Actualitate

Marți, 12 Octombrie 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV

Galerie foto

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de CNCAV. Aş vrea să încep prin a face câteva clarificări legate de administrarea dozei 3 de vaccin împotriva COVID-19. În primul rând, ştim că în 28 septembrie, în România, s-a demarat administrarea unei doze de rapel care se face la cel puțin 6 luni de la prima schemă de vaccinare, indiferent că acea schemă de vaccinare a fost efectuată cu vaccinul de la compania Pfizer, vaccinul de la compania Moderna sau vaccinul de la compania AstraZeneca. Era important să avem minim 6 luni între doza 2 și această doză de rapel. În primul rând, este ferm recomandată persoanelor care sunt în categorii vulnerabile și aici sunt cei cu vârstă de peste 65 de ani, cei cu afecțiuni cronice și cei care au un risc crescut de îmbolnăvire prin natura profesiei pe care o desfășoară: personal medico-sanitar, personal din centre rezidențiale, personal din învățământ și așa mai departe, dar sunt eligibile, adică se pot vaccina, și celelalte categorii de persoane din populația generală, care au minim 6 luni de la doza 2, fără să fie nevoie de o recomandare medicală specială în acest sens. Ştim că pe 4 octombrie Agenția Europeană a Medicamentului a finalizat analiza datelor științifice și a recomandat posibilitatea de administrare a acestei doze de rapel, la minim 6 luni, sau doză booster, cum mai este numită, pentru categoriile populaționale care, repet, au minim 6 luni de la doza 2 din prima schemă de vaccinare. Deci, în situația asta vorbim de o schemă doi plus unu, două doze la prima vaccinare și un rapel după minim 6 luni.

Există o altă recomandare a Agenție Europene a Medicamentului, din aceeași dată din, 4 octombrie, care vizează persoanele sever imunocompromise, sever imunodeprimate, și aici vorbim de persoanele post-transplant, fie transplant de organe solid, fie transplant de celule stem hematopoietice, pacienții cu neoplazii, pacienții oncologici, fie în tratament activ, fie pacienți oncologici care se află în stadii avansate de evoluție a bolii, și alte categorii de persoane care au un status imun precar, care au imunitate foarte slăbită, din cauza unor tratamente, sau din cauza unor boli, sau așa s-au născut, sunt acele imunodeficiențe primare. În aceste situații, datele științifice ne arată că după primele două doze de vaccin procentul celor care dezvoltă anticorpi în valoare protectoare este undeva estimat la circa 40%, ceea ce este mult sub valoarea pe care noi o regăsim, sub procentul pe care îl regăsim la restul populației care se vaccinează cu două doze. Și atunci datele au arătat că adăugarea unei doze suplimentare, unei doze trei, la aceste două doze inițiale, duce la creșterea răspunsului imun cu un procent între 35 până la 50% din cei care nu au răspuns după primele două doze. Astfel încât la aceste persoane cu imunodepresie severă schema inițială de vaccinare va avea trei doze, deci, în situația asta vorbim de 3 doze de la început, spațiată doza trei la minim 28 de zile, deci la o lună după doza 2, și tot aceste persoane este foarte probabil ca, după cel puțin şase luni, sau aibă și ele nevoie de un rapel. Deci în situația aceasta particulară vorbim de o schemă de 3+1. Pentru aceste categorii de persoane, sever imunodeprimate, este nevoie de recomandarea medicului specialist, a medicului curant care supraveghează și îngrijește boala respectivă - fie că vorbim, repet, de transplant, de cancer sau de alte tipuri de tratamente. Pacientul se prezintă cu acea recomandare la centrul de vaccinare, recomandarea este păstrată la fișa de triaj medical și pacientul va beneficia de trei doze de vaccin.

Pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, schema cu trei doze constă în prima administrare, a doua doză, care se efectuează la trei săptămâni, și a treia doză, care se efectuează după încă patru săptămâni. Pentru vaccinul de la compania Moderna se efectuează prima doză, a doua după patru săptămâni și a treia după încă patru săptămâni. Aceasta este de fapt o schemă de vaccinare care include de la început trei doze, și asta se numește doză 3 sau doză suplimentară, doză adițională, cum este trecută în recomandările oficiale. Pentru că s-a creat această confuzie la nivel populațional: doză 3 - același lucru cu doză de rapel, același lucru cu doză /.../ este cea care se administrează după șase luni la restul categoriilor de persoane, la restul populației. Pentru doza 3 care se include în prima schemă, la categoriile sever imunocompromise, repet, este nevoie de o recomandare specială de la medicul specialist care se ocupă de bolile respective. Pentru doza de rapel, cea care se efectuează după minim şase luni, nu este nevoie de o recomandare specială în acest sens.

Noi am postat astăzi pe pagina 'RO-Vaccinare' câteva imagini în acest sens care să simplifice înțelegerea acestor două recomandări. Ca atare, populația trebuie să continue procesul de vaccinare pentru administrarea dozei de rapel care - vedem din toate datele științifice - după minim şase luni restabilește eficiența vaccinurilor la nivelurile cunoscute anterior, și anume peste 95% protecție față de infecție și peste 97% protecție față de formele severe.

Un alt subiect pe care aș vrea să-l aduc în atenția dumneavoastră este legat de persoanele care au fost vaccinate în afara țării cu vaccinuri neautorizate de Agenția Europeană a Medicamentului - de pildă Sinovac, Sinopharm, Sputnik ș.a.m.d. Deci, practic, vaccinuri care nu au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului și, ca atare, nu sunt recunoscute și folosite în România. În aceste situații, la cerere, persoanele respective se pot revaccina, deci practic își reiau schema de vaccinare, după minim 30 de zile de la completarea schemei pe care au efectuat-o cu acele tipuri de vaccinuri. Practic, se pleacă de la principiul unei persoane care are istoric de trecere prin boală și care se poate vaccina cu schemă completă. De ce am luat această decizie? Pentru că am primit mai multe solicitări în acest sens de la persoane vaccinate în alte țări, cu vaccinuri, repet, neautorizate și nerecunoscute în România, nefiind supuse autorizării Agenției Europene a Medicamentului, și față de care încă nu avem suficiente date de eficacitate și de eficiență. Și, atunci, este absolut firesc ca aceste persoane să poată beneficia de vaccinare, cu vaccinurile autorizate și recunoscute în România.

De asemenea, vreau să readuc aminte și să explic poate mai bine un aspect care s-a tot discutat în spațiul public în ultima perioadă, legat de perioada de valabilitate a vaccinului de la compania BioNTech/Pfizer, și anume: pe data de 10 septembrie, Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat extinderea perioadei de stabilitate pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, care este stocat la temperaturi cuprinse între -90 de grade și până la -60 de grade. De ce? Pentru că toate studiile de stabilitate au arătat că, timp de nouă luni, vaccinul își menține toate calitățile și generează aceleași date de imunogenitate. Ca atare, pe 10 septembrie, decizia Agenției Europene a Medicamentului a fost de a extinde perioada de valabilitate a loturilor de vaccin de la compania BioNTech/Pfizer care se produc și care sunt stocate la această temperatură ultra-scăzută, decizie care se aplică retroactiv și loturilor recepționate și care au fost stocate la acest regim de temperatură. Evident, nu se aplică pentru loturile de vaccin care au ieșit din acest lanț de frig.

Este o decizie comună tuturor țărilor Uniunii Europene și nu se aplică particular pentru loturile recepționate de România. Așa încât, în momentul de față, în 27 septembrie, în România, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, la solicitarea Ministerului Sănătății, a autorizat, având la bază, repet, decizia Agenției Europene a Medicamentului, extinderea perioadei de valabilitate cu încă trei luni pentru toate loturile de vaccin care sunt deja recepționate în România și care se află la regimul de stocare de -80 de grade. În niciun caz nu se aplică pentru vaccinurile care au fost scoase din acest lanț de frig sau pentru care s-a întrerupt, într-un fel sau altul, lanțul de frig. Au fost șase loturi de vaccin, și aici vorbim de situația de la 24 septembrie, care aveau în totalitate 371.000 de doze care expirau la data de 30 septembrie, conform valabilității inițiale, două loturi de vaccin având un număr de aproximativ 999.000 de doze care expirau la 31 octombrie și un lot de circa 436.000 de doze care expiră la 31 decembrie. Din acestea, din primele șase loturi care au expirat în 30 septembrie, aproximativ 137.000 de doze, la momentul deciziei ANM, 27 septembrie, nu mai erau pe lanț de frig de -80 de grade și atunci ele au fost retrase, având în vedere că la 30 septembrie a expirat perioada de valabilitate. Iar celelalte, aproximativ 200.000 de doze, 230.000 de doze care erau la -80 de grade, au perioada de valabilitate extinsă cu trei luni, așa încât, în momentul de față, în România, toate dozele recepționate de la compania BioNTech/Pfizer care au fost stocate în permanență la -80 de grade au cel mai devreme termenul de expirare sfârșitul lunii decembrie. Mai mult decât atât, vom reimprima din nou pe certificatul de vaccinare, pe adeverinţă, data expirării. În momentul în care s-a introdus şi doza trei pe adeverinţa de vaccinare, având în vedere că în prima etapă au fost foarte multe confuzii, populaţia a înţeles că data expirării înseamnă data expirării protecţiei vaccinului sau data expirării adeverinţei, am considerat că poate nu mai este util să imprimăm această dată a expirării lotului de vaccin. Am revenit asupra acestei decizii şi ea va fi în zilele următoare reimprimată pe adeverinţă, aşa încât pentru fiecare lot în parte să existe această dată de expirare, pentru ca oamenii să ştie cât se poate de clar că nu este vorba de vaccinarea cu vaccinuri care sunt expirate. Repet, această decizie a Agenţiei Europene a Medicamentului este una care se aplică tuturor țărilor UE şi care vizează atât vaccinurile care se produc din 10 septembrie, cât şi celor care deja au fost recepţionate.

Ştim, de altfel, că au mai fost decizii similare, în baza studiilor de stabilitate, când, de pildă, inițial vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer era păstrat la temperatura camerei, două grade, timp de cinci zile. Ulterior, studiile de stabilitate au permis extinderea acestei perioade la 30 de zile, tocmai pentru că datele științifice au arătat menținerea proprietăților vaccinului. Cam acestea sunt, în momentul de faţă, datele legate de această variație de extindere a perioadei de valabilitate.

De asemenea, până la acest moment, cu doză de rapel - şi aici vorbesc doză de rapel după minim şase luni - au fost vaccinate în total circa 386.632 de persoane. Din acestea, persoane vulnerabile, însemnând persoane cu boli cronice, persoane cu vârsta de peste 65 de ani sau pacienți care se află internați în centre sociale reprezintă 63,5%, în valoare absolut 245.487 de persoane din grupa de risc vulnerabilă - a fost vaccinată şi cu această doză de rapel. Personal medico-sanitar, care a primit şi doză de rapel, sunt 92.956 de persoane, reprezentând un procent de circa 24% din numărul de persoane vaccinate şi cu doza de rapel. De asemenea, persoanele din învăţământ, angajații din învăţământ, aproximativ 20.439 de persoane, care au primit şi această doză de rapel, ceea ce înseamnă un procent de circa 5,2% - restul categoriilor însumează un procent de 7,2% persoane care deservesc activităţi esenţiale şi care au primit şi această doză de rapel.

Legat de vaccinarea la nivelul unităților de învăţământ, până la acest moment au fost derulate sau sunt în curs de derulare aproximativ 800 de acțiuni care au ca scop informarea privind beneficiile şi importanța vaccinării la nivelul școlilor, toate aceste întâmplându-se în aproximativ 34 de judeţe. De asemenea, sunt 48 de centre de vaccinare înființate în unităţile de învăţământ preuniversitar, în şcoli; au fost vaccinaţi în aceste facilități dar şi cu echipe mobile aproximativ 1.012 elevi şi circa 348 de cadre didactice sau personal auxiliar sau aparținători. Activitatea, aş vrea să spun, de vaccinare în unităţile de învăţământ ştim că va fi desfășurată pe o perioadă de circa două luni, atât pentru învățământul preuniversitar, cât şi pentru învățământul universitar, pentru doza unu, continuând ulterior pentru doza doi, pentru doza care completează schema de vaccinare.

In ceea ce priveşte activitatea centrelor de vaccinare la acest moment, pot să vă spun că aproximativ 70% din centrele de vaccinare active care aveau programul de lucru redus au revenit la programul normal, ca urmare a creșterii adresabilității persoanelor la vaccinare. De asemenea, aproximativ 36% din centrele care au avut activitate suspendată temporar și-au reluat activitatea, ceea ce înseamnă aproximativ 88 de centre din 246 care au avut activitatea suspendată temporar; iar aproximativ 48,5% din fluxurile care au fost sistate în momentul de față și-au reluat activitatea. Practic, vorbim la acest moment de un număr de 668 de centre de vaccinare active în total, cu un număr de 895 de cabinete de vaccinare pe cele 4 tipuri de vaccinuri. Pentru vaccinul de la compania Johnson&Johnson, pentru care vedem că există o creștere a adresabilității, sunt în momentul acesta 97 de centre active, cu 120 de cabinete de vaccinare. Chiar din această săptămână Ministerul Apărării Naționale a operaționalizat 11 centre de vaccinare cu vaccinul de la compania Johnson&Johnson în 10 spitale militare, acolo unde există și centre de vaccinare cu vaccin de la compania BioNTech-Pfizer, iar în București la Policlinica Cobălcescu, la Centrul Medical de Diagnostic.

De asemenea, vaccinarea la nivelul cabinetelor de medicină de familie, sunt 2.939 de cabinete de medicină de familie care înregistrează activități de vaccinare, este un număr în creștere față de perioada anterioară, și au fost vaccinați până la acest moment aproximativ 488.895 de pacienți, de persoane, majoritatea, 53%, din mediul rural. În ceea ce privește vaccinarea în unitățile spitalicești, în spitalele publice, sunt 153 de spitale publice, în care au fost vaccinate până la acest moment 13.472 de persoane. Pot să vă spun că aici în această săptămână am observat o creștere cu 41,4% a numărului de pacienți vaccinați, comparativ cu săptămâna trecută, în care numărul total era de 9.525 de pacienți. De asemenea, sunt 27 de spitale private în care s-au vaccinat până la acest moment 2.429 de pacienți și aici este există o creștere față de săptămâna precedentă, cu circa 5%.

În ceea ce privește numărul de persoane vaccinate cu doza 1, în săptămâna precedentă, în săptămâna 4-10 octombrie, numărul total al celor vaccinați cu doza 1 este de aproximativ 169.865 de persoane, cu circa 20% mai mult față de săptămâna anterioară, când au fost vaccinate 137.118 persoane. Acoperirea vaccinală la nivel național, din total populație, adică, 19,3 milioane de locuitori populație rezidentă, conform Institutului Național de Statistică, rata de acoperire vaccinală este de circa 30%, iar din populația eligibilă de peste 12 ani rata de acoperire vaccinală este de circa 34%. În ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivelul municipiului București și la nivelul județelor, în municipiul București astăzi rata de acoperire vaccinală este de circa 54,03%. Sunt trei județe care au rată de acoperire vaccinală peste 40%, Cluj 48,75%, Sibiu 41,87% și Constanța 41,3%. Sunt 20 de județe care au rată de acoperire vaccinală între 30 și 40% şi restul de 18 judeţe care au acoperirea vaccinală între 20 şi 30%. Aşa încât până la acest moment au fost vaccinate cu cel puţin o doză 5,79 de milioane de persoane, cu schemă completă de vaccinare fiind 5,54 milioane de persoane; iar acoperirea vaccinală pe grupe de vârstă, la grupa de vârstă 50-59 de ani, acoperirea vaccinală este de 41,14%, la grupa de vârstă 60-69 de ani, 41,3%, avem o creștere ușoară și la grupa de vârstă peste 80 de ani, este de 20,3%, iar la grupa de vârstă 12-15 ani avem aproape 7% ca nivel de acoperire vaccinală, iar la 16-19 ani procentul de acoperire vaccinală este de circa 23,5%. Practic, avem o creștere față de săptămâna precedentă cu câteva procente. Sunt 190.343 de adolescenți și tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani care au cel puțin o doză de vaccin administrată şi aproximativ 58.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani care au primit cel puțin o doză de vaccin.

În ceea ce privește profilul de siguranță la nivel național, până la data de 11 octombrie au fost raportate circa 17.566 de cazuri de reacții adverse, cu o rată de raportare de 1,6 la 1.000 de doze administrate. Cu acestea eu închei și îi dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu.

Andrei Baciu: Mulţumesc mult, domnule preşedinte! Pentru început, câteva chestiuni legate de certificatul digital european pentru COVID. Sunt 4.930.589 de certificate eliberate până pe data de 12 octombrie; la fel, aproximativ 95% sunt certificate eliberate care atestă vaccinarea. Cu privire la vaccinarea în rândul operatorilor economici privați, această activitate continuă. A fost finalizată de către 627 de companii, dintre care 95 în domeniul HoReCa, iar în momentul de față sunt încă 30 de companii care desfășoară această activitate. La fel, vaccinări în locații atipice, din dorința de a merge mai aproape de oameni - fie că vorbim de târguri, fie că vorbim de piețe, de parcări are supermarketurilor. Sunt 117.651 de persoane vaccinate prin astfel de abordări, în mai multe județe: în Galați, drive-thru-ul din Galați a vaccinat până acum 26.541 de persoane.

Cu privire la misiunile de transport: de la începutul campaniei de vaccinare până în acest moment au fost efectuate aproximativ 15.300 de misiuni de transport, cu ajutorul a aproximativ 40.000 de persoane din cadrul MAI și aproximativ 13.000 de persoane din cadrul MApN.

În legătură cu dozele de vaccin pe care România le-a recepționat: avem un total de 20.716.589 de doze de vaccin distribuite astfel: BioNTech/Pfizer - 13.071.689 de doze, Moderna - 2.472.000 de doze, AstraZeneca - 3.374.000 de doze şi, în final, Johnson&Johnson - 1.798.900 de doze.

Cu privire la acțiunile și activitățile de donație și revânzare: sunt în lucru câteva acțiuni din acest sector, însă nu a fost finalizat nimic suplimentar față de data trecută, de săptămâna trecută, iar cu privire la calendarul de livrare pentru perioada următoare: în această lună vom mai primi, în cursul acestei săptămâni, 303.030 de doze BioNTech/Pfizer şi același număr săptămâna viitoare - 303.030 de doze Pfizer. Pentru Moderna sunt dozele din această săptămână, 355.200 de doze, iar livrările pentru sfârșitul lunii sunt incerte. La fel și pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson: în afară de livrările de săptămâna trecută, livrările din această săptămână, de 300.000 de doze, iar pentru finalul lunii livrările sunt incerte. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca știm că aceste livrări au fost suspendate pentru moment. Eu cam atât am avut. Mulțumesc mult, domnule preşedinte!

Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc foarte mult și eu! Vă propun să începem partea de întrebări.

Reporter: Bună ziua! Ați venit cu câteva lămuriri în legătură cu acele doze de vaccin expirate; sunt încă foarte multe persoane care refuză vaccinarea în momentul în care cer să vadă data de pe flacon. Ce le sfătuiți să facă și în cât timp vor fi retipărite aceste etichete?

Valeriu Gheorghiţă: În primul rând, nu este vorba de doze care erau expirate. Sunt doze care erau în valabilitate și pentru care s-a extins perioada cu încă trei luni, ele aflându-se, repet, la o temperatură de -80 de grade, stocate, fără să existe întreruperea acestui lanț de frig. Acest lucru s-a aplicat și se aplică în toate celelalte țări și este un lucru care se așteaptă și în viitor - să se extindă perioadele de stabilitate pentru majoritatea vaccinurilor. Știm, de pildă, că Johnson&Johnson are o stabilitate de doi ani, la -20 de grade. Foarte probabil că, în viitor, vom avea astfel de extensii ale perioadei de stabilitate, și implicit, de valabilitate, pentru că trebuie să treacă suficient timp ca să vedem că vaccinurile își păstrează stabilitatea. Deci, în niciun caz, nu vorbim de doze care erau expirate. Sigur că loturile care erau deja recepționate au venit cu un termen inscripționat, pentru care se cunoștea perioada de stabilitate, și implicit, de valabilitate, dar este extrem de greu să retragi loturile respective, pentru că asta înseamnă o întrerupere a lanțului de frig. Tocmai de aceea, această perioadă de valabilitate a fost corectată conform deciziei Agenției Europene a Medicamentului, în Registrul Electronic Național al vaccinărilor, unde se face acest management al stocurilor, pe baza căruia noi putem ști care sunt dozele, din ce lot care urmează să iasă din valabilitate și așa mai departe. Iar această dată de valabilitate va fi imprimată în perioada următoare, cred că zilele următoare se va rezolva, din punct de vedere tehnic, această situație, pe adeverința pe care fiecare om o are, o primește la momentul vaccinării. Deci, în niciun caz, nu vorbim de doze care erau expirate. Cele care au fost scoase din acest regim de temperatură de -80 de grade la momentul la care s-a dat decizia Agenției Europene a Medicamentului și ulterior a ANM-ului, și-au pierdut valabilitate și au ieșit deja din uz. Sunt cele 137.000 de doze care au fost retrase. Deci, în niciun caz, nu vorbim de doze care au fost administrate în centre de vaccinare și care să fie în afara perioadei de valabilitate.

Reporter: Vă gândiți ca în Capitală să mai fie centre de vaccinare nonstop? Pentru că sunt, de asemenea, mulți oameni care întreabă dacă se pot vaccina la orice oră.

Valeriu Gheorghiţă: Eu pot să vă spun că avem în plan, în perioada următoare, să organizăm un maraton de vaccinare în mai multe centre de vaccinare din Capitală, însă trebuie să definitivăm, în acest moment, toate detaliile logistice, legate de personalul medical care trebuie să deservească o activitate de acest gen. Vom identifica să avem un centru de vaccinare care are o capacitate mai mare în fiecare sector și, simultan, să avem acest tip de activitate. Nu pot să vă dau, la acest moment, perioada în care se va desfășura acest eveniment, dar, cât se poate de repede, în următoarele două săptămâni, probabil că vom face acest eveniment. Este în pregătire. Stabilim toate detaliile și vom transmite, din timp, informațiile necesare pentru a fi cunoscute. Fiecare centru de vaccinare și fiecare județ, împreună cu Direcția de Sănătate Publică, poate să extindă perioada de lucru, programul de activitate al centrului, în funcție de adresabilitatea pe care persoanele, populația o are în respectivele centre. Deci, există, din acest punct de vedere, suficientă libertate încât să adaptăm programul de lucru la solicitările pe care oamenii le au. Suplimentar, oamenii se pot vaccina în cabinetele de medicină de familie, în spitale, atunci când se internează și când ajung la spital, și este un lucru important, și, de asemenea, în centrele de vaccinare, care au în momentul de față program extins, majoritatea, și unde ne putem prezenta direct, cu buletinul sau cu programare în platformă.

Reporter: Pe ce perioadă de timp va fi maratonul?

Valeriu Gheorghiţă: Probabil că va fi la sfârșit de săptămână, tot așa, vineri, sâmbătă, duminică.

Reporter: În weekend.

Reporter: Bună ziua! Știm că sunt foarte mulți oameni care stau acasă, pozitivi fiind, până în ultima clipă. Avem astăzi record absolut de decese. Ce se întâmplă, de ce stau oamenii acasă, nu știu, poate ați discutat cu colegii medici, și schemele de tratament au rămas aceleași; în valul trecut, stăteau acasă formele ușoare sau medii. Acum avem oameni cu forme grave care nu ajung la spital.

Valeriu Gheorghiţă: Aici cred că mesajul către oameni trebuie să fie unul foarte clar, și anume, în momentul în care suntem diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2, fie că facem singuri acasă acest test, fie că îl facem la un laborator, trebuie să anunţăm medicul de familie, care trebuie să evalueze factorii de risc, adică, vârsta pe care o avem, ce alte boli cronice avem în evidenţă, ce tratamente luăm pentru bolile respective şi, în funcţie de situaţia în care ne aflăm, suntem o persoană în vârstă, mai avem și alte boli asociate, este foarte bine să ne prezentăm la spital pentru evaluare, să știm exact cum suntem, să avem un consult de specialitate, să avem o radiografie făcută și analizele de sânge și, dacă nu e cazul de internare, să meargă acasă cu o recomandare de tratament și, ulterior, monitorizare prin medicul de familie. De asemenea, medicul de familie, în supravegherea pe care o face pentru fiecare pacient în parte, poate să identifice, din timp, acele semne de alarmă la care pacientul trebuie să se adreseze din nou unui serviciu medical în spital, în vederea reevaluării și, eventual, reconsiderarea indicației de internare sau nu. Dar dacă stăm și ne tratăm singuri acasă, fără să ţinem legătura cu medicul de familie, atunci este foarte posibil să ignorăm anumite semne de alarmă, să nu le recunoaștem și, într-adevăr, să ajungem la spital când boala este deja agravată și când disfuncțiile respiratorii și cele ale celorlalte organe sunt deja sever afectate. Deci, mesajul este foarte simplu: după diagnostic, trebuie să luăm legătura cu medicul de familie și, în felul acesta, putem să luăm deciziile cele mai înțelepte, dacă ne prezentăm la spital sau dacă rămânem acasă, doar cu tratamentul pe care ni-l recomandă și supraveghere.

Reporter: De asemenea, sunt tratamente care nu sunt recunoscute în Europa, inclusiv în România, dar pe care medicii le recomandă pacienților să și le ia din afară, cu precădere din Republica Moldova. Sunt în siguranță pacienții care iau astfel de tratamente?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt medicamente care sunt autorizate și sunt puse pe piață, deci, sunt medicamente care au făcut dovada unui profil de siguranță și unui profil de  eficiență pentru alte infecții, în general pentru virusurile gripale sezoniere sau pentru alte coronavirusuri, măsura în care s-a probat eficiența pentru infecția cu SARS-CoV-2, aici, într-adevăr, există o serie de date, care provin din studii, care arată, în general, o eficiență mai crescută atunci când aceste tratamente sunt luate devreme, după debutul bolii, și nu foarte târziu. Pentru că atunci când le luăm târziu, eficiența antiviralelor este redusă. De asemenea, beneficiile sunt mai ridicate la persoanele care sunt la risc, la persoanele vulnerabile, care au un risc mai crescut de a face o formă severă de boală. Dar aș vrea să mai spun un element important, în momentul de față, indiferent de tipul de tratament de care vorbim pentru COVID-19, nu există o componentă a terapiei care să fie asociată într-o măsură foarte mare cu reducerea riscului de deces. Tocmai de aceea, prevenția este foarte importantă și reducerea riscului de a face o formă gravă și asta o putem face doar prin vaccinare, și, de asemenea, o evaluare rapidă a unui pacient aflat la risc, pacient vârstnic sau pacient cu boli cronice, tocmai pentru a începe din timp un tratament, încât să reducem riscul de a face o formă severă și de a ajunge ulterior la spital. Cam aceasta este abordarea, când venim foarte târziu la medic, când boala este foarte avansată, indiferent de mijloacele de tratament pe care le avem la îndemână, beneficiile sunt reduse.

Reporter: Şi o întrebare pentru domnul secretar de stat, puteți să ne spuneți ceva despre tichetele, voucherele care ar trebui să ajungă în centrele de vaccinare, când se va întâmpla acest lucru? Mulţumesc.

Andrei Baciu: Legat de voucherele pentru cei care se vaccinează cu schema completă în această perioadă, vestea bună este că au început să fie deja livrate, cred că sunt în jur de opt județe care au livrat deja către centre de vaccinare și, astăzi, cred că se livrează și la nivelul municipiului București, în jur de 15.000 de vouchere. În jur de alte 20 de judeţe sunt în curs de livrare a acestor vouchere către centre de vaccinare şi alte 10-12 judeţe vor livra în perioada imediat următoare. Este un proces în desfăşurare, dar cert este că s-a finalizat achiziţia de către DSP pentru aceste vouchere. Pe această cale, fac încă odată un apel către toţi cei care îşi doresc să beneficieze de aceste vouchere, pentru toţi cei care se vaccinează cu schema completă în această perioadă, cinci vouchere de 20 de lei, în total 100 de lei. Mulţumesc şi eu.

Reporter: S-a făcut, în ultima perioadă, o analiză privind intenția de vaccinare actuală în rândul populaţiei şi care sunt principalele motive pentru care încă se mai refuză vaccinarea, dată fiind informarea care a fost făcută în ultimele luni, astfel încât mă gândesc să ne adaptăm cumva mesajele pe nevoia pe care oamenii o au?

Valeriu Gheorghiţă: Principalele motive invocate în momentul de faţă legate de ezitarea sau de refuzul de vaccinare sunt teama de reacţii adverse, informaţii insuficiente - oamenii răspund la aceste chestionare că încă nu au suficiente informaţii pe baza cărora să decidă dacă se vaccinează sau nu; alte persoane doresc să mai aștepte, deci încă nu sunt convinse de eficiența, de utilitatea şi de beneficiile vaccinului şi, desigur, sunt persoane care, în mod asumat, nu doresc să se vaccineze, practic, sunt împotriva ideii de vaccinare în general, a conceptului de vaccinare şi nu în mod particular faţă de COVID-19, iar, din acest punct de vedere, ceea ce am observat noi în ultima perioadă a fost o creştere a dorinței de vaccinare - probabil că vorbim de acel segment populaţional care, în perioada în care numărul de cazuri a scăzut foarte mult, a amânat decizia de vaccinare. De asemenea, sunt o altă parte din rândul celor ezitanți, care, în momentul de faţa, au o altă percepție a riscului de îmbolnăvire şi teama de boală şi cu tot ce asociază boala şi complicațiile ei pe termen lung. Acestea sunt motivele pentru care, în general, oamenii aleg să se vaccineze. Recomandarea noastră este foarte clară, în mod deosebit, repet, cei vulnerabili, cei la risc, să meargă să se vaccineze cât mai repede, chiar dacă, pentru vaccinurile care presupun administrarea a două doze, este nevoie de minim o lună ca să ajungem la o protecție maximală; chiar şi în felul acesta, chiar după prima doză, după primele două săptămâni de la doza unu, avem deja niște beneficii, chiar dacă ele nu sunt atât de mari, şi, mai mult decât atât, avem şi schema de vaccin cu o singură doză, de la compania Johnson&Johnson, care ne oferă o protecție într-un timp mai scurt. Deci, din acest punct de vedere, vaccinarea rămâne una dintre măsurile foarte importante prin care reducem numărul de cazuri grave, care au nevoie de spitalizare şi, mai mult decât atât, se reduce şi numărul de infectări, numărul de persoane care sunt diagnosticate zilnic cu infecție SARS-CoV-2. Vă dau un exemplu foarte clar: ştim, în momentul de faţă, că vaccinarea completă, vaccinarea cu schemă completă, reduce riscul de infectare de aproximativ cinci ori la persoanele care au schemă completă de vaccinare, pentru Delta. Dacă ne uităm la câte cazuri sunt în fiecare zi, dacă împărțim la cinci, vedem câte cazuri am fi avut în realitate, în condiţiile în care am fi avut o rată de vaccinare de peste 80%. La fel, riscul de deces se reduce de peste zece ori, ceea ce înseamnă că astăzi, în loc să avem peste 440 de cazuri, am fi putut să avem cel mult 44 de cazuri de decese. Astea sunt beneficiile pe care vaccinarea, într-un procent mai mare, ni le-ar fi adus la nivel de sănătate publică şi la nivel de populație. Doar în felul acesta noi putem, repet, să reducem presiunea pe sistemul sanitar, pe spitale, să dăm posibilitatea tuturor celor care au nevoie de asistență medicală atât pentru COVID, cât şi pentru non-COVID, să beneficieze de servicii medicale de specialitate. Cu cât înţelegem mai repede acest lucru şi importanța, şi beneficiile vaccinării, şi eficiența vaccinurilor, cu atât ne va fi mai bine, atât individual, dar şi la nivelul comunității din care facem parte.

Reporter: Bună ziua. Aş fi vrut să vă întreb cam de câţi bani aţi avut nevoie, de exemplu, pentru a promova campania de vaccinare, pentru că am văzut că a fost o temă lansată de dvs. în spațiul public, că nu au fost suficienți bani sau că nu au fost deloc bani pentru promovarea acestei campanii.

 

Reporter: Bună ziua! Aș fi vrut să vă întreb cam de câți bani ați fi avut nevoie, de exemplu, pentru a promova campania de vaccinare, pentru că am văzut că a fost o temă lansată de dumneavoastră în spațiul public că nu au fost suficienți bani sau nu au fost deloc pentru promovarea acestei campanii.

Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc pentru întrebare. Chiar voiam să clarific acest lucru. Ceea ce vreau să spun este că activitatea Comitetului este una de coordonare. Este una de coordonare a implementării strategiei de vaccinare. Și știm că în implementarea strategiei de vaccinare sunt implicate mai multe ministere și instituții care se află în subordinea sau în coordonarea acestor ministere, începând de la Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării și continuând cu toate structurile, direcțiile de sănătate publică și așa mai departe. Practic, tot ce înseamnă acțiuni logistice, acțiuni organizatorice, rețea de stocare, de distribuție, inclusiv parte de comunicare, fondurile aferente provin din fondurile instituțiilor respective. Eu ceea ce am vrut să spun este că nu a fost un fond special alocat pentru campania de vaccinare, ci tot ceea ce s-a făcut a fost din fondurile și resursele, atât umane, cât și materiale, ale instituțiilor statului. Și vă dau un exemplu foarte elocvent: platforma de programare - a fost operaționaliză 100% cu sprijinul și de către colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale. Platforma de descărcare a certificatului verde digital, de asemenea, Registrul Electronic Național al Vaccinării, care era deja implementat la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică. Toate aceste facilități care ne-au permis să derulăm campania de vaccinare s-au făcut în totalitate cu sprijinul instituțiilor statului, așa încât eu ceea ce am spus că nu au fost fonduri directe, ci sunt fondurile indirecte care au provenit de la aceste instituții. Mulțumesc.

Reporter: Da, și aș mai fi vrut să vă întreb câte doze de vaccin au expirat în total de când România a început să achiziționeze vaccinurile.

Valeriu Gheorghiţă: Cred că avem o situație, imediat vă prezentăm. Am găsit, sunt aproximativ 245.381 de doze pierdute, ceea ce înseamnă 2,28% din numărul total de doze recepționate. Reamintesc faptul că pentru vaccinurile care sunt în flacoane multidoză riscul de irosire sau de sacrificare a dozelor este mult mai mare, tocmai de aceea știm că Organizația Mondială a Sănătății prevede un procent între 10 și 25% doze care pot să fie pierdute la vaccinurile care sunt în flacoane multidoză. De altfel, o statistică internațională arată că, din totalul dozelor de vaccin care sunt în general distribuite ca flacoane multidoză se pot pierde până la 40-50%. Deci, riscul de irosire este foarte mare, iar în situația în care avem persoane care se adresează pentru vaccinare și ai un flacon cu 6 doze sau cu 10 doze este cât se poate de evident că primează beneficiul persoanei care dorește să se vaccineze în detrimentul unor doze care se sacrifică, fiindcă raportul de cost/eficiență este în favoarea persoanelor care se vaccinează.

Reporter: Vreau să clarific puțin legat de a treia doză, care se face după șase luni. Se tot vorbește în spațiul public că persoanele care au și doza completă și au trecut prin boală nu trebuie să mai facă a treia doză. Așa că vreau să vă întreb clar: o persoană care are vaccinul cu ambele doze, a trecut prin boală și de la ambele au trecut șase luni, mai face sau nu mai face a treia doză?

Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că aceste persoane nu au contraindicație de vaccinare. Ele se pot vaccina. Întrebarea pe care evident, firesc, ne-o punem: câte beneficii vom avea dacă facem sau nu această doză de rapel după minim șase luni? Și aici datele ne arată că, într-adevăr, persoanele care au istoric de trecere prin boală și care au și o schemă completă de vaccinare cu două doze au un răspuns imun mult mai ridicat și care se menține pe o perioadă mai lungă de timp. Deci, în cazul acestor persoane se poate amâna decizia de a-și face această doză de rapel, dar asta nu înseamnă că nu vor avea nevoie la un moment dat. În momentul de față nu știm care e acea valoare-prag a anticorpilor de la care să fim convinși că omul nu mai are protecție sau, dimpotrivă, să fim convinși că el este protejat, ca atare, persoanele respective nu sunt restricționate dacă doresc să fac această doză de rapel. Dar, într-adevăr, răspunsul imun la o persoană vaccinată complet și care a şi trecut prin boală este mult mai robust și de durată mai lungă.

Reporter: Am două întrebări. Prima: dacă vor fi organizate maratoane de vaccinare în județe, în afara Bucureștiului, îndeosebi în județele cu rată sub 30%.

Valeriu Gheorghiţă: Problema nu este de organizare a activităților de vaccinare. În momentul de față noi avem o monitorizare permanentă, periodică a adresabilității persoanelor către centrele de vaccinare și în felul acesta, împreună cu Direcțiile de Sănătate Publică, fie redeschidem activitatea centrelor care au fost suspendate - și, repet, aproximativ 37% dintre cele care au avut activitatea suspendată și-au reluat în momentul de față activitatea -, iar pentru organizarea unor acțiuni de tip maraton de vaccinare ele pot să fie desfășurate - sigur, la propunerea Direcțiilor de Sănătate Publică - în anumite locații, chiar în centre de vaccinare deja active. Dar pentru acest lucru trebuie să avem resursa umană necesară și să nu împiedicăm derularea celorlalte activități medicale - activitatea de testare și, evident, celelalte activități legate de îngrijirea pacienților cu COVID-19. În momentul de față, pot să vă spun că, de pildă, se vaccinează aproximativ 57.000 de persoane, câte au fost ieri - 51.000 de persoane vaccinate -, avem o capacitate de vaccinare de aproximativ 100.000 de persoane pe zi, deci în niciun caz nu am depășit capacitatea pe care noi o avem, iar ea va fi dimensionată progresiv cu creșterea adresabilității.

Reporter: A doua întrebare se referă la medicii de familie, mai ales că aţi spus că persoanele imunodepresive au nevoie de recomandare: cum veți reuși să-i implicați, mai mult decât în modul de acum, în activitatea de vaccinare, știind că multe dintre aceste persoane nu sunt vaccinate? Aţi spus chiar procent din personalul medical, 24%, nu?

Valeriu Gheorghiţă: Aici, legat strict de activitatea colegilor din rețeaua de medicină de familie, în momentul de față într-adevăr sunt aproximativ 3.000 de cabinete de medicină de familie, aproape 3.000, care înregistrează activități de vaccinare, dar pot să spun că o altă parte importantă a colegilor medici de familie /este că/ sunt implicați în centrele de vaccinare, deci ei lucrează în centrele de vaccinare active și acolo se vaccinează și pacienții din lista proprie. Mai mult decât atât, strict legat de această recomandare, de administrarea unei doze III la persoanele sever imunocompromise, prin intermediul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale s-a transmis o informare către profesioniștii din domeniul sănătății din majoritatea specialităților care îngrijesc astfel de pacienți, inclusiv medicină de familie, prin care să fie informați despre această recomandare și de necesitatea elaborării și emiterii unei recomandări pacienților care se află în aceste categorii. Deci, în prima etapă vorbim de informarea profesioniștilor din sănătate, s-a elaborat această instrucțiune care reglementează activitatea de vaccinare pentru doza III la cei imunodeprimați, iar suplimentar, împreună cu colegii din rețeaua de medicină de familie - și am și transmis o adresă oficială în săptămâna precedentă -, dorim o intensificare a activității legate de conștientizarea importanței vaccinării, în sensul în care mi-am dorit și am propus ca fiecare medic de familie să sune toți pacienții care se află în lista proprie și să le recomande, în urma evaluării istoricului medical, vaccinarea celor care sunt eligibili din punct de vedere medical. Or, din aceste motive, cred și sper ca în perioada următoare să avem o implicare mai mai mare a medicilor de familie inclusiv în acest proces de a aduce mai mulți oameni la vaccinare.

Suplimentar, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, am agreat un model de informare pentru asigurați care va fi transmis fiecăruia, tocmai pentru a beneficia de acele informații de care au nevoie pentru a se decide dacă se vaccinează sau nu. Însă cel mai important este să ne informăm din surse oficiale, din surse validate științific și să vorbim cu medicii care se ocupă de bolile noastre, fie cu medicii specialiști, fie cu medicul de familie, legat de vaccinare. Trebuie să înțelegem că sunt foarte puține contraindicații legate de vaccinare.

Reporter: Mai am eu două întrebări, dacă îmi permiteţi, pentru dumneavoastră mai întâi. Spuneți-mi dacă am putea atinge vârful valului 4 în luna octombrie sau această perioadă se va prelungi și în luna noiembrie? Şi cum vedeți că vor fi sărbătorile de iarnă în acest an?

Valeriu Gheorghiţă: Dinamica numărului de cazuri este greu de estimat în această perioadă, pentru că depinde foarte mult de măsura în care reușim să respectăm măsurile care au ca obiectiv limitarea răspândirii infecției și măsura în care vom reuși să ne vaccinăm într-un număr mai mare. Din ceea ce am observat în datele raportate zilnic, nu este exclusă posibilitatea să ne apropiem deja de un platou, însă chiar și în felul acesta un platou la peste 15.000 de cazuri este mult prea mare, pentru că, evident, numărul de cazuri grave va fi atât de crescut încât, evident, va depăși capacitatea sistemului medical. Deci, în momentul de față trebuie să reducem numărul de cazuri noi, prin măsurile deja cunoscute și prin vaccinare, să reducem numărul de cazuri grave și acest lucru se poate face, pe de o parte, prin vaccinare, pe de altă parte, printr-o monitorizare corectă a pacienților care se află acasă să nu întârzie prezentarea la medic și să ţină legătura cu medicii de familie, tocmai pentru că în felul acesta putem să identificăm din timp acele semne de alarmă, semne de gravitate, care trebuie să ne ducă la spital, și, de asemenea, în felul acesta cred că putem să avem un control mai bun al presiunii pe spitale. Sigur că, din ce am văzut, se fac eforturi pentru creșterea capacității de preluare a pacienților, dar, repet, lupta, foarte important, se duce în prespital, acolo unde putem să controlăm numărul de cazuri noi.

Reporter: Deci, de sărbători va fi liniștite sau nu?

Valeriu Gheorghiţă: Depinde de cât de mult ne vom implica fiecare dintre noi. Este evident, pe de o parte, vorbim de rolul autorităților, dar, pe de altă parte, este important ca oamenii să se informeze din surse oficiale și să înțeleagă că doar prin respectarea măsurilor igienico-sanitare și prin vaccinare, având exemplul celorlalte țări, putem să ținem sub control efectele negative ale acestei pandemii, și aici mă refer la numărul de cazuri grave și la spitalizări și, evident, la deces.

Reporter: Mulțumesc. Și aș mai vrea o completare de la domnul Baciu, o completare la întrebarea cu voucherele, tichetele de vaccinare: cine va intra în posesia lor, cei care deja s-au vaccinat, cei care urmează să se vaccineze?

Andrei Baciu: Beneficiarii acestor vouchere sunt toți cei care se vaccinează cu schemă completă, din momentul în care ordonanţa de urgență prin care a fost reglementat acest lucru a apărut în Monitorul Oficial, nu știu exact data, dar pot să verific, e sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie, ultima săptămână din august sau prima săptămână din septembrie. Practic, toţi cei care s-au vaccinat cu a doua doză imediat după ce a intrat în vigoare, cât şi cei care fac schema completă în acest moment beneficiază de aceste vouchere. Cei care s-au vaccinat până în acest moment sau până în momentul în care ajung voucherele la medicii de familie sau la centrele de vaccinare se întorc la punctul în care s-au vaccinat pentru a-şi recolta voucherele respective, deci, nu trebuie să meargă în alte părţi, merg la centrele de vaccinare respective. Mulţumesc şi eu.

Reporter: Pentru domnul Gheorghiță, dacă se poate, o precizare. Dumneavoastră mi-aţi spus că sunt 245.000 de doze care au fost pierdute, însă mă uitam acum pe hotnews.ro, ei citează state de la Ministerul Sănătății care arată că sunt, de fapt, 750.000 de doze de vaccin care au expirat şi sunt date de luna trecută.

Valeriu Gheorghiță: Acestea sunt dozele care se află în carantină. După cum știți, doze din loturile de la compania AstraZeneca, care în momentul de faţă sunt carantinate, sunt păstrate la regimul de temperatură corect şi pentru care se aşteaptă, la fel, aceste recomandări de stabilitate, noi nu am scos dozele respective din regimul de temperatură corect, tocmai pentru a fi siguri că nu vom introduce într-o procedură de distrugere doze care sunt de altfel absolut în regulă din punct de vedere calitativ.

Reporter: Da. Şi voiam să vă mai întreb ce înseamnă în bani cele 245.000 de doze pierdute, e 25 de euro o doză sau cum o calculăm?

Valeriu Gheorghiţă: Nu am cum să vă dau această estimare la acest moment, pentru că sunt mai multe tipuri de vaccinuri, sunt toate cele patru tipuri de vaccinuri care sunt irosite și prețurile știu că sunt variabile, de la o doză de AstraZeneca în jur de 2 euro până la o doză de Moderna în jur de 20-25 de euro. Deci, aici nu am să pot face această estimare, dar, repet, sunt pierderi absolut normale, sunt din motive neimputabile, legate de toate lucrurile care s-au menționat, și anume: pot să iasă din perioada de valabilitate pentru că nu au fost folosite, au fost scoase de pe lanțul de frig de minus 80 de grade și știm că au doar 30 de zile stabilitate la două grade sau sunt flacoane care s-au deteriorat, sunt motive, sau doze sacrificate pentru că nu au fost suficiente persoane care să se vaccineze dintr-un flacon și așa mai departe. Sunt lucruri care se întâmplă în toate celelalte țări și este un mecanism care este, repet, acceptat. Obiectivul nostru evident că este de a face un management cât mai bun al stocurilor. Tocmai de aceea am și solicitat la un moment dat, când numărul de persoane vaccinate a fost în scădere, să stopăm livrările sau să amânăm anumite livrări, tocmai pentru a nu recepționa doze care ulterior să expire prin nefolosire.

Reporter: Mulţumesc.

Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu.

Andrei Baciu: Este vorba de data de 31 august pentru momentul de la care demarează posibilitatea recoltării voucherelor pentru toţi cei care s-au vaccinat. 31 august, deci, după 31 august.

Valeriu Gheorghiţă: Mulţumim frumos.

Andrei Baciu: Mulţumim mult.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe