Actualitate

Marți, 21 Septembrie 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV)

Galerie foto

 

[CHECK AGAINST DELIVERY]

 

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua. Vă mulțumesc pentru participarea la Conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19. Aş începe cu câteva precizări legate de administrarea celei de-a treia doze, fie ca doză de booster, fie ca doză suplimentară. După cum știm, în momentul de față majoritatea studiilor arată în continuare menținerea eficienței ridicate împotriva cazurilor severe, a spitalizării, a internării la Terapie Intensivă și a decesului în rândul populației generale. Ca atare, ținta primară a campaniei de vaccinare rămâne prevenția cazurilor severe ce au potențialul de a suprasolicita sistemul medical și de a conduce la morbiditate și mortalitate crescută din cauza maladiei Covid-19. În acest sens, luăm în considerare în primul rând administrarea unei doze trei categoriilor de persoane predispuse la forme severe de boală cu risc mare de a nu genera un răspuns imun suficient de ridicat după prima schemă de vaccinare. Aici sunt incluse categoriile persoanelor cu condiții de imunosupresie, pe care o să le menționez, dar și persoanele care prin natura profesiei au un risc crescut de îmbolnăvire și care sunt implicate în activitățile critice pentru gestionarea pandemiei, precum personalul medical. Mai mult decât atât, ținând cont de situația specifică din România, și anume: cu o rată de acoperire vaccinală undeva la circa o treime din populația eligibilă cu vârsta de peste 12 ani; pentru controlul răspândirii infecției în rândul populației accentul trebuie să fie în continuare pus pe creșterea ratei de acoperire vaccinală, sigur, în paralel cu consolidarea răspunsului imun la persoanele, așa cum am menționat, vulnerabile care deja au primit prima schemă de vaccinare. Este foarte important să înțelegem că nivelul de acoperire vaccinală se corelează cu rata de răspândire a virusului în rândul populației, și aici, dacă luăm de pildă în considerare un nivel bazal de reproducere a cazurilor R0 pentru varianta Delta de circa şase și o eficiență vaccinală a schemelor disponibile în jur de 80% pentru această tulpină Delta, iar administrarea unei doze suplimentare ar duce la o creștere a eficienței la 95%, administrarea acestei doze suplimentare ar reduce nivelul bazal de reproducere a cazurilor de la 6 la 4,29, în timp ce o creștere a ratei de acoperire vaccinală de la 30% la 45% ar reduce rata bazală de reproducere a cazurilor la 3,84, ceea ce înseamnă că o extindere a acoperirii vaccinale la populația generală aduce beneficii suplimentare pentru răspândirea virusului, practic încetinește răspândirea virusului. Însă, în ambele situații este nevoie de respectarea și implementarea celorlalte măsuri nefarmaceutice cum ar fi masca de protecție, distanțarea fizică, igiena personală, pentru a limita suplimentar răspândirea virusului. După cum știm, la sfârșitul săptămânii precedente Agenția Americană pentru Medicamente și Alimente (FDA) a autorizat administrarea unei doze booster: doza trei de rapel la categoriile de: persoane vulnerabile cu vârsta de peste 65 de ani, persoanele care sunt în evidență cu afecțiuni cronice - indiferent de grupa de vârstă, care se expun unui risc crescut de a face o formă severă, dar şi personalului medical care, repet, are un risc crescut de îmbolnăvire în condiţiile în care vorbim de o transmitere accelerată a infecției cu varianta Delta. În momentul de faţă, în România, este în curs de optimizare atât Platforma Națională de Programare pentru cea de-a treia doză, cât şi Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor, tocmai pentru a fi pregătiți în momentul în care demarăm administrarea celei de-a treia doze în România. La acest moment vorbim de administrarea unei doze trei cu vaccin pe bază de ARN mesager, respectiv Pfizer sau Moderna pentru scheme de vaccinare care au avut iniţial acest tip de vaccin, fie Pfizer, fie Moderna. Persoanele care au primit vaccin de la compania AstraZeneca, propunerea pe care au abordat-o toate celelalte ţări europene a fost de a administra unul dintre cele două vaccinuri pe bază de ARN mesager, repet, în completarea vaccinării cu vector viral, care a fost folosit la prima schemă. Am transmis către Ministerul Sănătății și către comisiile de specialitate definirea acelor categorii vulnerabile de afecțiuni în cazul persoanelor care necesită, pe de-o parte, de o doză suplimentară de vaccin, practic de doza trei adițională, care va completa în schemele inițiate pentru prima dată trei doze, iar cei care deja au făcut o primă schemă de vaccinare vor efectua această doză suplimentară, această doză trei, care practic va consolida răspunsul imun. Suplimentar, pe lângă persoanele de peste 65 de ani, aceste categorii de persoane vor fi eligibile şi pentru doza de rapel, doza booster, la cel puţin şase luni de la schema de vaccinare iniţială. O să transmit şi o să vă prezint şi grupele mari de afecţiuni care sunt definite în momentul de față pentru a beneficia de doză suplimentară, respectiv de doză booster şi aici vorbim de: pacienţi oncologici - atât pacienţi cu tumori solide, cât şi pacienţi care au afecţiuni oncologice hematologice, care sunt fie în curs de tratament activ, fie trataţi anterior şi, de asemenea, pacienţi care se află în faza post-terapie oncologică, dar care au factorii de risc agravanţi care nu au afecţiuni oncologice, cum ar fi: bolile pulmonare, cardiovasculare asociate, diabet, ciroză hepatică și alte condiții de imunodepresie. O altă categorie mare, în afara bolnavilor oncologici, sunt pacienții post-transplant de organe solide sau celule stem hematopoietice, cu sau fără patologii asociate. O a treia categorie este cea a pacienților cu afecțiuni cronice, cum ar fi: bolile pulmonare cronice, cum sunt bolile cardiovasculare, bolile cronice hepatice, bolile cronice hematologice - cu necesar mare de transfuzii de sânge, bolile cronice renale - pacienții, de pildă, care sunt în stadiu de predializă sau pacienții care sunt în curs de dializă intermitentă, bolile cronice endocrinologice - și aici menționez diabetul zaharat complicat, bolile cronice reumatice din sfera reumatologică - fie autoimune, fie inflamatorii, bolile cronice dermatologice sub tratament imunosupresor imunomodulator, anumite afecțiuni neurovasculare și neurovegetative, demenţe, boli psihiatrice în stadiu avansat, bolile congenitale - cum ar fi Sindromul Down. O a patra categorie: pacienții cu imunodeficiențe moderate sau severe, datorate imunodeficiențelor primare, cum ar fi: o serie de afecțiuni moștenite- sindromul DiGeorge, sindromul Wiskott-Aldrich, imunodeficienţele dobândite, cu sau fără boli asociate - de pildă, diabet zaharat, pacienți cu infecție HIV în orice stadiu, prioritar, pacienții care sunt cu infecție HIV avansată, pacienți care nu se află în tratament, imunodeficienţele secundare care urmează un tratament imunosupresor, cum ar fi radioterapie, chimioterapie, terapiile biologice, terapiile cu cortizon și, sigur, mai sunt și alte afecțiuni particulare care sunt definite și vor fi transmise în momentul în care va fi finalizată strategia pentru doza 3. Aș vrea să vă mai menționez faptul că luăm în considerare devansarea termenului anunțat pentru administrarea dozei 3, știm că Agenția Europeană a Medicamentului urmează să se pronunțe pe data de 4 octombrie vizavi de recomandarea de autorizare a dozei 3 și a acelei doze suplimentare, ținând cont de situația epidemiologică actuală, o transmitere accelerată a infecției cu SARS-CoV-2 la nivel comunitar și în mod deosebit în rândul personalului medical, ca urmare a faptului că astăzi avem peste 6700 de cazuri noi identificate, avem aproape 1000 de pacienți în secția de terapie intensivă, practic, riscul de expunere este mare, varianta Delta este dominantă, luăm în calcul devansarea acestui termen. În această săptămână are loc o ședință de lucru în care vor participa experți și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică, Agenția Națională a Medicamentului, evident, în cadrul Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare și vom decide exact care va fi strategia de urmat. Practic, ne propunem să începem mai repede doza trei pentru personalul medical, pentru persoanele de peste 65 de ani și persoanele vulnerabile, cele cu afecțiuni cronice, incluzând în această categorie cei care sunt rezidenți în centre sociale, în cămine și evident, pacienții care sunt în momentul de față cu afecțiuni cronice renale, în stadiul de dializă. Ulterior vor fi extinse aceste recomandări după ce vom avea date suplimentare de la Agenția Europeană a Medicamentului. Spre sfârșitul acestei săptămâni vom anunța care va fi strategia pe care o adoptăm în această perioadă.
În ceea ce privește un alt subiect foarte important și dezbătut, atât în spațiul public, este legat de vaccinarea în unitățile de învățământ. Pot să vă spun că am centralizat situația în momentul de față din 26 de județe prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică, privind modalitatea de vaccinare în unitățile de învățământ la data de 17 septembrie. Sunt 2468 de unități de învățământ care vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile. Sunt propuse 201 centre de vaccinare proprii care vor fi organizate, o parte dintre ele deja sunt active în unitățile de învățământ, iar alte 1062 de unități de învățământ sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate. Repet, este o situație centralizată la nivelul a 26 de județe. În prima săptămână de școală au fost vaccinate aproximativ 69 de elevi în trei județe: 23 în Vâlcea, 18 în București, 28 la centre de vaccinare din proximitate în Hunedoara. În momentul de față sunt deschise și active 22 de centre de vaccinare în unitățile de învățământ, în cinci județe: din Cluj, Dolj, Hunedoara, Teleorman și Vâlcea. Reamintesc faptul că la nivelul unităților de învățământ, vaccinarea se poate realiza în cabinetele medicale proprii, prin intermediul echipelor mobile sau prin arondarea la centrele de vaccinare aflate în proximitate. Vreau să precizez un aspect care ține de obiectivul acestei campanii de vaccinare pentru unitățile de învățământ și anume: ne dorim o abordare și manieră cât mai simplă și mai facilă, în sensul în care accesibilitatea la vaccinare să fie extrem de ridicată, evident, pentru cei care doresc să facă acest lucru. Pentru ca numărul persoanelor doritoare să fie mai mare, evident, este nevoie de acțiuni de informare. Se derulează deja astfel de acțiuni în mai multe orașe din țară și în municipiul București, s-au desfășurat deja acțiuni de informare în școlile din 26 de județe și sunt în pregătire acțiuni în alte 18 județe.
Vaccinarea la nivelul medicilor de familie - în momentul de față sunt 2781 de cabinete de vaccinare care au înregistrat sau înregistrează activități de vaccinare. Distribuția este echitabilă între mediul rural și urban, aproximativ 50% în cele două categorii importante. Au fost vaccinate până pe data de 17 septembrie peste 400.477 de persoane, peste 54% fiind vaccinate în mediul rural. Județul Timiș are cel mai mare număr de persoane vaccinate în cabinetele de medicină de familie - peste 20.000 de persoane, urmat de Prahova - peste 19.000 de persoane și Argeș - peste 19.000 de persoane. La nivelul unităților sanitare, reamintesc faptul că pacienții cronici sau pacienții care sunt internați din rândul populației generale care sunt eligibili, care nu au afecțiuni acute, pot beneficia de vaccinare. Sunt 149 de spitale publice care asigură și care au înregistrat activități de vaccinare, fiind până la acest moment aproximativ 8346 de pacienți care au beneficiat de vaccinare în unitățile medicale publice și sunt 27 de spitale private care, la fel, au posibilitatea să asigure vaccinarea pacienților internați. Au fost vaccinați aproape 1900 de pacienți. Pot să vă spun o veste bună: în momentul de față, la nivelul municipiului București s-a depășit rata de acoperire vaccinală de 50% din populația rezidentă eligibilă de peste 12 ani, mai exact, este 50,15%, urmat de județul Cluj, care are în momentul de față o rată de acoperire vaccinală de 46,32%. Ca sumarizare, 40% din județe, incluzând municipiul București, au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, aproximativ 55% dintre județe au o rată de acoperire vaccinală între 20% și 30% și mai sunt două județe, Giurgiu și Suceava, care au o rată de acoperire vaccinală aproape de 20%, în jur de 19,7%. La acest moment avem aproximativ 581 de centre de vaccinare active cu 837 de fluxuri. În perspectiva administrării dozei trei vom reveni la programul normal de 12 ore pentru centrele de vaccinare active și marea parte a centrelor care au avut activitate temporar suspendată își vor relua activitatea după ce demarăm această etapă. De asemenea, pentru doza trei, dar strict pentru doza trei, lăsând la o parte personalul care se vaccinează la locul de muncă, cum este cazul personalului medico-sanitar, pentru doza trei dorim programarea prin platforma națională de vaccinare. Ţinând cont de faptul că persoanele eligibile pentru doza trei care să îndeplinească criteriul de cel puțin șase luni de la finalizarea schemei inițiale de vaccinare ar fi persoanele care au fost vaccinate la sfârșit de decembrie, ianuarie, februarie, inclusiv luna martie, ceea ce înseamnă un număr aproximativ de circa 1.100.000 de persoane care au schemă completă de vaccinare până la sfârșitul lunii martie. Ori, din acest punct de vedere, este important să evităm supraaglomerările în centrele de vaccinare și să existe o modalitate ordonată de programare și să dăm posibilitatea, repet, celor care îndeplinesc condițiile de eligibilitate, și aici vorbesc de vârstă peste 65 de ani, persoane care sunt în evidență cu afecțiuni cronice, personal medical și vom defini și celelalte categorii care pot să beneficieze de doza trei, de doza de  rapel, cum este personalul din învățământ, care evident îndeplinesc criteriile de eligibilitate, și anume să avem cel puțin șase luni de la schema de vaccinare și să nu avem istoric de trecere prin boală. Pentru acest lucru platforma națională de vaccinare va interoga baza de date Corona Forms, în momentul în care ne facem programarea la doza trei. Este o situație care acest demers va fi analizat, va fi discutat, pentru că, repet, persoanele care se programează, care se prezintă la vaccinare pentru prima dată pot să se prezinte direct. Deci aici nu se schimbă nimic, ei se vor prezenta direct cu sau fără programare în centrele de vaccinare și vor beneficia de vaccinare. Unde propunem - și vedem dacă asta va fi soluția finală programarea prin platformă - repet, nu pentru personalul medical care se vaccinează oricum la locul de muncă, va fi în cazul celorlalte categorii de persoane care se vaccinează în centrele de vaccinare. De asemenea, pacienții care au fost vaccinați inițial în centre de vaccinare fixe și vor să efectueze doza trei la medicul de familie pot să facă acest lucru fără să fie nevoie evident de programare în platformă.
Deci aici vorbim doar de vaccinarea în centrele care sunt organizate în momentul de faţă în unități care sunt fie medicale, fie în afara unităților sanitare.
De asemenea, în ceea ce priveşte bilanțul campaniei de vaccinare, până la data de 20 septembrie au fost vaccinate cu cel puțin o doză peste 5,38 de milioane de persoane cu cel puțin o doză, 5,26 de milioane fiind persoane vaccinate cu schemă completă. În ceea ce privește acoperirea vaccinală pe grupe de vârstă: la grupa de vârstă 12-15 ani avem aproape 42.000 de copii care au fost vaccinați cu cel puțin o doză, ceea ce înseamnă o rată de acoperire vaccinală de circa 5%, pentru grupa de vârstă 16 - 19 ani avem peste 163.000 de adolescenți tineri care au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin, ceea ce înseamnă o acoperire vaccinală de 20%, pentru grupa de vârstă 60 - 69 de ani sunt aproape un milion de persoane care au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin, având de fapt o acoperire vaccinală de aproximativ 40%, 50 - 59 de ani, iarăşi, aproape 980.000 de persoane, peste 70 de ani incluzând aici și persoanele cu vârsta de peste 80 de ani, fiind aproximativ 800.000 de persoane în total vaccinate. În ceea ce privește reacțiile adverse și profilul de siguranță, la nivel național, până la data de 20 septembrie au fost raportate 17.111 cazuri de reacții adverse cu o rată de raportare de circa 1,72 de cazuri la 1.000 de doze administrate. Aș vrea să mai prezint câteva date legate de misiunile de transport: de la începutul campaniei de vaccinare până la acest moment au fost efectuate peste 14.700 de misiuni de transport pe teritoriul țării de la centrele regionale de depozitare la direcțiile de sănătate publică și de la direcțiile de sănătate publică către centre de vaccinare sau unități medicale, cabinete de medicină de familie. Au fost implicate peste 40.300 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu toate structurile: Poliția Română, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență care au asigurat misiuni de transport cu peste 4.500 de mijloace tehnice. De asemenea, personalul angrenat militar și civil din Ministerul Apărării Naționale este de circa 10.500, cu circa 4.650 de mijloace tehnice care au participat până la acest moment la implementarea campaniei de vaccinare. În ceea ce privește dozele de vaccin, au fost recepționate în România până la data de 20 septembrie 18.522.000 de doze de vaccin. Au fost administrate efectiv 9.955.000 de doze, ceea ce înseamnă un procent de aproximativ 54% doze administrate din ce a fost recepționat. Au fost distribuite în total 14.754.000 de doze, fiind incluse aici și dozele care au intrat în mecanismul de donație sau revânzare. În momentul de față, stocul pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri disponibile fiind de circa 3,7 milioane de doze. Aş menționa stocul de vaccin de la compania BioNTech-Pfizer, aproximativ 1,36 de milioane de doze, de la compania Moderna, 1,24 de milioane de doze, de la compania AstraZeneca, aproximativ 900.000 de doze și de la compania Johnson&Johnson, aproximativ 259.000 de doze. De asemenea, în ceea ce privește administrarea dozei 3, avem suficiente doze încât să putem asigura accesul tuturor celor care doresc să efectueze doza 3 și este important să transmitem un mesaj foarte clar, de recomandare fermă de a consolida schema de vaccinare cu această doză de rapel, mai ales categoriilor care, repet, sunt vulnerabile și în cazul situației epidemiologice actuale, vorbim de varianta Delta, care este dominantă. Vedem că riscul de infecție este în creștere, inclusiv la persoanele vaccinate care au mai mult de șase luni de la schema de vaccinare și care se înscriu în rândul celor vulnerabili, cei vârstnici și cei cu afecțiuni cronice. Așa încât în luna septembrie urmează să primim aproximativ 1.955.000 de doze de la compania BioNTech-Pfizer, de asemenea, în luna octombrie, aproximativ 1,47 de milioane de doze, noiembrie, decembrie, aceleași tranșe, iar de la compania Moderna, pentru luna septembrie nu primim doze, pentru luna octombrie vom primi aproximativ 1,7 milioane de doze, noiembrie și decembrie, aceeași tranșă, pentru AstraZeneca livrările sunt suspendate, iar pentru vaccinul de la compania Johnson&Johnson, pentru septembrie, în total vom recepționa aproximativ 494.000 de doze, iar în lunile octombrie, noiembrie și decembrie sunt prevăzute a fi livrate circa 2,3 milioane de doze lunar, urmând să vedem modalitatea și dacă vor fi respectate aceste livrări, ținând cont de faptul că au fost la un moment dat probleme care au ținut de capacitatea de producție. Cert este că în momentul de față oricine dorește să se vaccineze poate să facă acest lucru, sunt centre de vaccinare disponibile la nivel național care au un program de lucru, mare parte dintre ele aproximativ 60% din centre au program maxim. Sunt aproximativ 40% din centre care au programul de lucru redus. De asemenea, modalitatea de prezentare la centrele de vaccinare este cât se poate de simplă, oamenii se pot prezenta direct, fără programare, se vaccinează și în felul acesta suntem mai bine protejați în fața variantei Delta, în fața riscului de infecție și cu atât mai mult în fața riscului de a dezvolta o formă severă de îmbolnăvire care să necesite spitalizare și care în felul acesta să evite decesul din cauza covid-19. Eu atât am avut de spus, o să vă rog să trecem la partea de întrebări, vă mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Ați spus că vaccinarea cu doza trei va începe mai devreme. Ce înseamnă mai devreme şi când putem să ne înscriem pe platformă?
Valeriu Gheorghiţă: Este o propunere pe care pe care o avem, să devansăm acest termen, ar putea să fie chiar de săptămâna viitoare, dacă, repet, în cursul acestei săptămâni vom decide printr-o analiză corectă la nivelul tuturor instituțiilor care au un rol extrem de bine definit în a lua astfel de decizii. Ne uităm la ce s-a întâmplat și ce abordare au celelalte țări europene, Marea Britanie, de asemenea Franța, Germania, Italia, care astăzi a demarat administrare a celei de-a treia doze. Ne uităm la datele disponibile din Israel, din Statele Unite. În momentul de față, la nivel mondial, sunt peste 21 de milioane de doze administrate ca doza trei, cele mai multe, aproximativ 3 milioane de doze sunt administrate în Israel ca doză trei. Sunt date disponibile și publicate care arată ca la persoanele de peste 60 de ani, de pildă, care au primit cea de-a treia doză de vaccin răspunsul imun a fost unul foarte bun, practic s-a restabilit eficacitatea și eficiența vaccinurilor. Riscul de infecție în cazul celor vaccinați cu trei doze fiind de cel puțin 10 ori mai redus comparativ cu persoanele care aveau o schemă cu două doze, iar în ceea ce privește riscul de spitalizare și riscul de a dezvolta o formă severă este de aproximativ 20 de ori mai redus la cei care au primit a treia doză comparativ cu persoanele care aveau doar două doze. Repet, vorbim de persoane cu vârsta de peste 60 de ani. Din datele disponibile, dar încă nepublicate, și pentru celelalte categorii de vârstă se mențin aceleași beneficii, fără să se înregistreze un profil de siguranță diferit față de ceea ce știm deja pentru doza unu sau pentru doza doi. Şi pentru celelalte categorii de vârstă se mențin aceleași beneficii, fără să se înregistreze un profil de siguranță diferit față de ceea ce știm deja pentru doza 1 sau pentru doza 2. Ţinând cont de toată situația epidemiologică, de faptul că avem deja un număr în creștere de infecții la persoane vaccinate cu schemă completă - și aici mă refer la persoanele care au fost vaccinate la un interval mai mare de şase luni de la ultima doză,  - cred că toate datele disponibile științifice susțin administrarea celei de-a treia doze. Avem deja o avizare și o recomandare fermă din partea Agenției Americane pentru Alimente și Medicamente, FDA, care a autorizat aceste doze, raportându-ne la aceleași date științifice, repet, iminența și urgența demarării mai rapide fiind generate de situația epidemiologică - vedem că se înrăutățește de la o zi la alta - și perspectivele nu sunt foarte optimiste și, atunci, datoria noastră este să creăm accesibilitate la vaccinare și să dăm posibilitatea celor vulnerabili de a-şi consolida răspunsul imun, în condițiile în care varianta Delta este dominantă.
Reporter: Şi înscrierile pe platformă de când ar începe?
Valeriu Gheorghiță: Cu colegii de la STS am discutat, în această săptămână, vom mai avea o ultimă ședință de lucru în care vom finaliza toate detaliile. Cred că într-un timp relativ scurt vom putea să începem și procesul de programare, însă aceste detalii vor fi comunicate, cu siguranță, cât mai rapid, după ce ele vor fi discutate și agreate de toată lumea.
Reporter: Mai am o singură întrebare legată de ce se întâmplă la terapie intensivă. Cum vi se pare această creştere față de valurile anterioare? Am văzut că au fost cazuri chiar și de peste 100 de la o zi la alta. Şi la ce vă așteptați în toamnă, când estimările sunt de 15-20 de mii de cazuri în 24 de ore?
Valeriu Gheorghiță: Este o creștere alarmantă a numărului de cazuri grave care ajung în terapie intensivă. În momentul de față, din datele pe care eu le am disponibile, aproximativ două treimi din locurile de terapie intensivă care sunt prevăzute în planul de reziliență sunt deja ocupate. Cred că, la acest moment, această creștere abruptă poate să fie explicată cel puțin parțial de faptul că marea parte a pacienților diagnosticați stau la domiciliu, nu sunt supravegheați medical, nu declară diagnosticul și se autotratează sau se tratează fără o supraveghere medicală foarte bună și, în situația asta, ei ajung cu forme grave la spital, sunt internați direct în secțiile de terapie intensivă. Probabil că mai sunt și alte situații în care pacienții se autodiagnostichează prin autotestare la domiciliu și rămân în izolare și în situațiile în care evoluția este evident, nefavorabilă, se adresează serviciilor medicale. Ceea ce știm din literatură și din datele publicate este că infecția cu varianta Delta crește riscul de spitalizare de cel puțin două ori. Dar încă nu există un concept agreat asupra unei agresivității mai mari a variantei Delta. Ceea ce știm, în schimb, este faptul că infectează un număr semnificativ mai mare de persoane și atunci, aplicând același procent de forme severe unui număr mai mare de persoane, vom avea în valoare absolută un număr mai mare de cazuri care au nevoie de îngrijire în secțiile de terapie intensivă. Putem să controlăm această situație prin vaccinare. Este singura modalitate prin care putem să evităm riscul de infecție și să reducem semnificativ riscul de a face o formă gravă de îmbolnăvire, de a ajunge la spital în terapie intensivă și de a muri din cauza bolii. Toate datele actuale ne arată, indiferent de unde provin, o păstrare a eficienței vaccinurilor față de acești trei indicatori: formă severă, risc de spitalizare şi risc de deces. Ca atare, este singura modalitate prin care noi putem reduce riscul de a face o formă gravă de boală, mai ales în cazul celor vulnerabili, cei vârstnici care încă nu s-au vaccinat. Este momentul să facem acest lucru, pentru că din estimările noastre, în condiţiile în care varianta Delta este dominantă, se răspândește foarte ușor, generează un număr mare de cazuri secundare, persoanele care nu au nici un fel de imunitate nici după boală, nici după vaccinare au un risc foarte mare de a se infecta în perioada următoare, mai ales când vorbim de mari aglomerări urbane, de expunere crescută la infecție. Am văzut că astăzi au fost raportate 80 de cazuri de reinfecții la mai mult de șase luni de la diagnosticul inițial. Deci reinfecţiile sunt o certitudine, le întâlnim inclusiv în țara noastră și acest lucru ne arată foarte clar că imunitatea naturală, imunitatea dobândită după trecerea prin boală cu alte variante, nu ne oferă un nivel suficient de protecție față de varianta Delta. Ca atare, este foarte important ca și persoanele care au istoric de trecere prin boală să se vaccineze, tocmai pentru a ne consolida acest răspuns imun.
Reporter: Bună ziua! Celelalte categorii de persoane când ar putea să facă doza a treia?
Valeriu Gheorghiţă: Aţi văzut că FDA, cel puțin pentru moment, a solicitat date suplimentare pentru grupa de vârstă de la 16 ani în sus, tocmai pentru a defini exact care va fi profilul de siguranță, în mod deosebit la cei tineri, care nu sunt în evidență cu afecțiuni cronice, unde aici lucrurile sunt clare. Însă, în  momentul de față, apariția unor cazuri de infecții asimptomatice sau ușoare la o persoană vaccinată cu schemă completă, de vârstă tânără, fără afecţiuni cronice, nu pune probleme medicale individuale. Ar putea, eventual, să ridice probleme din punctul de vedere al transmiterii, al diseminării virusului, însă aici vom avea suficiente date disponibile, în perioada următoare, încât să facem niște recomandări clare și în acest sens. Deci mesajul nostru este că vom începe cu cei vulnerabili, cu risc crescut de expunere, urmând ca, în perioada următoare, să se includă progresiv și restul populației generale care a primit cel puțin schema inițială de vaccinare, cu condiția, repet, să avem cel puțin șase luni și să nu fi trecut prin boală, unde beneficiile sunt discutabile.
Reporter: În acest moment, vaccinarea în şcoli pare blocată din cauza GDPR-ului? Cum vedeți rezolvarea acestei situații?
Valeriu Gheorghiţă: Eu zic că vaccinarea în şcoli nu trebuie să fie blocată din cauza faptului că nu există încă un aviz, înțeleg, de la Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Însă ceea ce noi ne dorim este ca oamenii care doresc se vaccineze să se adreseze reprezentantului din fiecare unitate de învățământ și să spună că vrea să se vaccineze. În momentul acela, numeric, nu cu nume și prenume, se centralizează doritorii și se organizează o echipă mobilă. Formularul respectiv nu își dorește altceva decât să evalueze intenția de vaccinare, care nu are nicio legătură cu procesul de vaccinare în sine. Una este acel formular și alta este procesul de vaccinare, care se desfășoară, repet, respectând aceleași reguli medicale ca în cazul celorlalte centre de vaccinare, care au funcționat și care funcționează inclusiv în anumite, de pildă, săli de sport din unitățile de învățământ. După aceleași reguli, te prezinți la vaccinare, se efectuează triajul medical, se semnează consimțământul informat, - în cazul minorilor este importantă prezența reprezentantului legal: părinte sau tutore -, și în felul acesta se derulează procesul de vaccinare. Nu trebuie să blocăm inutil accesul copiilor noștri la vaccinare atâta timp cât își doresc să facă acest lucru, cât părinții doresc să facă acest lucru.
Reporter: După doza trei în cât timp este consolidat răspunsul imun?
Valeriu Gheorghiță: Aici, sigur că datele nu sunt în momentul de față disponibile, vor fi colectate pe măsură ce trece suficient timp, însă se estimează o durată mai mai mare a răspunsului imun, ţinând cont de experiența pe care o avem cu celelalte vaccinuri care funcționează după aceleași principii: prima vaccinare și rapel care nu face altceva decât să consolideze răspunsul imun. Însă aici - atenție! - un lucru foarte important, în condițiile în care vorbim de aceeași variantă virală, de varianta Delta, pentru că probabil că dacă nu era situația epidemiologică actuală cu generarea unei variante virale precum Delta și rămâneam la variantele anterioare, nu cred că era cazul ca, la acest moment, să se pună problema de administrarea unei doze trei la cel puțin şase luni. Deci această nevoie a reieșit din faptul că varianta Delta este mult mai contagioasă, se multiplică mult mai mult, mult mai ușor şi reușește să eludeze parțial răspunsul imun, adică activitatea neutralizantă a anticorpilor atât după boală, cât și după vaccinare. Şi în situația asta s-a observat că eficienţa schemelor de vaccinare față de infecție - atenție! - față de infecție, nu față de formele grave, este în general cu 10-15 chiar cu 20% mai redusă comparativ cu eficiența față de varianta Alfa. Deci tocmai de aceea este important să consolidăm în acest moment răspunsul imun pe de o parte la persoane deja vaccinate, pe de altă parte, așa cum am menționat, pentru România este foarte important să creștem rata de acoperire vaccinală, să creștem numărul persoanelor care se vaccinează cu prima schemă. Pentru că în primele şase luni de la vaccinare, din datele noastre disponibile, eficiența se menține la un nivel ridicat chiar față de varianta Delta, iar în momentul de față cei vulnerabili, cei imunodeprimați, vor primi de la început trei doze, deci practic vor avea un răspuns imun suficient de ridicat, încât să asigurăm prevenirea îmbolnăvirilor prin varianta Delta.
Reporter: Vedem că în continuare sunt foarte puțini cei care se vaccinează. Cum vă explicați că în ultimele trei, patru luni am mers din ce în ce mai greu această campanie de vaccinare?
Valeriu Gheorghiță: Aici aş putea să vă spun, de fapt, că în ultima săptămână noi am observat o creștere a numărului de persoane care se vaccinează cu prima doză. În săptămâna precedentă au fost, până la mijlocul săptămânii, aproximativ 10.000 de persoane vaccinate, ulterior, 12.000, ulterior, 13.000. Sigur că, în perioada week-end-ului, numărul de persoane care se vaccinează este mai redus comparativ cu timpul săptămânii. De asemenea, ce am mai observat a fost faptul că a crescut numărul de persoane care se programează în platforma națională cu aproximativ 50%. Astăzi, de pildă, am primit solicitări de creștere a programului de lucru în centrele de vaccinare, pentru că aveau o adresabilitate crescută. Este chiar un centru din Târgu Jiu care avea peste 100 de persoane care s-au prezentat la vaccinare în ultimele zile și atunci este evident ca au dorit extinderea programului de lucru. Deci semnalele noastre la acest moment sunt că urmează să crească, și numărul celor care doresc să se vaccineze este în creștere. Cu siguranță că motivul principal este legat de ceea ce este absolut de înțeles și legitim și este firesc să se întâmple asta, ne dorim acest lucru - să ne protejăm mai bine de acest risc de infecție cu varianta Delta.
Reporter: Cum vă explicați că după valul trei s-a prăbușit, practic, nivelul vaccinării?
Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță, un motiv a fost legat de o percepție falsă a faptului că am scăpat de această pandemie și că nu mai aveam un risc de infecție. Într-adevăr, în perioada verii, transmiterea comunitară a fost mult încetinită, era sporadică, aveam câteva zeci de cazuri raportate în fiecare zi, însă era momentul potrivit să ne vaccinăm, tocmai pentru a fi mai bine protejați în plin val patru, când, vedem, numărul de cazuri este într-o creștere exponențială.
Reporter: Odată cu introducerea loteriei de vaccinare, există un target pe care vă doriți să îl atingeţi? Câți oameni sperați că veți convinge să se vaccineze?
Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță, o parte dintre persoane vor dori să se vaccineze și din acest motiv, cum o parte dintre persoane vor dori să se vaccineze pentru a beneficia de acele vouchere în valoare de 100 de lei. Orice persoană vaccinată este o persoană care va fi mai bine protejată față de aceasta infecție. Deci, categoric, aduce beneficii atât în plan personal, cât și din punctul de vedere al protecției celor din jur. Nu pot să vă spun că avem o țintă propusă, este o modalitate care a fost abordată și în celelalte țări. Pe noi ne interesează să punem la dispoziție toate mijloacele prin care o persoană să fie motivată, în final, să se vaccineze. Însă aici aș vrea să subliniez că principalul motiv pentru care ar trebui să ne vaccinăm astăzi este să ne salvăm viața, pentru că, fiind în categoria vulnerabilă, în evidență cu afecțiuni cronice, într-o categorie profesională la risc să ne îmbolnăvim, este singura modalitate - vaccinarea - prin care putem să scădem riscul, să ne infectăm, să ajungem într-un pat de terapie intensivă și să ne pierdem viața din cauza acestei boli, care astăzi poate să fie evitată prin vaccinare și prin respectarea celorlalte măsuri de prevenire pe care deja le știm foarte bine.
Reporter: Mai spuneţi-mi, vă rog, o dată, care e diferenţa între a treia doză şi doza suplimentară; nu prea înțeleg.
Valeriu Gheorghiță: Și una și alta - vorbim de doza 3, care are două recomandări, ca doză de rapel, care se administrează la cel puțin şase luni la persoane care au făcut prima schema de vaccinare - și aici, pe lângă categoriile profesionale la risc, persoane vulnerabile, vor intra, foarte probabil, progresiv și restul categoriilor de persoane din rândul populației generale și care are ca obiectiv să consolideze răspunsul imun și să asigure o protecție pe termen lung. Iar doza suplimentară se adresează persoanelor care de la început au o probabilitate mai mică să dezvolte un nivel de anticorpi suficient de ridicat, din cauza faptului că au în evidență boli care le scad acest tip de răspuns imun obținut prin vaccinare. Şi aici sunt definite foarte clar anumite categorii de afecțiuni, în general, vorbim de pacienți severi imunodeprimați, transplantați, oncologici, care au infecție HIV-SIDA, care fac terapii biologice, terapii cortizonice, și care sunt, repet, la risc crescut să dezvolte de la început un nivel redus de anticorpi. Și este dovedit că cea de-a treia doză în schema inițială restabilește cumva eficacitatea comparativ cu persoanele care nu au acest tip de afecțiuni și care dezvoltă un răspuns imun protector încă după prima schemă de vaccinare cu două doze.
Reporter: Deci doza suplimentară poate să se facă mai repede, nu la şase luni.
Valeriu Gheorghiţă: Da, doza suplimentară înseamnă că, de pildă, pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, schema propusă și autorizată în Statele Unite este prima doză, a doua doză se face la trei săptămâni și a treia doză se face la patru săptămâni după cea de-a doua doză, deci avem 0-21 de zile și 49 de zile, ziua 49.
Reporter: Credeți că valul acesta patru o să se stingă prin primăvară, cum a fost și cazul celui precedent?
Valeriu Gheorghiţă: Este greu de estimat care vor fi evoluția și amploarea valului patru. Cert este că în momentul de față, văzând datele actuale, rata de creștere este exponențială. Ne așteptăm, din păcate, ca această creștere să se mențină și în perioada următoare, însă ține foarte mult de implicarea fiecăruia dintre noi la nivel de societate. Nu trebuie să așteptăm să facă cel de lângă noi primul pas, să respecte cel de lângă noi măsurile de prevenție, să se vaccineze cel de lângă noi. Fiecare trebuie să aibă o atitudine proactivă și să încercăm cu toții să limităm răspândirea virusului și apariția cazurilor secundare de boală.
Reporter: Mai am eu întrebare, vă rog. În urmă cu puțin timp a venit un comunicat de la DNA și în care scrie așa, că a fost înregistrat un dosar penal pentru modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccin. Puteți să ne spuneți dacă au fost în plus, câte avem acum, câte au fost folosite?
Valeriu Gheorghiţă: Vă referiți la câte doze..
Reporter: Doze în total, cumpărate până acum, care au ajuns în România și câte avem în stoc.
Valeriu Gheorghiţă: Da, noi am recepţionat, până la acest moment, aproximativ 18,5 milioane de doze din cele patru tipuri de vaccinuri și mai avem în stoc, așa cum am anunțat, aproximativ 3,7 milioane de doze din cele patru tipuri de vaccinuri diferite. Au fost administrate peste 9,95 de milioane, restul, diferența până la 14,7 milioane sunt doze care au fost fie donate, fie revândute.
Reporter: Ştiți ceva despre acest dosar sau ați aflat acum?
Valeriu Gheorghiţă: Am văzut și eu astăzi, la fel, în spațiul public, acest tip de informație, dar nu știu, nu am date suplimentare. Cert este că, din ceea ce eu știu, modalitatea de achiziție la nivelul tuturor țărilor europene se supune aceleiași proceduri, întocmită și elaborată de Comisia Europeană.
Reporter: Aș vrea să vă întreb care sunt școlile, exact, unde se administrează vaccinul, că aţi enumerat trei localități.
Valeriu Gheorghiţă: Nu am exact denumirea școlii. În momentul de față, sunt 22 de centre deschise în unitățile de învățământ din cinci județe, repet: Cluj, Dolj Hunedoara, Teleorman și Vâlcea, dar nu am disponibil acum să vă dau exact denumirea unității medicale. De pildă, în București, un centru de vaccinare organizat în unitatea de învățământ este la Şcoala Lauder, unde personal am fost la evenimentul de deschidere al acelui centru de vaccinare. Și știu că mai sunt alte unități care vor, la fel, să organizeze centrele proprii. De asemenea, urmează să se organizeze centrele de vaccinare din campusurile studențești. Ştiu sigur că la Politehnică, de pildă, va fi organizat un astfel de centru în campusul studențesc.
Reporter: Mulţumesc.
Valeriu Gheorghiță: Cu plăcere! Dacă nu mai sunt alte întrebări, eu vă mulţumesc foarte mult şi vă doresc o zi bună!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe