot să explice de ce în România în general rata de vaccinare este scăzută, nu doar pentru programul COVID-19, ci pentru celelalte programe de vaccinare. Cred că în primul rând ține de conștientizarea impactului pe care aceste boli contagioase, aceste boli transmisibile le au la nivel populațional, ține de educația în ceea ce privește conceptul de prevenire a bolilor și protejarea sănătății proprii și a colectivității din care facem parte. Este cât se poate de evident faptul că avem în momentul de față populație ezitantă, cei care nu au suficientă determinare încât să ia această hotărâre, poate nu au încă suficiente răspunsuri și aici revin de la ce spuneați dumneavoastră la partea de informare, deci avem oameni care au nevoie de mai multe răspunsuri și cred că pe partea de informare mai avem multe lucruri de făcut. Şi aici iarăși aș face un apel la corpul medical, la colegii din rețeaua de medicină de familie, care sunt prima linie la interfața cu pacienții și care pot - și acest lucru l-au făcut și până acum și le mulțumesc pentru acest efort, însă avem nevoie de a continua toate aceste activități de informare și de a transmite cât de importantă este vaccinarea, ce beneficii ne aduce, și personal, și la nivelul colectivității și comunității din care facem parte. Probabil că există un segment populațional pentru care și partea de motivare altfel decât informarea medicală este importantă. Sunt mai multe soluții care sunt propuse la nivel european, mai ales acolo unde se observă o încetinire a ritmului de vaccinare, prima este de a motiva într-un fel sau altul acest concept de incentivare a persoanelor care se vaccinează și al doilea concept care este evaluat, dar care este, se pare, ca impact mai redus decât..., adică nu se așteaptă să aducă beneficii suplimentare, este partea de restricții aplicate persoanelor care au un risc să fie infectate sau să răspândească infecția, un risc mai mare, cum sunt persoanele nevaccinate. Deci cam acesta este conceptul. Nu cred că este o singură soluție care va rezolva în momentul de față reticența la vaccinare. Cred că este nevoie de o abordare integrată, pentru că, așa cum am mai spus și repet, problema pandemiei nu este a unei instituții sau a unui guvern sau a sistemului medical, este o problemă a întregii societăți și cred că fiecare dintre noi putem să respectăm regulile și măsurile de prevenție și să contribuim atât cât este obiectul de activitate pe care noi îl desfășurăm la controlul acestei pandemii.

Reporter: Care este cel mai pesimist scenariu la care ne putem gândi, în condițiile în care vom rămâne cu o rată de vaccinare puțin peste 30% în toamnă?

Valeriu Gheorghiţă: Creșterea numărului de cazuri. Asta în momentul de față este o certitudine, că vom avea o creștere a numărului de cazuri, însă fac apel la oameni să înțeleagă beneficiile vaccinării și să înțelegem că doar prin vaccinare putem să ținem sub control această pandemie. Chiar dacă ne uităm la țările care au avut o rată foarte mare de vaccinare și unde s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri, ne uităm că numărul celor care s-au internat și numărul de decese a fost foarte mic, practic aceste două curbe au fost deconectate: creșterea numărului de cazuri nu s-a însoțit de creșterea deceselor și creșterea internărilor și chiar situația din Marea Britanie este una care se îmbunătățește în momentul de față, pentru că procentul celor care sunt nevaccinați este mic și atunci virusul se răspândește foarte, foarte încet, într-o populație care este mai puțin receptivă la această infecție. Deci categoric, pe fondul unei rate de vaccinare insuficiente, avem un risc de creștere importantă a numărului de cazuri. Important este să ne vaccinăm în perioada următoare, repet, încă mai avem timp să ținem lucrurile sub control și să nu ajungem într-o situație în care să avem o creștere exponențială, dar acest lucru ține de noi, ține de fiecare dintre noi. În mod deosebit cei vulnerabili trebuie să se vaccineze cât mai repede în perioada următoare și aici mă refer la cei peste 60-65 de ani, cei care sunt în evidență cu afecțiuni cronice.

Reporter: Aș vrea să vă întreb despre vaccinarea cu cea de-a treia doză. Câte persoane din cele vaccinate până acum se încadrează în categoriile pe care le-ați enumerate mai devreme și dacă va exista o prioritizare, presupun că e vorba de foarte mulți oameni.

Valeriu Gheorghiță: Aici aș vrea să menționez, în primul rând așteptăm autorizarea de către Agenția Europeană a Medicamentului a acestei scheme de vaccinare. Ne interesează în mod deosebit datele de siguranță și datele de imunogenitate și cel puțin care sunt datele la acest moment, probabil că vom începe cu personalul medical în paralel cu populația vulnerabilă, nu mai trebuie să așteptăm, având în vedere că în momentul de față numărul de doze este suficient, nu mai trebuie să facem acest decalaj între etape, așa cum am făcut la debutul campaniei de vaccinare, pentru că acea etapizare a fost practic impusă de  numărul limitat de doze. Ori, în acest moment  putem să demarăm practic și cu personalul medical, paralel cu persoanele vulnerabile, sigur, printr-un sistem de programare, de planificare, încât să avem acest interval  probabil minim de opt luni între schema inițială și rapel.

Reporter: Există vreo estimare legată de câte persoane din cele aproximativ patru milioane vaccinate până acum s-ar încadra în aceste categorii?

Valeriu Gheorghiţă: Probabil că două treimi din ele sunt persoane eligibile, însă, însă prioritatea noastră rămâne creșterea numărului persoanelor care se vaccinează cu prima schemă, cu schema inițială. Este cel mai important lucru care ține sub control răspândirea virusului și care poate să limiteze creșterea numărului de cazuri. Vaccinarea sau administrarea unui rapel, după o perioadă de câteva luni de la prima schemă, crește nivelul de protecție individuală al persoanei respective. Sigur că acest lucru se reflectă indirect şi asupra transmiterii în cazul în care scade riscul ca acea persoană să se infecteze, dar cel mai important este să creștem numărul de persoane care se vaccinează cu schema inițială și foarte important, repet, este să creștem numărul celor din categoriile de risc care se vaccinează.

Reporter: Aţi spus şi dvs, în ultimele zile a crescut foarte mult cererea pentru vaccinul Johnson and Johnson. Dacă aţi putea să îmi spuneți, vă rog, pentru fiecare tip de vaccin în parte în ce proporție ne protejează de deces și formele severe de îmbolnăvire cu tulpina Delta.

Valeriu Gheorghiţă: În acest moment avem date cât se poate de clare pentru schema de vaccinare de la compania AstraZeneca, de la compania BioNTech/Pfizer şi avem şi pentru Moderna. Vorbim de un nivel de eficienţă în ceea ce privește protecția față de boala asimptomatică de circa 80% cu schema de vaccinare completă, schema incompletă de vaccinare, constând doar în administrarea unei singure doze, aduce o eficiență de doar 35% pentru prevenirea bolii simptomatice, iar în ceea ce privește rata de spitalizare, prevenția spitalizărilor, eficiența se ridică la peste 90%, între 92-96% în funcție de tipul de vaccin pe care îl folosim. Oricum, o protecție de peste 90% este ideală, dacă ne uităm la prevenirea spitalizărilor și deceselor, iar aceste date sunt date din viața de zi cu zi, sunt date care sunt publice, pot fi vizualizate în ceea ce privește situația din Marea Britanie. Pentru Johnson and Johnson este estimată o protecție tot în jur de 70-80%, însă aici datele urmează să se cumuleze având în vedere că încă nu există un număr foarte mare de persoane vaccinate cu acest tip de vaccin, dar cu siguranță vor apărea în perioada următoare. Însă ceea ce s-a observat că nu crește, nu a crescut semnificativ numărul de persoane care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 în rândul celor care s-au vaccinat cu vaccinul de la Johnson and Johnson.

Reporter: CNSU a decis aseară noi măsuri de relaxare, care să se aplice de la 1 august și aș vrea să îmi spuneți cum credeți că vor influenţa aceste măsuri de relaxare campania de vaccinare, având în vedere că unele îi vizează pe cei nevaccinaţi. Aceştia, înţeleg, nu ar urma să poată intra în cluburi sau în alte locuri, spații închise.

Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că important este ca orice măsură care se ia, să înțelegem că se ia în beneficiul sănătății publice și, practic, participarea la evenimente cu un număr mare de persoane trebuie să aibă un principiu științific la bază, acesta fiind acela că cei care participă să aibă un risc foarte mic să fie pozitivi, să fie infectați în momentul în care participă, tocmai pentru a nu genera focare de îmbolnăvire. Cu atât mai mult cu cât cei vaccinați, chiar dacă ipotetic ar intra în contact cu cineva pozitiv, riscul să se infecteze este mic, este semnificativ mai mic comparativ cu al unor persoane care ar fi doar testate negativ și care nu au fost vaccinate sau nu au istoric de trecere prin boală. Ele chiar dacă sunt negative sunt persoane receptive, adică persoane care se pot infecta și, mai departe, care pot răspândi infecția.

Reporter: Deci vă așteptați să crească numărul tinerilor, de exemplu, care să vină să se vaccineze tocmai ca să poată participa la astfel de activităţi sau, din contră....

Valeriu Gheorghiţă: Nu. În primul rând aş vrea să transmit un mesaj și cred că sunt în asentimentul colegilor mei - faptul că aceste măsuri nu sunt menite să îi pedepsească pe cei nevaccinați. Ele au ca obiectiv, repet, protejarea sănătății publice și protejarea sănătății oamenilor. Sigur că decizia, dacă doresc sau nu să se vaccineze, este voluntară, este a lor. Nu trebuie privit acest lucru ca o condiționare, nu. Este reglementarea unor activități care asigură condiții cât mai sigure, dacă vreți, pentru cei care participă la un eveniment de acest tip. La aceste tipuri de evenimente este puțin probabil ca oamenii să respecte măsurile de prevenție, cele nefarmaceutice, distanțare fizică și așa mai departe, mască.

Reporter: Deci vă așteptați la o creștere a numărului de vaccinaţi?

Valeriu Gheorghiţă: Mi-e foarte greu să evaluez impactul la numărul celor care se vor vaccina din grupa de vârstă tânără. Plecând de la ideea că aceste măsuri sunt luate, repet, pentru a proteja sănătatea oamenilor și nu neapărat în mod direct, pentru a stimula vaccinarea, repet, aceste lucruri, probabil că pentru o anumită categorie de persoane, vor reprezenta un motiv în plus să se vaccineze, dar obiectivul este, repet, acela de a proteja sănătatea publică.

Reporter: Şi dacă mai permiteți o precizare sau o lămurire, doza a treia ar urma să fie permisă pentru persoanele vulnerabile și din mediul sanitar sau e de așteptat apoi, după ce trece această etapă inițială şi celelalte persoane  să poată face doza a treia, să li se recomande acest lucru?

Valeriu Gheorghiţă: La acest moment, este puţin probabil, dar sigur este important să evaluăm în permanență care va fi eficiența odată cu trecerea timpului, adică durata protecției. Este prematur să spunem în acest moment, dar este clar că persoanele vulnerabile sunt cele mai expuse sau cei care prin natura profesiei au un risc mare de expunere la infecție, este important să fie cât mai bine protejate.

Reporter: Am două întrebări pentru dumneavoastră. Prima întrebare vine de la Vocea Cetățeanului.  Dacă pandemia va dura până când se vor termina literele și cifrele alfabetului, după care sunt denumite valurile sau formele de evoluție a COVID-19?

Valeriu Gheorghiţă: Pandemia va dura atâta timp cât există transmitere comunitară accelerată susținută la nivel mondial. Faptul că se generează anumite variante virale mutante, acest lucru, repet, reprezintă un proces natural al oricărui tip de virus. Unele au un risc mai mare să acumuleze mutația, altele au un risc mai mic. Însă, în condițiile în care numărul persoanelor infectate în fiecare zi este foarte crescut și sunt încă foarte multe țări în curs de dezvoltare care nu au avut un acces suficient de crescut la vaccinuri și care au o rată mică de circa 1 - 1,1% de acoperire vaccinală, evident că există în continuare riscul de generare a noi variante virale. Nu are nicio legătură acest lucru cu durata pandemiei. Cred că în perioada următoare rata de acoperire vaccinală la nivel global va crește. Deja există un demers susținut de a dona din ce în ce mai multe vaccinuri către statele terțe, atât de la nivel european, cât și de la nivelul Statelor Unite, lucru care va crește accesul populației la vaccinare. Cred că acest decalaj va fi recuperat în perioada lunilor următoare și noi sperăm un control mult mai bun al răspândirii virusului la nivel populațional.

Reporter: A doua întrebare. La nivel de ţară, întârzierile din activitatea de vaccinare reproșată de comisarul european pentru sănătate privesc provocarea campaniei din mediul rural, unde aveţi grupele de vârstă 60 -65 de ani, mai ales că România are cea mai mare pondere dintre statele Uniunii Europene cu populația care locuiește în zona rurală. Cum veți soluționa aceste deficiențe din campanie?

Valeriu Gheorghiţă: Acest lucru poate să fie un avantaj și în același timp un dezavantaj, adică faptul că avem circa 50% în rural din punct de vedere al riscului de expunere la boală și din punct de vedere al riscului de răspândire a infecției, aici teoretic stăm mai bine, pentru că probabilitatea de răspândire în rural este mai redusă, acolo sigur că vorbim de riscul individual, fiind persoane vârstnice, persoane în evidență cu boli cronice și cu acces mai dificil la serviciile medicale riscul individual de boală va crește și de evoluție nefavorabilă, dar în același timp este un dezavantaj pentru că acest lucru se asociază cu o reticență mai crescută la vaccinare, ca urmare a temerilor pe care oamenii le au față de reacțiile adverse și ca urmare a accesului mai dificil, chiar și la informații validate științific, pentru că probabilitatea ca o persoană din mediul rural, mai ales după o anumită vârstă, să intre pe platforma națională de vaccinare sau pe pagina de Facebook să afle aceste informații este mai mică și atunci este nevoie ca informarea în rural, cel puțin pentru anumite segmente populaționale, să se facă din poartă în poartă. Cum? Cu ajutorul colegilor din rețeaua de medicină de familie, asistență medicală și toți cei care s-au oferit voluntari, Crucea Roșie și alte organizații nonguvernamentale, care sprijină acest demers de informare. Informarea nu va fi niciodată suficientă sau nu vom putea spune niciodată că am informat oamenii suficient, pentru că, din perspectiva meseriei de medic, vă pot spune că oamenii întotdeauna vor avea întrebări vizavi de orice demers medical, cu atât mai mult vizavi de vaccinare.

Reporter: Despre a treia doză. Se face tot așa cu rapel, nu?, şi este bine să se facă cu același vaccin sau se poate schimba?

Valeriu Gheorghiţă: Aici aș vrea să înțelegem puțin terminologia. A treia doză înseamnă că am face o schemă de vaccinare. Prima schemă zero, o lună, două luni cu trei doze, cum se întâmplă în Franța; la pacienții imunodeprimați sau transplantați se fac trei doze: la doza inițială, la o lună și la două luni. Ceea ce vorbim noi în momentul de față este rapel. Faptul că în spațiul public este confundat rapelul cu doza a doua este altceva. Dar altfel, rapelul înseamnă o doză de vaccin care se administrează la un interval de timp după completarea schemei de vaccinare inițială. Deci practic acum vorbim de administrarea rapelului și se face, sigur, respectând aceleași criterii ca și până la acest moment. Vom stabili în funcţie de datele științifice și de recomandările Agenției Europene a Medicamentului și Organizației Mondiale a Sănătății care va fi abordarea, într-adevăr, la pacienții care, de pildă, au făcut o singură doză cu vaccinul de la Johnson & Johnson sau care au făcut prima schemă de vaccinare cu vaccinul de la compania AstraZeneca, adică cu vaccinul bazat pe vectori virali, dacă se menține același tip de vaccin sau se recomandă administrarea unui vaccin pe bază de ARN mesager. Este prematur la acest moment să putem emite o recomandare în acest sens, pentru că nu avem suficiente date științifice de siguranță și de imunogenitate.

Reporter: Mai pe limbajul nostru, se face o singură injecție, da?

Valeriu Gheorghiţă: Se face o singură injecție, asta înseamnă, adică un booster pentru a reactiva răspunsul imun şi pentru a asigura o durată de protecție pe mai departe.

Reporter: Tot pentru doza 3, domnule doctor, există posibilitatea, spuneați dumneavoastră, că este prematur, dar există totuși posibilitatea ca persoanele sub 65 de ani să ceară la cerere, să facă la cerere doza 3 sau persoanele sub 65 de ani care suferă de boli cronice?

Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță, toate persoanele, indiferent de grupa vârstă din care fac parte, care se află în evidență cu boli cronice, vor fi teoretic eligibile atunci când vom decide și dacă vom decide acest lucru, iar în ceea ce privește grupa de vârstă, aici, iarăși, va fi foarte important să evaluăm datele științifice, să vedem dacă există o diferență pe grupe de vârstă în ceea ce privește scăderea nivelului de protecție, scăderea nivelului anticorpilor neutralizanți. Deci de-asta vă spun că decizia va fi fundamentată științific și vom include acele categorii care au cea mai mare nevoie de acest rapel. Nu vrem să facem rapelul doar de dragul de a face o doză în plus, ci, într-adevăr, să fie în beneficiul persoanelor vaccinate, așa cum am luat toate deciziile până la acest moment.

Reporter: Și mai am o întrebare. Cu ce aţi înaintat concret în ceea ce privește pachetele de beneficii, stimulentele oferite populației, astfel încât să îi încurajăm, să îi motivăm pe oameni să se vaccineze. Ştiu că se vorbea de tombole, tichete, dar concret ce s-a întâmplat?

Valeriu Gheorghiţă: CNCAV nu are în sfera de activitate astfel de acte normative. Sigur că am discutat cu doamna ministru legat de aceste propuneri, dar încă sunt dezbateri care sunt analizate la nivelul coaliției, din câte am înțeles, şi la nivelul Guvernului. Deci nu am să vă dau informații suplimentare față de cele pe care le știți și dumneavoastră, și eu.

Reporter: Bună ziua! Cum vă explicați faptul că Guvernul și implicit autoritățile au ratat toate obiectivele campaniei de vaccinare și ce măsuri credeți că ar putea fi luate, astfel încât să schimbe în continuare procesul de vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Eu aș vrea să vă spun obiectivele. În primul rând, obiectivul CNCAV a fost acela de a crește accesul persoanelor la vaccinare într-un mediu cât se poate de sigur și într-un mediu favorabil pentru procesul de vaccinare. În momentul acesta, cred că orice persoană care dorește să se vaccineze se poate vaccina. Deci, din acest punct de vedere, consider că este un obiectiv împlinit. De asemenea, dacă ne uităm pe anumite segmente de risc - și aici vorbim de categoria de personal medical social - avem o rată de peste 80% de vaccinare. Dacă ne uităm la persoanele care sunt rezidente în centrele de îngrijire pe termen lung, în cămine, avem peste 70% acoperire vaccinală. Dacă ne uităm la persoanele dializate în centrele de dializă, iarăși avem peste 70% rată de acoperire vaccinală. Faptul că media națională este de circa 30% din populația eligibilă, sigur că este sub ceea ce noi am estimat inițial, însă aceasta este intenția de vaccinare a oamenilor la acest moment. Cred că problema care se pune este dacă ar fi fost foarte mulți oameni care doresc se vaccineze și nu ar fi avut acces, atunci era într-adevăr o problemă. În ceea ce privește dorința de vaccinare, sigur că aici este important să continuăm printr-un, așa cum am spus, efort susținut al tuturor autorităților, inclusiv al mass-media, în ceea ce privește informarea privind beneficiile și importanța vaccinării. Pentru că, dacă tot timpul în spațiul public vor fi oameni, reprezentanți care vor prezenta în mod corect și onest beneficiile vaccinării, dar în același timp vor fi și alte persoane, reprezentanți care vor milita împotriva vaccinării, prezentând incorect informațiile sau incomplet, atunci sigur că oamenii de acasă nu vor ști ce să creadă, deci acest lucru va alimenta neîncrederea. Tocmai de aceea cred că este importantă solidaritatea în ceea ce privește mesajul, pentru că este cât se poate de evident că singura soluție prin care noi putem să controlăm pandemia, creșterea numărului de cazuri, evitarea deceselor, evitarea internărilor este vaccinarea. Nu avem o altă soluție. Mi-aș fi dorit să existe o altă soluție, dar nu avem o altă soluție.

Reporter: Voiam să vă mai întreb și despre cazurile confirmate cu varianta Delta. În acest moment această variantă este predominantă în România?

Valeriu Gheorghiţă: Este greu de spus dacă este predominantă, foarte probabil că nu este dominantă, dominantă înseamnă să ai o prevalență de peste 50% din toate cazurile secvențiate, dar ce pot să spun este că foarte probabil în perioada următoare va deveni dominantă, așa cum s-a întâmplat deja în majoritatea țărilor europene. Este un semnal important faptul că, din totalul probelor secvențiate din ultima săptămână, 56% au fost cu variantă Delta, spre deosebire de săptămâna trecută în care procentul a fost de 33%. De asemenea, este clar că în ultimele opt săptămâni avem o creștere de circa cinci ori a cazurilor care sunt generate de varianta Delta, din totalul variantelor virale de îngrijorare. Deci acest lucru, da, ne arată o tendință de creștere și foarte probabil că în perioada următoarelor săptămâni va deveni dominantă.

Reporter: Voiam să vă mai întreb şi dacă vi se pare că numărul cazurilor de COVID-19 de la noi, confirmate în acest moment reflectă realitatea, având în vedere că la noi nu prea se mai fac teste?

Valeriu Gheorghiţă: Se fac teste, se face un număr important de teste, ceea ce reprezintă, dacă vreți, cel mai bun indicator că da, în momentul de față, este o imagine reală a situației epidemiologice este rata de pozitivare a cazurilor și anume care este în jur de 0,6% cel puțin astăzi - 0,57, dacă nu mă înșel. Dacă am fi avut un procent mai mare de cazuri pozitive, atunci sigur că ne-am fi putut întreba dacă un număr mai mare de teste ar identifica un număr mai mare de persoane. Evident că așa se va întâmpla, însă procentul de pozitivare este foarte important și reflectă dacă avem sau nu un număr corect de teste efectuate. Cred că ceea ce este important e să creștem capacitatea de secvenţiere în perioada următoare, tocmai pentru a ști care este dominanța acestor variante virale de îngrijorare.

Reporter: Şi ultima mea întrebare, dacă îmi permiteți, legată de vaccinarea copiilor. Ne-aţi spus că ar putea să înceapă din data de 2 august, cu vaccinul de la Moderna. Doar cu acest tip de ser se pot vaccina copiii?

Valeriu Gheorghiţă: Şi vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer. Este al doilea vaccin care are autorizare pentru grupa de vârstă de peste 12 ani.

Reporter: Şi cu acesta, tot din data aceea?

Valeriu Gheorghiţă: Cu vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, din 2 iunie se vaccinează.

Reporter: Mai am eu o întrebare vă rog pentru domnul secretar de stat Baciu. Puteți să ne spuneți câte doze de vaccin a vândut România până acum?

Andrei Baciu: Până în momentul de faţă, România a vândut 1.170.000 de doze de vaccin, a donat mai multe doze şi are mai multe astfel de demersuri în desfăşurare care, pe măsură ce vor fi finalizate, vor fi şi anunțate. Deci, aşa cum spuneam, pentru Danemarca  - 1.170.000 de doze de vaccin care au fost vândute, după care avem pentru Republica Moldova, peste jumătate de milion de doze, şi la fel pentru Ucraina - 100.800, pentru Argentina - 30.000 de doze şi Serbia - 50.400. Acestea sunt acordurile finalizate până în acest moment.

Reporter: Aş dori să vă întreb şi eu, vă rog, câte doze sunt în carantină acum, au expirat şi sunt în carantină.

Valeriu Gheorghiţă: Cred că sunt în jur de 41.000 de doze de la compania AstraZeneca. Așteptăm un răspuns de la această companie în ceea ce privește datele de stabilitate. Vom vedea dacă se are în vedere prelungirea perioadei de valabilitate sau nu, moment la care vom decide ce facem cu aceste doze.

Reporter: Şi mai avem doze care urmează să expire în următoarea perioadă şi care vor fi puse şi ele în carantină?

Valeriu Gheorghiţă: Există, sigur, un termen de valabilitate pentru mai multe loturi, și sfârșit de august, și sfârșit de septembrie, mă rog, lună de lună, în funcție de cum au venit livrările, dar aici cred că domnul secretar de stat ne poate da mai multe detalii vis-a-vis de mecanismele de revânzare şi donație.

Andrei Baciu: Sunt demersuri la nivel european, în primul rând făcute în bloc de către Team Europe, aşa cum se intitulează efortul comun, către COVAX, către alte state terțe și eforturi individuale, aici România a fost printre primele, cum sunt cele pe care le-am menționat adineauri. Sunt ţări de pe mai multe continente, din mai multe regiuni, care au trimis diverse solicitări, însă trebuie procesate, e un mecanismul specific pe canale diplomatice, sunt câteva reguli care trebuie parcurse. Acestea nu se pot face peste noapte este, plus că, oricum ar fi, în momentul în care se decide donarea sau vânzarea de doze care au sosit deja țară, atunci intervin, cum a fost și în cazul Danemarcei, o serie de mecanisme care trebuie puse bine la punct, tocmai pentru a asigura calitatea dozelor pe perioada transportului și, practic, ăsta este un lucru care, la fel, trebuie foarte bine pregătit. Pentru cei din Danemarca, spre exemplu, au trimis chiar o echipă de experți, care au fost la Institutul Naţional Cantacuzino, pentru a, mă rog, a lucra împreună cu experții români şi pentru a asigura cele mai bune condiții de transport. Deci şi partea logistică necesită o pregătire temeinică înainte.

Reporter: Câte doze ar trebui să expire la sfârșitul lui august?

Andrei Baciu: Sunt 1.400.000 de doze care expiră la sfârșitul lunii august. Mă rog, expiră în fiecare lună, nu sunt doze... De la AstraZeneca, într-adevăr, de la AstraZeneca, dar, spre exemplu, inclusiv dozele de la Pfizer, care sosesc, au o perioadă de valabilitate de patru luni de zile. Deci e un ciclu, o speranță de viață, să îi spun aşa, firească pentru toate vaccinurile, nu doar pentru cele care sosesc în România, ci toate cele care sunt distribuite la nivel european. De aici şi importanța unui management eficient al stocurilor.

Reporter: În depozite avem şi stocuri Pfizer, care urmează să expire în următoarea perioadă?

Andrei Baciu: Noi avem o inventariere foarte clară a tuturor loturilor de vaccin, momentele la care expiră fiecare lot în parte, însă, așa cum spuneam, inclusiv dozele care vin săptămâna aceasta au o perioadă de valabilitate în funcție de tipul de vaccin.

Reporter: Mai am o întrebare, cred că cei de la STS ar putea să răspundă: se lucrează sau lucrați la o aplicație pentru verificarea certificatului digital, care să poată fi folosit de către orice operator economic?

Cătălin Chirca: În momentul în care a fost lansat sistemul informatic pentru generarea certificatelor digitale, acesta cuprindea un portal de generare a certificatelor și o aplicație de verificare a acestora. Aplicația a fost lansată încă de la 1 iulie, în momentul în care s-a dat în funcțiune sistemul informatic. Ea este utilizată de Poliția de Frontieră, iar la vremea respectivă au fost distribuite în toate punctele de trecere a frontierei telefoane, scannere și cu această aplicație se face verificarea certificatelor, atât a celor emise de noi, de România, dar și a celor emise în celelalte state europene.

Reporter: Deci vorbim doar de Poliția de Frontieră?

Cătălin Chirca: Noi vorbim despre aplicația de verificare a certificatelor, ea există această aplicație.

Reporter: Bun. Şi ar putea fi folosită, de exemplu, de un agent economic care are un club?

Cătălin Chirca: Asta este o decizie care nu cred că ne aparține. Aplicația este funcțională, ea face parte dintr-un sistem informatic, al cărui beneficiar este Ministerul Sănătății în momentul de faţă.

Reporter: Deci poate fi folosită și extinsă dacă cineva ia o decizie?

Andrei Baciu: Este o decizie pe care nu putem noi să o luăm.

Valeriu Gheorghiţă: Mulțumim frumos.

Andrei Baciu: Mulțumim. O zi bună!