Actualitate

Marți, 24 August 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV

Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la conferința organizată de Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19. Pentru început o să reamintesc faptul că ieri, pe data de 23 august, Agenția Federală pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite a acordat autorizarea definitivă pentru vaccinul de la compania BioNTech - Pfizer, vaccinul Comirnaty, pentru utilizarea la persoanele cu vârsta mai mare de 16 ani. Astfel, Comirnaty  este primul vaccin care obține o autorizare definitivă. Ne așteptăm ca în perioada următoare și celelalte vaccinuri, care în momentul de față funcționează în regimul unei autorizări condiționate, autorizări de urgență, să depună documentația, încât să poată obține această autorizare definitivă. Cred că e un element important care vine să reconfirme, dacă vreți, profilul de siguranţă favorabil, tolerabilitatea și eficiența și eficacitatea pe care vaccinurile împotriva COVID-19 le au împotriva infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de tipul variantei virale de care vorbim. În cazul copiilor cu vârsta de peste 12 ani, 12 - 15 ani, vaccinul de la compania BioNTech - Pfizer beneficiază în continuare de autorizația condiționată, atât pentru schema inițială și, de asemenea, tot sub același tip de autorizare condiționată este reglementată și administrarea dozei 3 la persoanele imuno-deprimate, așa cum a recomandat Agenția Federală pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite.
Un alt lucru pe care voiam să-l menționez la început este legat de activitatea de vaccinare în unitățile de învățământ. În primul rând, aș vrea să spun că preocuparea noastră de bază este aceea de a crește accesul la vaccinare al tuturor celor care doresc să se vaccineze și aici mă refer la copiii eligibili, cu vârsta de peste 12 ani, însă în același timp vor avea posibilitatea să se vaccineze și cadrele didactice, personalul din învățământ, precum și aparținătorii copiilor, și aici mă refer la părinți, bunici, în mod deosebit, cei care locuiesc la aceeași adresă. Cum va avea loc efectiv procesul de vaccinare, vor fi cu siguranță unități de învățământ unde vom putea organiza cabinete de vaccinare de sine stătătoare, care să funcționeze pe perioada în care există o adresabilitate în rândul unității de învățământ și, de asemenea, foarte probabil că în majoritatea cazurilor, acolo de pildă unde unitatea de învățământ are în proximitate un centru de vaccinare nu se justifică să mai organizăm un alt cabinet sau un alt punct de vaccinare, însă în mediul rural, dar și în cel urban, principala logistică care asigură accesul la vaccinare va fi cu ajutorul echipelor mobile. Practic, ne dorim ca fiecărei unități de învățământ să îi fie alocată o echipă mobilă și unitatea de învățământ, periodic, să centralizeze persoanele care doresc să se vaccineze. În felul acesta se stabilește un interval orar, o zi într-o săptămână, fie spre sfârșitul programului, se identifică spațiul unde se poate organiza activitatea de vaccinare și repet, după cum știm, minorii care au nevoie să fie însoțiți de unul dintre aparținători, de reprezentanți legali, părinți sau tutore, se pot prezenta și pot să fie vaccinați împreună cu cei din familie. Pentru noi este foarte important să promovăm conceptul de imunizare la nivelul întregii familii, tocmai pentru că riscul de fapt în cazul în care un copil se infectează este să transmită celor din familie cu care intră în contact și în cazul în care sunt persoane vulnerabile evoluția poate să fie nefavorabilă, cu cazuri cu severitate crescută. De altfel, sunt studii publicate care ne arată că de pildă familiile care au copii preșcolari au un risc de 15% mai mare să înregistreze îmbolnăvire prin COVID-19, iar cei care au copii școlari din clasele primare în sus au un risc de 20%-25% mai mare să înregistreze cazuri în interiorul familiei. Practic, confirmă faptul că transmiterea există atât de la părinți, bunici la copii, dar și invers, așa încât este principala modalitate prin care noi putem să limităm răspândirea virusului, numărul de cazuri de îmbolnăviri, alături, desigur, de respectarea celorlalte măsuri de prevenție, cea mai importantă fiind masca de protecție și respectarea măsurilor de igienă individuală. Cam acestea ar fi lucrurile pe care voiam să le transmit legat de procesul de vaccinare în unitățile de învățământ. De asemenea, în unitățile din învățământul universitar, în campusurile studențești avem în vedere organizarea unor cabinete de vaccinare, acolo unde sunt unitățile locative pentru studenți fiind un număr mare, accesibilitatea va fi mult mai ușoară în felul acesta. Şi nu este nevoie evident de prezența unui aparținător, ținând cont că vorbim de persoane de peste 18 ani. De asemenea, un aspect important este legat de partea de informare în ceea ce privește beneficiile și importanța vaccinării. Împreună cu Ministerul Educației vor avea loc în perioada următoare, foarte probabil începând cu luna septembrie, acțiuni de informare online în cadrul ședințelor cu părinții în care reprezentanți fie din direcțiile de sănătate publică, fie din corpul medical din fiecare județ, va fi prezent la aceste ședințe online și va răspunde întrebărilor absolut legitime și firești pe care părinții, dar și cadrele didactice le pot avea în legătură cu vaccinarea. Cred că aceste ședințe cu scop informativ până la urmă aduc beneficii importante, atât în rândul elevilor, în rândul copiilor eligibili, dar și în rândul aparținătorilor, părinți, bunici, cadre didactice, care pot în felul acesta să afle informațiile de care au nevoie pentru a fundamenta decizia legată de vaccinare. Din păcate, vedem ce se întâmplă şi în Statele Unite, un număr din ce în ce mai mare de tineri, de copii, chiar cu vârstă sub 12 ani sunt diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2, ajung în spital, chiar şi în secțiile de terapie intensivă. Sunt semnale, deși încă lucrurile nu sunt foarte clare din acest punct de vedere că infecția cu varianta Delta ar putea cauza forme mai grave în rândul tinerilor, în rândul copiilor, lucru care era atipic până la acest moment. De asemenea, tinerii, adolescenții, copiii, sunt expuși unui risc mult mai mare de îmbolnăvire şi este lesne de înțeles. Vorbim de o variantă mult mai transmisibilă. Tinerii se adună, interacționează mai mult, sunt expuși mai frecvent riscului de infecție şi, bineînţeles, într-un procent mai mic se respectă măsurile de prevenție. Deci, cumva se poate explica şi prin aceste motive de ce, în momentul de faţă, se înregistrează un număr mai mare de cazuri în rândul celor tineri şi, bineînţeles, acoperirea vaccinală la tineri este mult mai redusă comparativ cu persoanele cu vârsta de peste 50-55 de ani.
Un alt element pe care voiam să-l prezint este legat de vaccinarea în mediul rural. În momentul de faţă, în 97% din comune au loc şi au avut loc activități de vaccinare, au fost organizate acțiuni de vaccinare. Cu siguranţă, ele vor fi reluate în perioada următoare. Pot să vă spun că este un efort extraordinar de mare, care a fost susținut în perioada acestor luni, tocmai pentru a ajunge cu vaccinul cât mai aproape de oameni. În felul acesta s-au finalizat acţiunile de vaccinare în 67% dintre comune. Au fost administrate, în total, în mediul rural, prin toate mijloacele de vaccinare, peste 2,56 de milioane de doze şi au fost vaccinate 1,13 milioane de persoane cu schemă completă.
În ceea ce priveşte activitatea centrelor de vaccinare, după cum ştim, în momentul de faţă, aproximativ 26% din centrele de vaccinare care au fost active la nivel naţional au activitatea suspendată temporar. Aproximativ 60% din centrele de vaccinare care sunt în momentul de faţă active, şi anume 603 centre au programul de lucru redus la șase ore şi am transmis, în urma unor evaluări pe care le facem periodic în ceea ce priveşte eficiența centrelor de vaccinare, ca programul de lucru al tuturor centrelor de vaccinare să fie redus la șase ore în loc de 12 ore în perioada următoarelor două, trei săptămâni. În funcţie de adresabilitatea pe care o vom înregistra, sigur că programul poate să revină la forma inițială sau putem reactiva anumite centre care au fost suspendate temporar. Ne așteptăm ca în perioada următoare, din cauza creşterii numărului de cazuri, la nivel naţional să avem şi o adresabilitate crescută sau în creştere la vaccinare. Trebuie să înţelegem că datele actuale, inclusiv din România, datele de eficiență confirmă beneficiile vaccinării, indiferent de schema de vaccinare de care vorbim, atât pentru reducerea riscului de infecție, cât și pentru reducerea riscului de spitalizare, de internare în terapie intensivă și deces. Ca atare, pentru noi, prioritatea zero rămâne să creștem accesul persoanelor, tuturor persoanelor care doresc să se vaccineze și să poată beneficia cât mai repede de vaccinare. Este clar că suntem în momentul de față pe un trend ascendent din punct de vedere epidemiologic, suntem în valul patru, înregistrăm un număr din ce în ce mai mare de cazuri noi și ca urmare a faptului că varianta Delta este pe cale să devină dominantă în România. Cu siguranță acesta este un motiv important pentru creșterea numărului de cazuri, dar ceea ce am observat în această perioadă este practic un profil de comportament care ne expune unui risc crescut de îmbolnăvire, și anume mobilitate crescută, interacțiune crescută între persoane, risc crescut de expunere la îmbolnăvire și din acest punct de vedere, coroborat cu faptul că în continuare avem un număr mare de persoane susceptibile, receptive, riscul de îmbolnăvire crește și, de asemenea, nerespectarea măsurilor de prevenție reprezintă principalele motive pentru care nu ne așteptăm ca în perioada următoare situația să se stabilizeze.
La nivelul medicilor de familie, în momentul de față sunt 2.730 de cabinete care înregistrează activități de vaccinare și au fost vaccinate până pe data de 22 august peste 346.000 de persoane, majoritatea, 55% aproape, fiind în mediul rural. La nivelul unităților sanitare, sunt 149 de spitale publice, care au activități de vaccinare pentru pacienții cronici, pentru pacienții internați, eligibili și au fost vaccinați începând cu a doua jumătate a lunii mai peste 7.177 de pacienți cronici. Cred că este o oportunitate când ajungem la spital să solicităm în cazul în care nu am fost vaccinați să beneficiem de vaccinare. Nu este un mediu mai prielnic pentru a beneficia de vaccinare decât cu ocazia internării, atunci când sigur nu suntem cu o boală acută, care contraindică temporar efectuarea vaccinului. De asemenea, sunt 26 de unități sanitare private, care înregistrează şi care au activităţi de vaccinare pentru pacienții internați, fiind vaccinate 1.521 de persoane până la acest moment. În ceea ce priveşte acoperirea vaccinală, la nivel naţional şi la nivelul municipiului Bucureşti şi al județelor, avem în municipiul Bucureşti aproape 49% acoperire vaccinală, deci uşor-uşor ajungem la 50% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă de peste 12 ani, urmat de judeţul Cluj cu 45,2% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă rezidentă. Ca atare, pot să vă spun că sunt 12 judeţe, care au o rată de acoperire vaccinală peste media națională, peste 30%, sunt alte 27 de judeţe, care au acoperire vaccinală între 20% şi 29,9% şi sunt doar trei judeţe care mai au acoperire vaccinală sub 20%, dar, practic, e un interval foarte mic, peste 18% şi până la 20%.
De asemenea, la nivelul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie până la acest moment au fost vaccinate aproape 5,19 milioane de persoane cu cel puţin o doză, majoritatea fiind persoane vaccinate cu schemă completă, peste 5 milioane de persoane. În ceea ce priveşte grupa de vârstă, cu siguranţă este un subiect de interes: grupa de vârstă 12-15 ani are un procent de acoperire vaccinală de circa 4%, sunt aproape 33.000 de copii, cu vârsta cuprinsă între 12-15 ani care au primit cel puţin o doză de vaccin şi peste 150.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani, care au primit cel puţin o doză de vaccin, practic vorbim de un procent de acoperire vaccinală de circa 20%. În ceea ce priveşte grupa de vârstă 60-69 de ani este cea mai mare acoperire vaccinală de aproape 39%, urmată de 50-59 de ani, aproape 37,5% şi 70-79 de ani, grupa de vârstă, 36%. Aş atrage atenția asupra faptului că la grupa de vârstă de peste 80 de ani avem circa 19,5% rata de acoperire vaccinală şi evaluarea Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru săptămânile 2 - 15 august ne arată o tendință de creștere mai accentuată a cazurilor de îmbolnăvire la grupa de vârstă de peste 80 de ani, unde riscul de evoluție către formă severă este mai mare. Practic, s-a înregistrat o creștere cu 130% a cazurilor de COVID-19 în ultimele două săptămâni la persoanele cu vârsta de peste 80 de ani. De asemenea, ce este important de precizat este că avem această tendință de a înregistra cazuri noi la persoane tinere. În momentul de față mediana vârstei este de circa 43 de ani față de 48 de ani cât era anterior la cazurile din ultimele săptămâni. De asemenea, media de vârstă a deceselor este în scădere, fiind în momentul de față de 67 de ani de față de 71 de ani cât era cunoscută anterior și un lucru foarte important, la decesele înregistrate, dacă 94,6% aveau comorbidități, în momentul de față, la decesele înregistrate în săptămânile 2 -15 august doar 88,3% dintre persoanele decedate aveau comorbidități. Deci, practic, acest lucru, dacă vreți, întărește semnalul legat de o probabilitate mai mare de a dezvolta forme severe, inclusiv în rândul persoanelor care sunt mai tinere și care nu au boli cronice asociate, aspect care, desigur, este unul care ne preocupă și cred că este cât se poate de serios și nu trebuie să neglijăm acest aspect, care ține până la urmă de viața fiecăruia dintre noi. Așa cum am mai transmis, în momentul de față, prin vaccinarea împotriva COVID-19 putem să prevenim pierderile de vieți omenești şi decesele. Indiferent de cât de mult ne uităm la datele de eficiență și de eficacitate vaccinurile dacă rămân în frigider nu vor produce niciun efect benefic și anume, trebuie să ne vaccinăm. Deci, practic, vaccinarea aduce beneficii și nu vaccinul în sine.
În ceea ce privește reacțiile adverse, la nivel național, până la data de 23 august, au fost raportate 16.974 de cazuri de reacții adverse postvaccinare, cu o rată de raportare de 1,75 la 1.000 de doze administrate, majoritatea fiind reacții generale, comune, anticipate, cu febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie și reacții alergice ușoare de tip urticarian. Cum acestea au fost datele pe care am dorit să vi le transmitem. Vă rog, domnule secretar de stat, pentru partea a doua.
Andrei Baciu: Mulţumesc mult, domnule președinte. Câteva cuvinte legate de certificatul digital european. Până pe 23 august, la ora 11, au fost generate 2.084.251 de certificate, raportul menținându-se oarecum identic cu cel de săptămâna trecută, respectiv 95,3% sunt certificate care atestă vaccinarea. Legat de vaccinarea la operatorii economici privați, aceasta continuă, astfel că până în acest moment şi-au încheiat activitatea un număr de 612 companii, dintre care 93 din domeniul HORECA. Prin această activitate au fost vaccinate 78.953 de persoane, dintre care 3.695 din domeniul HORECA. Cum spuneam, această activitate continuă, în momentul de faţă fiind în desfăşurare la aproximativ 50 de companii în continuare. Sunt aceleași judeţe fruntașe: Braşov, Alba şi Bihor, atât cu privire la numărul de persoane vaccinate, cât şi cu privire la numărul de operatori economici, în ideea de a duce vaccinarea cât mai aproape de oameni. Ştim că au fost identificate abordări inovative, în târguri, piețe, parcări, drive-through-uri. Remarcăm, totuşi, o creştere a acestor activităţi, astfel că până în momentul de faţă am ajuns la 76.596 de persoane vaccinate cu ajutorul acestor abordări, cele mai multe persoane vaccinate fiind în judeţul Galați, prin drive-through-uri care au vaccinat până acum 22.752 de persoane. Cu privire la misiunile de transport, de la începutul campaniei de vaccinare până pe data de 23 august au fost efectuate 14.000 de misiuni de transport la nivel naţional, folosind peste 30.800 de persoane din cadrul M.A.I. şi peste 10.100 de persoane din cadrul MApN, care au utilizat aproximativ 4.500 de mijloace tehnice.
Cu privire la dozele de vaccin pe care România le-a recepționat: până în data de 23 august au fost recepţionate 18.306.449 de doze de vaccin, dintre care 11.595.149 vaccin produs de BioNTech-Pfizer, 2.256.000 vaccinuri produse de către Moderna, 3.374.000 produse de AstraZeneca şi, în final, 1.081.300 produse de Johnson&Johnson. Până în momentul de față, aceasta este situația cu privire la vaccinurile livrate. După cum știm, au fost demarate și acțiuni legate de donare și revânzare. Față de săptămâna trecută s-a finalizat transportul către Vietnam de 300.000 de doze de vaccin AstraZeneca, astfel avem 1.569.800 de doze donate. Mai sunt cele 30 de doze produse de Johnson &Johnson și cele 100.620 de doze Pfizer-BioNTech donate Republicii Moldova. Săptămâna trecută a fost aprobată și o altă donație către Coreea de Sud de 450.000 de vaccinuri produse de către compania Moderna, iar până în momentul de față a fost finalizată vânzarea către Danemarca de 1.170.000 de doze de vaccin, însă sunt și alte demersuri și aranjamente la nivel guvernamental în desfășurare pe care le vom anunța pe măsură ce acestea se finalizează. Cu privire la dozele de vaccin care vor sosi în perioada următoare, pentru vaccinurile produse de BioNTech-Pfizer, pentru luna august, livrările sunt suspendate, pentru vaccinurile produse de către compania Moderna pentru luna august o să avem 655.200 de doze de vaccin, cu următoarea livrare vineri, de 216.000 de doze de vaccin. Pentru AstraZeneca avem livrările suspendate pentru luna august, iar pentru vaccinurile produse de Johnson&Johnson avem un estimat de 897.120 de doze de vaccin. Important de menționat faptul că întârzierile de producție și de livrare, anunțate săptămâna trecută, au fost practic anulate. Vorbim de următoarea livrare, așa cum spuneam, pentru săptămâna de 30 august, săptămâna viitoare. Eu cam atât am avut domnule președinte.
Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc frumos! Între timp a fost publicat şi raportul INSP, privind variantele virale de îngrijorare. Pot să vă spun că pentru săptămâna 16-22 august, în urma testelor de secvențiere efectuate de la începutul săptămânii 21, în total au fost identificate până la acest moment 450 de cazuri de infecție cu variantă virală Delta, din care, ceea ce este foarte important, aproximativ 40% nu au nicio legătură epidemiologică menționată. Este un indicator foarte important pentru că atunci când acest procent teoretic ajunge la peste 50% înseamnă că deja 50% din cazurile de infecție cu variantă Delta, care nu au în context epidemiologic particular putem să susținem faptul că devine dominantă la nivel național și că este deja o tulpină care a devenit dominantă. Practic, din punct de vedere al ponderii cumulate a variantei virale Delta, din totalul variantelor virale de îngrijorare, în momentul de față s-a ajuns la 20,6% din totalul variantelor virale de îngrijorare la nivel național să fie cauzate de varianta virală Delta. De asemenea, din cele 450 de cazuri confirmate, aproximativ 80% sunt la persoane nevaccinate, practic 20% sunt la persoanele care au primit cel puţin o doză de vaccin şi, de asemenea, au fost înregistrate 24 de decese în total, din care peste 87% sunt decese înregistrate la persoanele nevaccinate. Acestea sunt datele actuale. Dacă aveţi întrebări, rugămintea este să luăm câte o întrebare de fiecare, ar trebui ca în circa 15 minute cel târziu să închidem conferința din cauza unor suprapuneri de evenimente. Vă mulţumesc pentru înțelegere.
Reporter: Bună ziua! Aş dori să ne spuneți şi topul 3 al județelor din România cu cea mai mică rată de vaccinare.
Valeriu Gheorghiţă: Da. Suceava este pe ultimul loc la rata de vaccinare şi în ordine crescătoare, Giurgiu, pe penultimul loc, şi Botoşani.
Reporter: Care sunt activitățile care favorizează răspândirea virusului şi în special varianta Delta? Deci, practic, oamenii de ce ar trebui să se ferească, astfel încât să reducă riscul de a se infecta?
Valeriu Gheorghiţă: De zonele supraaglomerate, acolo unde există aglomerări foarte mari de persoane, în spațiile închise, neaerisite, şi de asemenea practic riscul individual, atunci când intrăm în contact cu persoane care nu fac parte în mod obișnuit din anturajul nostru, asociază un risc mai mare de infecție. De asemenea şi anturajul, adică persoanele cunoscute poate să ne dea o falsă senzație de siguranţă, însă, în momentul acesta cred că trebuie să fim foarte prudenți să ne aducem aminte de toate măsurile de prevenție cu care am fost obișnuiți în această perioadă şi să încercăm să ne protejăm mai bine pe fiecare dintre noi, în felul acesta putem să scădem riscul de a ne îmbolnăvi în perioada următoare.
Reporter: Puteţi să dați câteva exemple concrete de activităţi?
Valeriu Gheorghiţă: După cum spunea şi dna dr. Pistol, săptămâna trecută, practic, activitățile de weekend, în general, cu un număr foarte mare de persoane, cum sunt activitățile de pe litoral, concediile, care sunt binevenite, dar trebuie să nu lăsăm garda jos, pentru că, din păcate, varianta Delta începe să se răspândească. Vedem că avem un număr important de cazuri în momentul de față la nivel național, lucru care, practic, progresiv va crește riscul de îmbolnăvire, cel mai mare risc fiind în rândul persoanelor nevaccinate sau persoanelor care au o schemă incompletă, care au un risc mediu, un risc intermediar de îmbolnăvire. Tocmai de aceea este important ca cei vulnerabili, și aici fac apel la cei care sunt vulnerabili, să ia în calcul cât se poate de serios vaccinarea, pentru că ajungând la spital cu forme grave este mult prea tardiv să se mai poată face lucruri miraculoase. Trebuie să înțelegem că tratamentul bolii în sine nu a cunoscut progrese remarcabile. Practic, este același tratament pe care îl știm, care se bazează pe o terapie standard cu corticoterapie, anticoagulante, terapie imunomodulatoare, terapie anticoagulantă, însă atunci când afectarea pulmonară este severă și când survine la pacienți vulnerabili riscul de deces din păcate este crescut. Tocmai de aceea este păcat să dăm, practic să ignorăm o măsură prin care noi putem să reducem riscul de a ne îmbolnăvi și de a ajunge la spital.
Reporter: Voiam să vă întreb care este rata de vaccinare, aproximativă, în rândul cadrelor militare. Vorbim de pompieri, de jandarmi, de persoane care interacționează în permanență cu populația?
Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că din ultimele date la nivelul Ministerului Apărării Naționale rata de acoperire vaccinală completă era de peste 60%, iar în ceea ce privește personalul din Ministerul Afacerilor Interne din ultimele date era în jur de 40%. Cam acestea sunt datele, dar cu siguranță că diferă probabil de la o structură la alta, dar nu am aceste date la acest moment, însă este clar loc de mai bine. Este important ca cei care se află la relația directă cu oamenii, cu persoanele, să se vaccineze, pentru că în felul acesta se protejează pe ei, dar îi protejează şi pe oamenii cu care intră în contact.
Reporter: Se poate vorbi despre obligativitate în rândul acestora?
Valeriu Gheorghiţă: Nu. Se poate vorbi de responsabilitate.
Reporter: Vorbiţi de doza a 3-a pe care ar trebui să începeți s-o administrați în luna octombrie, începând cu personalul medical şi cu bolnavii cronici, vă întreb aveţi o estimare ca perioadă de timp, cam cât ar putea ajunge această doză a 3-a pentru cei care s-au vaccinat în etapa a 2-a /.../? Și corelez asta cu faptul când îmi expiră mie beneficiile, având schemă completă, beneficiile de călătorie, de exemplu, de acces la anumite evenimente, odată ce începeți cu doza a 3-a? Când îmi expiră aceste beneficii?
Valeriu Gheorghiţă: Beneficiile nu expiră odată cu trecerea celor 6 luni. Ştim că certificatul verde digital are o valabilitate, cel puţin pentru partea de vaccinare, de un an de zile, până în iunie, anul următor, 2022. Nici beneficiile vaccinării nu dispar după 6 luni, dimpotrivă, beneficiile în ceea ce priveşte prevenirea spitalizărilor, a formelor severe sunt în momentul de faţă ridicate, dar cu toate acestea, ca urmare a faptului că varianta Delta, care este una dintre cele mai adaptate variante virale, cauzează infecții şi în rândul celor vaccinaţi şi la cei care sunt vulnerabili şi care aveau o probabilitate mai mică să dezvolte răspuns imun protector, încă de la prima schemă, poate să genereze şi forme de evoluție nefavorabilă, cu forme grave, şi atunci este important ca aceste persoane să poată să fie mai bine protejate în perioada următoare. Dar ne-am propus ca prima parte a lunii octombrie să fie momentul la care să putem demara administrarea celei de-a 3-a doze, cu condiția ca până la acel moment să fie îndeplinite toate etapele premergătoare, şi anume recomandarea de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi recomandarea Centrului European de Control al Bolilor.
Reporter: Tot pentru doza 3, în cazul în care sunt persoane care nu sunt incluse în categoriile menționate de dvs. şi vor să facă la cerere acest vaccin, se pot încadra, exact, cum ne-aţi spus dvs. de la începutul lunii octombrie?
Valeriu Gheorghiţă: Am spus că persoanele eligibile în primul rând sunt cele care nu au istoric de trecere prin boală. Aici, datele ne arată foarte clar cu schemă de vaccinare completă la o persoană care are istoric de trecere prin boală aduce un nivel ridicat al răspunsului imun, care, chiar dacă scade în timp, după 6 luni rămâne încă la un nivel suficient de ridicat. În ceea ce privește celelalte persoane, de pildă, o persoană tânără care nu are boli cronice și care poate are un nivel foarte redus de anticorpi, deși aici atenție, nu se recomandă testarea anticorpilor înainte de a decide dacă fac sau nu cea de-a treia doză pentru că nu s-a stabilit un nivel de anticorpi care se corelează cu protecția de la care să fim siguri că suntem protejați sau dimpotrivă că nu suntem protejați. Tocmai de aceea, cred că cei care vor dori să facă cea de-a treia doză vor avea această posibilitate, însă condiția va rămâne aceea de-a avea cel puțin șase luni de la schema de vaccinare inițială, de la ultima doză efectuată cu ocazia primei vaccinări.
Reporter: Aș mai avea o întrebare: puteţi să ne spuneți rata de vaccinare, atât a profesorilor, cât și a cadrelor medicale în momentul de față, la cât s-a ajuns, defalcat pe fiecare?
Valeriu Gheorghiță: În unitățile de învățământ este estimată în jur de 60%. Datele nu sunt în momentul de față exacte și vă spun foarte simplu de ce. Pentru că în momentul în care s-a renunțat la programarea prin platformă, de la începutul lunii mai, oamenii s-au prezentat direct la centrele de vaccinare sau cu ocazia maratoanelor de vaccinare și vaccinarea s-a introdus direct în Registrul Electronic Național fără să se mai selecteze și categoria profesională sau categoria de risc din care făcea parte persoana respectivă, însă datele furnizate de Ministerul Educației ne arată o acoperire vaccinală de aproximativ 60%. Aici, aș vrea doar să fac o completare. Probabil că în rândul cadrelor didactice este mai mare de 60%, însă făcând o corelație cu ce se întâmplă în sistemul medical.  În rândul medicilor, rata de acoperire vaccinală este mai mare decât în rândul celorlalte categorii profesionale, asistenți medicali, infirmieri, brancardieri. În ceea ce privește acoperirea vaccinală pe etapa unu, etapa unu care cuprinde, repet, pe lângă personalul medical și personalul din centre sociale, și studenți, și voluntari, rata de acoperire vaccinală era de peste 80%. Acum, iarăși defalcat, pe sectoare, din sistemul medical, avem acele date transmise de Ministerul Sănătății în urma centralizării din teritoriu care ne arată că în rândul medicilor din spitale, din unitățile medicale, cu paturi, rata de acoperire vaccinală este de circa 70%, fiind ceva mai scăzut, în jur de 60% la asistenții medicali și între 40% - 50% la infirmieri, brancardieri. Deci, și aici sigur că este încă loc de a crește numărul celor care doresc să se vaccineze, cu mențiunea că personalul medical a avut cel mai mare risc de îmbolnăvire sau unul dintre cele mai ridicate riscuri de îmbolnăvire, ca atare o mare parte dintre colegi au istoric de trecere prin boală și cu siguranță reprezintă unul dintre motivele pentru care s-a decis amânarea vaccinării, și nu neapărat faptul că sunt împotriva vaccinării sau că nu au încredere în vaccinare.
Reporter: Aş mai avea eu o întrebare în legătură cu certificatul digital al UE. Potrivit acelui proiect de Ordonanţă de Urgență ar putea fi folosit și pe teritoriul României, la ce anume va fi folosit, pentru ce tipuri de activități și cum va fi verificată autenticitatea documentului?
Andrei Baciu: Așa este. Aceste lucruri sunt prevăzute într-un proiect, deja publicat, însă toate aceste detalii vor depinde evident de forma finală a acestui document, dar, într-adevăr se ia în discuție această posibilitate ca, cu ajutorul aplicației dezvoltate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale să poată fi verificat, așa cum se întâmplă și în punctele de trecere a frontierei, pentru că până la urmă este aceeași aplicație din punct de vedere tehnic. Însă, aplicabilitatea ei și felul în care va putea fi folosită de la o situație la alta, diferit sau nu de ceea ce se întâmplă în momentul de față, va fi comunicat imediat ce se va ajunge la forma finală. În momentul de față, acesta este un draft, acum aceasta este forma acum când vorbim. Însă vom comunica imediat ce acesta va fi aprobat în forma finală o să comunicăm atunci toate detaliile. Mulțumesc și eu!
Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumim!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe