Actualitate

Marți, 26 Octombrie 2021

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV

Galerie foto

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru participarea la conferința organizată de CNCAV. În primul rând, aş readuce aminte faptul că, ieri, Agenția Europeană a Medicamentului a recomandat utilizarea dozei de booster, doza de Moderna, pentru persoanele care au primit prima schemă de vaccinare cu vaccinul de la Moderna, după minim șase-opt luni de la doza 2. O precizare este legată de faptul că pentru doza de rapel, doza booster, se recomandă o doză înjumătățită față de doza care s-a folosit la schema inițială, drept pentru care în cursul acestei săptămâni vom avea o ședință în cadrul Comitetului național de coordonare a activității de vaccinare și foarte probabil că vom adopta și noi aceeași recomandare, ceea ce înseamnă că probabil, cel mai devreme începând cu săptămâna viitoare vom recomanda administrarea unei doze înjumătățite de vaccin de la compania Moderna pentru doza de booster, doza de rapel, după minim şase luni, ceea ce echivalează o doză de 50 de micrograme, comparativ cu 100 de micrograme, cât este doza anterioară.

De asemenea, în cursul zilei de ieri a avut loc o ședință în format online, împreună cu domnul ministru al sănătății, Cseke Attila, cu domnul secretar de stat Andrei Baciu și cu reprezentanții asociațiilor de primari din România, în care am încercat să evaluăm care este situația actuală cu campania de vaccinare, în mod deosebit în mediul rural și care sunt soluțiile pentru a intensifica campania de vaccinare în rural. În urma discuțiilor, este evident că avem câteva variante de lucru. Pe de o parte, acolo unde sunt cabinete de medicină de familie, unde există medic de familie, ideal este să activăm acel cabinet de medicină de familie pentru accesul oamenilor la vaccinare. De asemenea, o altă variantă este să trimitem echipe mobile care să vaccineze în spații puse la dispoziție de comunitatea locală, de consiliul local, însă această solicitare să se facă în urma unor acțiuni de informare, care să fie premergătoare acțiunii de vaccinare propriu-zise. De asemenea, în perioada următoarelor două săptămâni avem posibilitatea să înrolăm în echipele mobile personalul din unitățile de învățământ care în momentul de față se află în vacanță, personalul medico-sanitar din școlile care se află în vacanță și atunci am putea să venim cu o resursă umană suplimentară pe partea de echipe mobile și, de asemenea, o altă variantă este acolo unde, desigur, se poate să asigurăm transportul doritorilor către centrele de vaccinare aflate în proximitatea comunității respective. Sunt modalități care sunt folosite și în celelalte țări europene. Pentru mediul rural, sunt aceste trei variante, echipe mobile, vaccinarea în cabinetele de medicină de familie sau transportul doritorilor către centrele de vaccinare apropiate. Noi sperăm ca intenția de vaccinare și în rural să crească în perioada următoare, tocmai pentru a putea avea o rată mai bună de acoperire vaccinală și în mediul rural, acolo unde știm că sunt, în general, persoane vulnerabile, persoane vârstnice care locuiesc singure și care au un acces dificil la serviciile medicale. De asemenea, tot în această săptămână, vom decide care va fi atitudinea de urmat la persoanele care au fost vaccinate cu vaccinul de la compania Johnson & Johnson în monodoză, pentru că începând cu prima parte a lunii noiembrie sunt deja primele persoane eligibile care ar putea să primească o doză de rapel, o doză booster, având în vedere că vaccinarea cu Johnson în România a început undeva pe data de 4 mai, la începutul lunii. Probabil că, de primă intenție, vom recomanda tot un vaccin pe bază de ARN mesager, fie de la compania BioNTech-Pfizer, fie de la compania Moderna, însă nu este exclus să rămânem și pe recomandarea de a face un vaccin cu aceeași tehnologie, adică cu Johnson & Johnson, având în vedere că datele de imunogenitate și de siguranță sunt foarte bune. Cel mai târziu, vineri, vom anunța care este recomandarea în acest sens. De asemenea, vreau să trec în revistă bilanțul maratonului de vaccinare de la sfârșitul acestei săptămâni din capitală. Știm că au fost organizate șase centre de vaccinare. Personalul suplimentar, personalul voluntar care a deservit, în primul rând, Centrul de la Biblioteca Națională și personalul suplimentar pentru celelalte centre care au fost activate în această perioadă provin din mediul academic, de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București, Colegiul Medicilor din Municipiul București, cărora le mulțumesc în mod deosebit pentru implicare și pentru faptul că am putut împreună să organizăm un astfel de eveniment. De asemenea, vreau să mulțumesc și Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București, personalului medico-sanitar din centrele de vaccinare, Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale din București, precum și celorlalte structuri care au contribuit cu partea organizatorică, logistică și de resursă umană, printre care Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale. În cele trei zile, 22 octombrie până pe 25 octombrie, au fost vaccinate în total 33.790 de persoane în aceste șase centre de vaccinare, din care 70% sunt persoane vaccinate cu prima doză. De asemenea, aș vrea să spun că ținând cont de această adresabilitate în creștere a persoanelor pentru vaccinare, am decis ca pentru Municipiul București, la fiecare final de săptămână, până la încheierea anului, să organizăm un astfel de maraton de vaccinare într-un centru de vaccinare din fiecare sector, practic, care să asigure o accesibilitate după un program prelungit al persoanelor la vaccinare. În următoarele zile vom anunța care sunt centrele în care vom avea un program prelungit. Ceea ce noi am propus este să avem un program de la 8:00 dimineața până la 12:00 noaptea, iar pe perioada nopții să fie perioada în care să asigurăm igienizarea încăperilor și numărul de persoane, din ce am observat noi, care vin în intervalul 12:00 noaptea - 8:00 dimineața este semnificativ mai scăzut și atunci probabil că aceste centre vor funcționa cu program prelungit și nu vor fi 24 de ore din 24. Aceeași abordare aş lansa-o către celelalte județe, în mod deosebit către marile aglomerări urbane, către orașele mari, pentru a organiza la sfârșitul fiecărei săptămâni cel puțin un centru de vaccinare care să aibă un program prelungit și care să permită vaccinarea cu un program, așa cum am spus, flexibil și a unui număr cât mai mare de persoane, mai ales în centrele universitare, unde există personal voluntar, studenții rezidenți în cadrul acestor programe și proiecte. De asemenea, în aceste două zile, 25 - 26 octombrie, așa cum s-a anunțat deja, Ministerul Apărării Naționale organizează maratonul de vaccinare "Împreună pentru viață, împreună pentru viitor" în cele șase spitale militare din țară: din Iași, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Brașov și Timișoara. Acest maraton se încheie în această seară la orele 20:00. Până la acest moment sunt aproape 4.700 de persoane care au fost vaccinate în cele șase centre, așa cum am amintit.

La sfârșitul săptămânii trecute, CNCAV a publicat datele de eficiență a vaccinării împotriva COVID-19 din viața reală pentru persoanele care au fost vaccinate, comparativ cu evoluția persoanelor nevaccinate. Vreau să explic în câteva cuvinte în ce a constat acest studiu și cum au fost analizate datele colectate. Setul de date a analizat peste 2,7 milioane de teste, teste cu rezultat pozitiv și negativ din aplicația Corona Forms. Aceste teste provin de la peste 1,7 milioane de persoane unice, cu vârsta de peste 16 ani și care au avut și care au un istoric cunoscut de vaccinare împotriva COVID-19, precum și, evident, persoane de la care am avut o evidență a evoluției finale, adică internare în spital, internare în secția de terapie intensivă și, respectiv, deces. Am inclus persoanele cu vârsta de peste 16 ani, pentru că la acel moment, persoanele cu vârsta de peste 16 ani aveau indicație de vaccinare și atunci am putut să comparăm mai bine cele două seturi de persoane, persoane vaccinate, respectiv persoanele nevaccinate, iar perioada analizată a fost 1 februarie 2021 - sfârșit de mai 2021. Practic, sunt patru luni analizate, care corespund cu valul precedent, în care varianta Alfa a virusului era dominantă în România. Concluziile finale sunt cât se poate de evidente, noi am analizat atât protecția față de infecție, cât și protecția față de riscul de spitalizare, riscul de internare în terapie și riscul de deces. Protecția față de infecție ne arată o eficiență peste 80% a protecției față de posibilitatea de a fi testat pozitiv, ceea ce înseamnă o reducere a riscului de cel puțin cinci ori de contractare a bolii, în cazul în care o persoană este vaccinată cu schemă completă. În ceea ce privește eficiența împotriva spitalizării, ea este de peste 91,8%, ceea ce înseamnă o reducere a riscului de spitalizare de cel puțin zece ori la persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă. Eficiența împotriva internării în secția de terapie intensivă este de 92,8%, ceea ce înseamnă, iarăși, o reducere a riscului de aproape 14 ori de spitalizare în terapie intensivă după vaccinarea cu schemă completă, iar eficiența împotriva decesului este de peste 95,1%, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 20 de ori a riscului de deces la persoanele vaccinate cu schemă completă, comparativ cu persoanele care sunt nevaccinate. O concluzie pe care noi am observat-o a fost că cel puțin protecția față de spitalizare, internare în terapie intensivă şi deces apare încă de la administrarea primei doze, după primele 14 zile, când această protecție este de peste 50%, ceea ce înseamnă, practic, o reducere la jumătate a riscului de internare în spital sau de a ajunge la terapie intensivă sau de a deceda, ca atare, este cât se poate de important să continuăm prezentarea la vaccinare, pentru că în felul acesta vom fi mai bine protejați și în perioada săptămânilor următoare, beneficiile vor fi maximale, undeva la cel puțin 10-14 zile după schema completă. Aș vrea să mai transmit un mesaj foarte ferm și anume, este important să respectăm celelalte măsuri igienico-sanitare, tocmai pentru a nu compromite eficiența vaccinului de la administrarea primei doze și până când avem beneficiile maximale obținute, adică să avem cel puțin două săptămâni de la schema completă.

De asemenea, pentru că, în acest sfârșit de săptămână, am fost în cele șase centre de vaccinare și am stat de vorbă atât cu personalul medical, cât și cu oamenii care s-au prezentat la vaccinare, am observat că una dintre întrebările încă cele mai frecvente este legată de perioada de valabilitate a vaccinului de la compania Pfizer/BioNTech și tocmai de aceea vreau să mai explic încă o dată și anume, faptul că la momentul la care vaccinurile au fost autorizate, perioada de valabilitate pentru vaccinul de la compania Pfizer/BioNTech a fost de şase luni și atunci, această perioadă de valabilitate evident că a avut în spate un studiu de stabilitate care arăta că pentru șase luni, la minus 80 de grade, vaccinul de la compania Pfizer/BioNTech își menține toate datele de calitate și de imunogenitate.

Autoritatea de Reglementare, Agenţia Europeană a Medicamentului, a analizat ulterior datele de stabilitate care au fost oferite de către compania Pfizer/BioNTech şi s-a decis prelungirea acestei perioade de valabilitate cu încă trei luni. Practic, în momentul de față, perioada de valabilitate pentru toate vaccinurile de la compania Pfizer este extinsă la nouă luni și este aplicabilă tuturor țărilor, nu doar României și nu doar anumitor loturi și nu este o decizie temporară, este o decizie definitivă. Și este foarte probabil ca pe măsură ce sunt acumulate noi date de stabilitate, termenul de valabilitate să se prelungească și în viitor pentru produsele stocate la o temperatură ultra joasă, la minus 20 de grade sau la minus 80 de grade. De asemenea, aceeași perioadă de stabilitate prelungită a fost aplicată chiar și pentru vaccinul de la compania Johnson & Johnson, când recent a fost extinsă această perioadă de stabilitate de la 3 luni la 4,5 luni pentru regimul de temperatură între 2-8 grade. Ştim, de asemenea, că în luna mai, vaccinul de la compania Pfizer/BioNTech a avut, de asemenea, o extensie a perioadei de stabilitate la 2-8 grade de la 5 zile la 30 de zile și, din acest punct de vedere, s-a ușurat foarte mult organizarea campaniei de vaccinare pe regimul de temperatură 2-8 grade. Ca atare, este un lucru normal ca pe măsură ce avem o perioadă mai lungă de timp în care sunt efectuate aceste teste de calitate pe loturile care sunt produse, foarte probabil ca și în viitor vom avea asemenea extensii ale perioadelor de valabilitate, care nu sunt impuse de faptul că anumite doze sunt în risc să expire. Repet, este o decizie luată în baza unor studii de stabilitate pe care companiile producătoare le depun periodic la agențiile de reglementare.

În ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, până la acest moment, cu doza booster, cu doza de rapel au fost vaccinate peste 731.586 de persoane, dintre care peste 61% sunt persoanele vulnerabile, persoane cu afecțiuni cronice și persoane cu vârsta de peste 65 de ani. De asemenea, un procent de 18,7% sunt persoane care provin din sectorul medico-sanitar și din sectorul social, ceea ce înseamnă aproximativ 136.757 de persoane din domeniul medical și social care au primit și doza de booster, această doză de rapel. Cu alte cuvinte, peste 40% din persoanele care au fost vaccinate în etapa 1 au primit în momentul de față și doza booster, doza de rapel, după minim 6 luni. În ceea ce privește centrele de vaccinare active, în ultimele săptămâni am deschis progresiv noi centre de vaccinare, am reactivat noi centre de vaccinare care erau cu activitate sistată temporar și am prelungit, am revenit la programul de lucru anterior, așa încât la acest moment sunt 706 centre de vaccinare active, cu 1.018 fluxuri, dintre care 725 au vaccin de la compania Pfizer, 113 - vaccin de la compania Moderna, 36 - vaccin de la compania AstraZeneca și 144 de fluxuri - vaccin de la compania Johnson & Johnson. În platforma de programare sunt în momentul de față peste 508.000 de persoane care sunt programate pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri. Cele mai multe sunt persoane programate la vaccinul de la compania Pfizer - 477.000. De asemenea, în centrele cu Moderna sunt peste 21.000 de persoane programate, în centrele cu AstraZeneca sunt peste 1.700 de persoane programate și în centrele Johnson sunt peste 8.160 de persoane programate. Vaccinarea în cabinetele de medicină de familie - sunt 2.993 de cabinete care înregistrează activități de vaccinare, 1.500 dintre ele sunt în mediul rural, restul sunt în mediul urban. Până la data de 25 octombrie, până ieri, au fost vaccinate peste 588.000 de persoane în cabinetele de medicină de familie. Comparativ cu săptămâna precedentă am înregistrat o creștere cu aproximativ 11% a numărului de persoane vaccinate. În săptămâna precedentă erau 530.000 de persoane, majoritatea sunt persoane vaccinate în mediul rural, aproximativ 53%. Vaccinarea cu echipe mobile la domiciliu în săptămâna 18-25 octombrie - au fost 163 de echipe mobile în teren, formate din 570 de medici,  asistenți și registratori și au fost vaccinate peste 10.360 de persoane, o creștere cu 35% față de săptămâna precedentă, când erau vaccinate 7.650 de persoane. De asemenea, o creștere importantă a numărului de persoane vaccinate am observat și în spitalele publice, în cele 153 de spitale. Până la acest moment au fost vaccinați 20.152 de pacienți, față de săptămâna precedentă, când aveam un număr de 15.950 de pacienți vaccinați. De asemenea, în cele 27 de spitale private au fost vaccinați 2.943 de pacienți, o creștere cu 9% față de săptămâna anterioară. La nivelul de acoperire vaccinală, Municipiul București, în momentul de față, este la aproape 60% rată de acoperire vaccinală, mai exact 59,4%. De asemenea, județul Cluj are o rată de acoperire vaccinală de 52,3%. Sunt 11% din județe care au rată de acoperire vaccinală între 40% și 50%, sunt 65% din județe care au rată de acoperire vaccinală între 30 și 40% și 19% din județe care au între 20 și 30% rată de acoperire vaccinală. Cea mai mică de acoperire vaccinală este de aproximativ 24%, în județul Suceava. În ceea ce privește numărul de persoane vaccinate de la debutul campaniei de vaccinare, până la acest moment, sunt peste 6,5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, sunt peste 5,97 de milioane de persoane vaccinate cu schemă completă și așa cum am anunțat, peste 731.000 de persoane care au efectuat și doza booster, doza de rapel. La nivel național, rata de acoperire vaccinală în populația adultă, peste 18 ani, este de aproape 41%; populația rezidentă eligibilă de peste 12 ani, acoperirea vaccinală este de aproximativ 39%, iar din populația totală, acoperirea vaccinală este de 33%. Repet, mă refer la persoane vaccinate cu cel puțin o doză. Uitându-ne la grupele de vârstă, rata de acoperire vaccinală cea mai crescută este la grupa de vârstă între 50-59 de ani și se apropie de 47%, în  momentul de față este 46,4 %, urmată de grupa de vârstă 60-69 de ani este de 45,4%, grupa de vârstă 40-49 de ani, peste 42%, 70-79 de ani, peste 41%, 30-39 de ani, aproape 40%, grupa de vârstă de peste 80 de ani este, în continuare, redusă, de circa 22% și avem la 12-15 ani, aproape 10% acoperire vaccinală și la 16-19 ani, aproape 28%. Aș vrea să fac un scurt comentariu legat de progresia campaniei de vaccinare din ultimele cinci săptămâni. Începând cu data de 20 septembrie și până pe 24 octombrie, în total, s-au vaccinat 1.059.538 de persoane noi. Din acestea, circa 80% sunt persoane cu vârsta sub 60 de ani, restul, 20%, sunt persoane cu vârstă de peste 60 de ani. Ceea ce mi-aș dori mai mult este ca, în perioada următoare, persoanele vulnerabile, persoanele cu vârsta mai mare de 60 de ani să se prezinte la vaccinare, pentru că datele noastre ne arată că vârsta este un factor de risc asociat cu mortalitatea. Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât riscul de deces în cazul îmbolnăvirii este mai crescut. Mediana vârstei în momentul de față este între 70 și 71 de ani. Însă doar în ultima săptămână, în perioada 18-24 octombrie, au fost vaccinate peste 450.676 de persoane noi. Este o creștere cu 110% față de săptămâna precedentă, 10-18 octombrie. Acestea sunt datele în momentul actual. Am mai spus și în weekend că dacă ritmul de vaccinare actual se menține conform acestui trend, până la finalul acestui an, am putea să depășim o rată de acoperire vaccinală de peste 70% din populația rezidentă de peste 12 ani. Asta înseamnă că în total, până la finalul acestui an, am putea avea peste 11,8 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză. În momentul de față avem aproximativ 6,5 milioane de persoane, ceea ce înseamnă că am putea să vaccinăm până la finalul acestui an, încă 5,3 milioane de persoane, cu o singură condiție: să avem o medie zilnică a persoanelor care se vaccinează pentru prima dată de aproximativ 80.000 de persoane. Vaccinarea din ultimele zile ne arată că avem capacitate de vaccinare, că putem să asigurăm acest ritm de vaccinare. Din acest motiv îi îndemn pe toți românii care încă nu s-au prezentat la vaccinare să se prezinte în continuare într-un număr cât mai mare, pentru că doar în felul acesta, la finalul anului, putem să spunem că România și-a îndeplinit obiectivele pentru limitarea acestei pandemii și anume - ce înseamnă limitarea pandemiei? Înseamnă un număr considerabil mai mic de spitalizări, un număr substanțial mai mic de oameni care ajung în terapie intensivă și un număr de decese care, așa cum am mai spus, ar trebui să fie de cel puțin 20 de ori mai mic decât ceea ce se raportează în fiecare zi la nivel național. Din păcate, astăzi ați văzut că avem un număr de peste 500 de decese. Este un număr inacceptabil de mare, în condițiile în care noi, ca societate, putem să schimbăm aceste date în perioada imediat următoare, dacă vom fi uniți şi dacă ne vom mobiliza împreună pentru același scop - să limităm această pandemie. Cam acestea au fost datele pe care eu am vrut să vi le transmit. O să îi dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Mulțumesc!

Andrei Baciu: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Pentru început, câteva chestiuni legate de certificatul digital european pentru COVID-19. Până pe 25 octombrie, 11:30, au fost generate 6.329.788 de certificate. Se păstrează aproximativ același la raport ca și până în acest moment și anume, 93,64% sunt certificate COVID care atestă vaccinarea. Mergând mai departe, cu privire la vaccinarea în rândul operatorilor economici privați, sunt deja 636 de companii care au desfășurat această activitate, 95 din domeniul HoReCa. Continuă această activitate. Avem în momentul de faţă 27 de companii care au în desfăşurare vaccinarea pentru angajați și familiile acestora. Cu privire la vaccinarea în locaţiile atipice, aşa cum a fost şi maratonul din acest weekend, aşa cum este şi maratonul din cele şase spitale militare aflat în desfășurare și așa cum vom continua și în perioada următoare în weekend-uri, tocmai pentru a crește accesibilitatea persoanelor la vaccinare, putem să remarcăm că pentru toate aceste locaţii care deja există, avem o creştere de 12% a numărului persoanelor vaccinate faţă de săptămâna trecută. Avem acum 135.649 de persoane vaccinate comparativ cu săptămâna trecută când aveam 121.145 de persoane vaccinate. Deci vedem că astfel de evenimente au mare atractivitate. Oamenii se duc uşor şi, până la urmă, acesta este şi rolul unor astfel de demersuri, să creăm condițiile cât mai favorabile unei vaccinări ușoare. Câteva cuvinte legate de misiunile de transport. Până în acest moment au fost organizate aproximativ 15.600 de misiuni de transport la nivel naţional, cu forţe de la MAI - aproximativ 40.000 de persoane şi din cadrul MApN - aproximativ 14.000 de persoane, care au utilizat 500 de mijloace tehnice. Acum, cu privire la dozele de vaccin pe care România le-a recepționat, avem până în acest moment recepţionate 22.282.049 de doze de vaccin, dintre care 13.981.949 sunt vaccinuri produse de BioNTech- Pfizer, 2.827.200 sunt vaccinuri produse de Moderna, 3.374.000 sunt vaccinuri produse de AstraZeneca, iar, în final, 2.098.900 de vaccinuri produse de Johnson & Johnson. Se lucrează în continuare, sunt câteva demersuri în desfăşurare pentru revânzare de vaccinuri, însă nu sunt finalizate și sperăm că o să fie finalizate în perioada imediat următoare și o să le anunțăm. Iar în final aş vrea să spun câteva cuvinte despre calendarul de livrare pentru perioada următoare. În această săptămână, după cum ştim, avem suspendate  - sau livrate - vaccinurile de la BioNTech-Pfizer, dar pentru perioada următoare, pentru luna noiembrie vor sosi în totalitate, în fiecare săptămână, cumulând un total de 4.000.663 de doze de vaccin. Deci acestea vor fi vaccinurile pentru luna noiembrie de la BioNTech-Pfizer. Pentru compania Moderna, pentru luna noiembrie avem livrările suspendate, tocmai pentru că avem suficient de multe doze pentru solicitările și necesarul actual. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, aceștia vor livra 1.500.000 de doze de vaccin. Acesta este vaccinul despre care vă spuneam că sunt demersuri pentru revânzare, inclusiv este luat în considerare mecanismul european prin care s-a anunțat o donație de 100 de milioane de doze din partea Team Europe. Iar pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson, la fel cum spuneam, dat fiind faptul că avem suficient de multe doze în acest moment pe stoc, livrările au fost suspendate pentru o perioadă, incluzând și luna noiembrie. Cam atât am avut, domnule președinte. Mulțumesc mult!

Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc! Mulțumesc foarte mult și eu! Tocmai ce am primit de la Direcția de Sănătate Publică București situația centrelor care vor avea program prelungit la sfârșitul fiecărei săptămâni. Pentru sectorul 1 rămâne centrul de vaccinare de la Romexpo, cu un program de la 8:00 dimineață la orele 24:00, pentru sectorul 2 sunt două centre: centrul de la Circul Metropolitan care va avea la fel program de la 8:00 la 24:00 și centrul de vaccinare Cora Pantelimon, care va avea program de la 8:00 la 24:00. Pentru sectorul 3 rămân centrele de vaccinare ParkLake și Mall Vitan, însă în momentul de față se caută soluții pentru prelungirea programului, fiind în aceste locații, vom veni cu precizări ulterioare. Pentru sectorul 4 rămâne centrul de vaccinare de la Palatul Național al Copiilor, pentru sectorul 5, centrul de vaccinare multifuncțional Sfântul Andrei din Liberty Mall și pentru sectorul 6, centrul de vaccinare din Drumul Taberei, situat în Aleea Lunca Cernei, numărul 6A. La fel, program de la 8:00 la 24:00. Vinerea, sâmbăta și duminica va fi un program prelungit, așa încât oamenii să se poată prezenta la vaccinare după un program cât mai flexibil. O să începem partea de întrebări, vă rog.

Reporter: Aș vrea să ne explicați de ce doza 3 de la Moderna se face cu doză înjumătățită, pentru că sunt persoane care deja au făcut doza 3 cu doză întreagă și, cumva, sunt...

Valeriu Gheorghiță: Da, este o întrebare absolut firească. În primul rând, cei care au făcut doză întreagă nu este absolut nicio problemă, nu este o contraindicație din acest punct de vedere, însă Moderna a depus date care arată că la această doză înjumătățită, imunogenitatea este similară cu o doză întreagă, însă reactogenitatea este mai redusă. Practic, frecvența și intensitatea reacțiilor adverse sunt mai reduse cu doză înjumătățită la booster decât cu doză întreagă. Și atunci recomandarea este să se meargă cu o doză înjumătățită, având în vedere că răspunsul imunologic, practic, efectul pe protecție va fi similar.

Reporter: Și mai spuneți-mi cum veți face să ajungeți la toți oamenii de la sate care încă sunt nevaccinați. Unii vor să se vaccineze, dar nu reușesc, pentru că nu sunt centre acolo. Spuneți că - și ați colaborat până acum și cu primarii - dar am văzut că sunt mulți primari și preoți și oameni în care acești localnici au încredere, care sunt însă împotriva vaccinului.

Valeriu Gheorghiță: Da, știm cu toții astfel de situații. Din păcate, nu cred că vom ajunge într-un moment în care să spunem că reușim să convingem sută la sută din populație de beneficiile și de importanța vaccinării, dar, concret, vom ajunge cu vaccinul mai aproape de doritori, prin echipe mobile. Este cea mai bună și practică variantă pe care am folosit-o de-a lungul perioadei de vară.

De asemenea, din acest punct de vedere, avem cumva o experiență deja acumulată și singurul lucru pe care vreau să îl schimbăm este ca această solicitare de echipe mobile să fie făcută de către consiliul local, de către primărie, tocmai pentru a nu fi puși în situația în care să mergem cu echipă mobilă, să nu avem pe cine vaccina și să ne întoarcem, pentru că, în momentul de față, presiunea pe resursa umană este foarte importantă. Sunt, din fericire, un număr din ce în ce mai mare de persoane care se adresează către centrele de vaccinare fixe, unde ar trebui să creștem numărul de cabinete de vaccinare, unde ar trebui să creștem numărul de  persoanele care să fie în echipele de vaccinare, tocmai pentru a asigura acest ritm crescut de vaccinare. Și vă atrag atenția că în perioada următoare, cel puțin jumătate din cei care sunt vaccinați în această perioadă cu doza 1 se vor prezenta pentru doza 2 pentru completarea schemei de vaccinare, deci, categoric, capacitatea de vaccinare trebuie să depășească cel puțin 150.000 de doze pe zi, poate chiar să ajungem la aproximativ 200.000 de doze, pentru a putea să atingem obiectivele pe care altfel am putea să le îndeplinim, respectiv să ajungem la peste 70% rată de vaccinare în rândul populației și să sperăm că începând cu anul viitor, impactul celorlalte valuri să fie mult, mult reduse la nivel de sănătate publică.

Reporter: Dar vă gândiți ca înainte să fie făcute aceste liste să vorbească - și dacă există posibilitatea - să vorbească acești oameni cu un medic? Pentru că dacă îi lăsăm la nivelul de informare de acum, probabil că răspunsul nu va fi unul foarte bun.

Valeriu Gheorghiţă: Eu pot să vă spun că sunt două elemente care au modificat comportamentul oamenilor din această perioadă, așa cum cred că toată lumea poate să sesizeze. Primul și cel mai important este schimbarea percepției asupra riscului de îmbolnăvire și asupra situației realității epidemiologice în care ne aflăm. Al doilea motiv care a schimbat comportamentul oamenilor față de vaccinare este evident legat de anticiparea unor restricții. Tocmai de aceea cred că - și, în speță, implementarea certificatului verde - tocmai de aceea cred că, inclusiv în mediul rural, este modificată percepția asupra riscului de boală. Încă, din păcate, sunt suficiente cazuri de îmbolnăvire și chiar de decese din mediul rural și atunci oamenii au aflat și s-au convins că într-adevăr ne confruntăm cu o situație epidemiologică extrem de gravă, că nu este nimic de glumit în toată această situație, pentru că, în speță, vorbim de pierderea de vieți omenești şi, da, vrem ca aceste echipe să fie trimise după ce există o perioadă anterioară de informare. Cum facem informarea? Cu ajutorul asistenților medicali comunitari, care sunt, practic, arondați către primării, către consiliile locale și care deja au activitate în teren și vorbesc cu oamenii prin sprijinul și cu ajutorul colegilor din rețeaua primară de medicină de familie, precum și cu implicarea celorlalte persoane care au o credibilitate crescută în comunitatea respectivă. Sigur că vor fi comunități unde va fi foarte greu să îi angrenăm în acest mecanism de informare și de încurajare pentru vaccinare, dar vor fi cu siguranță comunități în care lucrurile se vor desfășura, categoric, mult mai bine şi până la urmă, în beneficiul oamenilor care se vor vaccina.

Reporter: Puteţi să ne spuneţi care este acum procentul medicilor de familie implicați în procesul de vaccinare? A mai crescut?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt aproximativ 32% din medicii de familie care au încheiat contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru vaccinare, din care sunt 2.993, așa cum am spus, de cabinete de medicină de familie care au activități de vaccinare. Dar, trebuie să înțelegem că, cea mai mare parte a colegilor din rețeaua de medicină de familie au lucrat și lucrează în cabinetele de vaccinare ori în centrele de vaccinare fixe, organizate atât în orașe, cât și în rural. Practic, majoritatea persoanelor din listele proprii sunt vaccinate în aceste centre de vaccinare fixe. Totuși, cele peste 6,5 milioane de persoane sunt persoane care se află pe listele medicilor de familie din această țară, majoritatea, și atunci pe lângă activarea în centrele de vaccinare fixe, sunt aproape 3.000 de medici de familie, de cabinete de medicină de familie care vaccinează și în cabinetele proprii. Deci, cumva, dacă pe viitor se va face o trecere progresivă către vaccinarea doar în cabinetele de medicină de familie - și aici vorbim într-un an, doi, când, dacă se va pune problema de a face un booster periodic, atunci lucrurile probabil că vor sta diferit, dar în momentul de față, când este extrem de important să avem o accelerare a campaniei de vaccinare și o capacitate de vaccinare crescută, aceasta este structura care este cea mai eficientă și pe care o folosesc toate celelalte țări.

Reporter: Ce puteţi să ne spuneţi de vaccinul Valneva? Va ajunge și în România? Ştiu că e în faza trei de studii.

Valeriu Gheorghiţă: Da, datele se află în evaluare continuă în momentul de față. Nu am exact datele contractuale ale Comisiei Europene, dar dacă domnul secretar de stat Baciu are mai multe informaţii legat de contract, vă rog.

Andrei Baciu: Atât despre acest vaccin, cât şi despre cel produs de Novavax şi mai sunt și alte tipuri de vaccinuri care au fost luate în considerare și care au potențial. Pe măsură ce se acumulează date, mecanismul din partea Comisiei Europene rămâne acelaşi. Acela de a avea acorduri, iar în momentul în care vaccinurile primesc, dacă primesc recomandare şi ulterior autorizație de punere pe piaţă, România este parte la aceste demersuri europene, dar trebuie parcurse exact aceleaşi etape care au fost parcurse de către toate celelalte vaccinuri.

Iniţial erau șase contracte, şase acorduri, dintre care doar cinci vaccinuri au rezultat, o companie neajungând să aibă un vaccin care să primească recomandare. Deci, dacă nu se împlinesc toate etapele, evident că nu va ajunge să fie utilizat, dar sunt mai mulți pași care trebuie parcurși.

Reporter: Şi aş mai avea o întrebare, sunt situații în care în anumite județe, cei de la DSP le spun medicilor să facă doar câte 10 vaccinuri, medicilor de familie, știţi ceva de asta?

Valeriu Gheorghiță: Nu. Eu am încurajat şi încurajez ca toate persoanele care se prezintă pentru vaccinare și care solicită acest lucru să se onoreze aceste solicitări. În momentul de față avem suficiente doze, avem capacitatea și logistica necesare pentru distribuția lor către centrele de vaccinare și cabinetele de medicină de familie. Din acest punct de vedere, încurajez toate centrele de vaccinare să solicite un număr corespunzător de doze, chiar peste capacitatea de vaccinare, pentru că stabilitatea în momentul de față atât pentru Pfizer, cât şi pentru Moderna este de 30 de zile la două grade, iar pentru vaccinul de la Johnson&Johnson este de patru luni jumătate la 2 grade, deci în nici un caz nu vom fi puși în situația unor expirări de doze în centrele de vaccinare, având în vedere solicitările din ultima perioadă.

Reporter: Dar există un cadru legal prin care DSP ar putea să limiteze numărul?

Valeriu Gheorghiță: Nu.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Am câteva întrebări pentru domnul Baciu mai întâi. Aveți date științifice care arată că trimiterea copiilor din școlile de stat în vacanță reduce rata infectărilor și mai exact, aveți date care arată că vacanța reduce, de fapt, mobilitatea copiilor?

Andrei Baciu: Toate aceste decizii sunt luate în felul următor: există Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgență, care are un Grup tehnico-științific care primește propuneri de la INSP şi de la alte instituții, se fac recomandări care au la bază evidențe şi analize ştiinţifice, iar în urma unei decizii la nivelul Comitetului, se adoptă decizia cu privire şi la cele pe care le-aţi menționat dumneavoastră. Ulterior, acestea sunt adoptate și de către guvern printr-o hotărâre de guvern. Aceasta este mecanismul prin care se ia o astfel de decizie, nu fac parte din Comitetul Naţional pentru Situații de Urgență, din Grupul tehnico-științific, însă o conferință de presă pentru acest subiect unde putem să avem un răspuns destul de clar şi detaliat este cea de vineri de obicei, care se ţine chiar la Ciolpani, pentru managementul pandemiei, unde astfel de întrebări pot să aibă un răspuns mult mai detaliat, fix de la cei care au generat şi au conceput toate aceste soluţii. 

Reporter: O a doua întrebare, care sunt scenariile pe care le aveți în vedere pentru redeschiderea școlilor peste două săptămâni, unde ar trebui să fim? Pentru redeschiderea școlilor cu prezență fizică.

Valeriu Gheorghiță: Aş vrea să ne limităm la întrebări care vizează campania de vaccinare, pentru că măsurile legate de pandemie sunt discutate, așa cum domnul secretar de stat a anunțat, vineri, în fiecare săptămână, la conferința de presă. Pentru că noi nu facem parte din decidenții pe aceste măsuri și atunci nu este corect să dăm astfel de răspunsuri.

Reporter: Ok, atunci, legat de vaccinare. Ce observații aveți pentru grupa de vârstă 12-19 ani, deci, elevii, în privința vaccinării, dacă se înregistrează o creștere sau este o stagnare?

Valeriu Gheorghiță: Da, este o creștere chiar importantă. În momentul de față, așa cum am spus, la grupa de vârstă 12-15 ani, acoperirea vaccinală se apropie de 10%, iar la 16-19 ani se apropie de 28%, în condițiile în care săptămâna precedentă eram undeva, de fapt, acum două săptămâni, eram undeva la 6% la 12-15 ani și 22% la 16-19 ani. Deci, practic și din experiența din acest sfârșit de săptămână, pot să vă spun că din ce în ce mai mulți tineri sunt prezenți în centrele de vaccinare, își doresc să se vaccineze, având ca obiectiv, evident, protecția față de de boală și posibilitatea să participe la cursuri, la universitate, la școală, cu prezență fizică, având în vedere că au în familie persoane vulnerabile, persoane cu risc să dezvolte forme grave de îmbolnăvire. Tendința este ca, într-adevăr, de asta am și menționat că din cele peste 1 milion de persoane noi vaccinate în ultimele cinci săptămâni, aproape 80% sunt persoane sub 60 de ani, deci există o tendință mai mare de vaccinare în rândul celor activi, în rândul celor tineri.

Reporter: Aveţi în vedere pe viitor, în şcoli, să desfășurați campanii de informare sau de împrietenire a copiilor cu știința?

Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că în ceea ce privește strict campania de vaccinare, sunt peste 800 de acțiuni desfășurate sau care sunt în curs de derulare - în momentul de față, fiind vacanță, evident că s-au sistat - legat de informare pe tema vaccinării. Sunt 51 de centre de vaccinare înființate în unități de învățământ; de asemenea, sunt centre de vaccinare care sunt înființate în campusurile studențești și tot această activitate va continua în perioada următoare.

Reporter: Care este rata de vaccinare la care sperați în mod realist să se ajungă în şcoli?

Valeriu Gheorghiță: Este greu de spus - vă referiți la copii sau vă referiți la personalul din învăţământ?

Reporter: La copii, în special. Grupa de vârstă 12-19 ani.

Valeriu Gheorghiță: Eu pot să vă spun ce se întâmplă în celelalte țări europene, unde rata de acoperire vaccinală a depășit 50% la grupa de vârstă 12-15 ani și peste 65-70%, 16-19 ani. Într-o pandemie, în care varianta virală dominantă este cu o contagiozitate atât de ridicată, practic, similară cu a bolilor virale ale copilăriei, varicela, vărsatul de vânt și celelalte afecțiuni, va fi foarte greu să limităm răspândirea virusului fără să avem o acoperire vaccinală crescută și la grupa de vârstă tânără, pentru că știm foarte bine că doar prin vaccinarea unui număr suficient de mare de persoane și cu acoperire vaccinală crescută, vom avea aceste beneficii legate de limitarea transmiterii și de numărul de cazuri noi.

Reporter: Și tot legat, oarecum, de treaba asta, voiam să vă întreb dacă aveți date privind numărul de teste rapide și test PCR făcute în școli?

Valeriu Gheorghiță: Nu avem aceste date.

Reporter: Ok, mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Având în vedere noile cifre privind vaccinarea, cum estimați că va evolua epidemia în perioada următoare? Numărul celor care ajung la spital, numărul celor de la ATI. Cum vedeți că va urma?

Valeriu Gheorghiță: Am văzut foarte multe discuții în spațiul public legat de când ajungem în faza de platou, la ce valoare, la ce număr de cazuri vom fi în faza de platou, când o să înceapă să scadă și așa mai departe. Ne uităm la celelalte țări care deja trec prin valul 4, care au o rată mare de acoperire vaccinală. Ceea ce se observă este că acest val 4 nu seamănă cu valurile anterioare și este explicabil acest lucru, pentru că varianta Delta este de cel puțin două ori mai contagioasă față de varianta inițială, față de variantele virale precedente. Ceea ce înseamnă că are această capacitate de a genera încontinuu noi cazuri, sute și mii de cazuri care, evident, provin, în general, din rândul persoanelor care nu sunt sub nicio formă protejate, pentru că nu au fost vaccinate, pentru că nu au trecut prin boală și din acest punct de vedere, vedem, Marea Britanie, în continuare, are un număr crescut de cazuri noi. Beneficiul vaccinării se va regăsi în faptul că, chiar dacă avem un număr mare de cazuri noi, numărul de spitalizări, numărul de cazuri din terapie intensivă și numărul de decese va fi foarte, foarte redus, va fi foarte, foarte scăzut. Și, din acest punct de vedere, putem să spunem că, într-adevăr, transformăm o boală, care astăzi generează câteva sute de decese în fiecare zi, într-o banală răceală, într-o banală viroză respiratorie, care nu va mai avea impact pe mortalitate și pe sistemul de sănătate. La acest lucru ne va ajuta foarte mult vaccinarea și de asta spun că este greu de prezis care va fi evoluția acestui val, pentru că varianta Delta, vedem, se transmite, se răspândește mult, mult mai ușor. Și ori de câte ori vorbim de o densitate populațională crescută, de interacțiune, de expunere frecventă la infecție, atunci evident că vom avea un risc crescut de cazuri noi.

Reporter: Cum vă explicați faptul că experții au fost contraziși, chiar şi cele mai negre scenarii au fost depășite? Spuneau că 4.000 de cazuri o să fie în septembrie şi cam acesta ar fi vârful valului patru, dar de fapt...

Valeriu Gheorghiţă: Dacă ne uităm la estimările și predicțiile făcute, una este că îmi fac acum o estimare pentru următoarele două săptămâni și alta este dacă fac astăzi estimare pentru următoarele trei luni. Este evident, cu cât estimarea se face pe o perioadă mai scurtă de timp, cu atât nivelul de încredere va fi mai ridicat. De altfel, chiar s-a și spus că pentru perioada mai mare de două săptămâni sau o lună, nivelul de încredere în această estimare este mediu sau chiar scăzut. Tocmai de aceea, la interval de două săptămâni se refac aceste estimări, aceste modelări, care să fie ajustate cu ceea ce se înregistrează în viața reală, cu numărul de cazuri, cu incidența, se corectează, pentru că doar în felul acesta putem să avem, evident, o imagine mult mai aproape de ceea ce urmează să se întâmple. Însă estimările colegilor de la Institutul de Sănătate Publică, cel puțin ultima a fost cât se poate de concretă și estimările făcute pe intervale de două săptămâni s-au potrivit aproape 100% pe realitate.

Reporter: /.../ Pentru perioada următoare, pentru următoarele două săptămâni...

Valeriu Gheorghiţă: Ultima estimare este cea pe care o știm de la sfârșit de septembrie, care ne arată că, într-adevăr, la mijlocul lui octombrie, unde și suntem, ajungem la peste 15.000-17.000 de cazuri medii raportate în fiecare zi, deci, practic, numărul mediu de cazuri la șapte zile. Ajungem la o capacitate de internare în terapie intensivă foarte mare și, de asemenea, la câteva sute de decese înregistrate în fiecare zi. Este evident că la acest nivel de număr de cazuri, presiunea pe sistemul sanitar este în continuare una foarte, foarte ridicată și asta se traduce, din păcate, în decese.

Reporter: O precizare, dacă ați putea. Câte persoane au făcut booster-ul cu doza trei deja și câte au în total, până acum, câte sunt vaccinate?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt peste 730.000 de persoane care au făcut și doza de booster, așa cum am spus, sunt peste 40% din persoanele vaccinate în etapa 1 au primit deja și doza Booster, iar din tot ce s-a vaccinat cu doza booster în acest moment, peste 61% sunt persoanele vulnerabile, persoane cu vârste de peste 65 de ani sau cu afecțiuni cronice.

Reporter: Câte persoane cu booster cu Moderna?

Valeriu Gheorghiţă: Nu le-am stratificat în funcție de tipul de vaccin, dar le putem scoate în perioada următoare. Da, le avem. 37.000 de persoane sunt cu Moderna și restul cu Pfizer.

Reporter: Bună ziua! Dle Gheorghiţă, în aceste zile este în țara noastră un specialist al Organizației Mondiale a Sănătății. Dacă ne puteți spune concret, dacă a avut recomandări pentru țara noastră și ce recomandări?

Valeriu Gheorghiță: Eu am avut o întâlnire cu doamna doctor vineri, la debutul, în deschiderea maratonului de vaccinare din București. Dumneaei, în momentul de față, este în țară, este, practic, se deplasează în mai multe spitale, de asemenea, cabinete de medicină de familie, pentru a evalua situația la fața locului. Strict pe campania de vaccinare, urmează să avem o întâlnire în zilele următoare, în funcție de disponibilitatea dumneaei, însă din discuțiile preliminare, pot să vă spun că ceea ce s-a făcut până la acest moment este compatibil cu abordarea pe care și celelalte țări au avut-o. Probabil că mai sunt lucruri care pot fi optimizate, pot fi îmbunătățite, pe strategia de comunicare și de informare, care să fie adaptată pe grupe populaționale, pe persoane vulnerabile, practic, mesajul să fie adaptat și din acest punct de vedere vom avea mai multe întâlniri în acest sens.

Reporter: Eram curioasă dacă pentru zonele din rural a avut vreo recomandare în mod excepțional.

Valeriu Gheorghiță: Nu, pentru că este, repet, o abordare pe care au avut-o toate celelalte țări și, anume, vaccinarea cu sprijinul echipelor mobile sau în cabinetele medicale preexistente sau transportul persoanelor care își doreau să se vaccineze la centrele aflate în apropiere. Practic, mai mult de atât, nu avem alte posibilități de vaccinare. Singurul lucru este, într-adevăr, de a informa, înainte să ai acțiunea propriu-zisă de vaccinare, să informăm mai bine oamenii, ca să știe că urmează să vină o echipă, de ce trebuie să se vaccineze, care sunt beneficiile, de ce e important și așa mai departe. Iar, aici, mesajele au existat și în perioada anterioară, în perioada verii. Am colaborat foarte bine cu colegii de la Crucea Roșie și de la celelalte organizații profesionale medicale, care s-au implicat în mod voluntar pe partea de informare, însă evident că percepția asupra riscului de boală, cel puțin în rural, a fost foarte, foarte diminuată, oamenii nu au sesizat pericolul legat de riscul de îmbolnăvire și de infectare.

Reporter: Și ați precizat dumneavoastră că vă gândiți la o variantă prin care persoanele care își doresc să se imunizeze, din rural, să fie transportate către un centru apropiat. Cum s-ar putea face acest transport și ce costuri ar presupune?

Valeriu Gheorghiță: Legat de costuri, nu aș putea să vă spun exact care va fi impactul bugetar, însă pot să vă spun că cel puțin acum, când copiii sunt în vacanță - și știm că există anumite comunități care au mijloace de transport puse la dispoziția elevilor pentru a fi transportați la școală, prin implicarea comunității locale, aceste mijloacele de transport pot să fie folosite, cel puțin în această perioadă de două săptămâni, pentru a transporta eventualele persoane către centrele de vaccinare din apropiere. Nu este o singură soluție care va rezolva această situație, de asta abordarea trebuie să fie integrată în funcție de situația de la fața locului, care, repet, este cel mai bine cunoscută de cei care coordonează activitatea din comunitatea respectivă, în speță de primari, de comunitatea locală.

Reporter: De asemenea, aș vrea să vă aduc în atenția o situație: sunt destul de mulți români care pe rețelele de socializare precizează că medicii lor de familie îi sfătuiesc să nu se vaccineze. Dacă aveți un mesaj pentru acești români care de multe ori merg chiar la medicii de familie pentru a cere acceptul pentru vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt situații de acest gen, le cunosc și eu, le cunoaștem cu toții. Trebuie în schimb să înțelegem că aceste situații sunt foarte, foarte rare. Ele nu reprezintă regula din punct de vedere al recomandărilor medicale și al comportamentului personalului medical față de vaccinare. Acele persoane, totuși, trebuie să înțeleagă că atât timp cât de la nivel central și majoritatea doctorilor, da, cea mai mare majoritate, recomandă ferm vaccinarea, pentru că doar în felul acesta, vedem, reducem riscul să ajungem la spital și să pierdem lupta cu această boală, cred că trebuie să mai ceară o altă părere, adică să nu ne limităm doar la o singură părere atunci când avem dubii că, într-adevăr, nu am primit o recomandare corectă. Sunt persoane care având în vedere că au foarte multe boli, evident că poate sunt un pic mai precaute, mai reținute în a se vaccina, dar mesajul este că tocmai acele persoane au cea mai mare nevoie de vaccinare, pentru că sunt, prin condiţiile pe care le au, la risc să dezvolte o formă gravă de boală şi să ajungă la spital.

Reporter: Şi o ultimă întrebare din partea mea: cum anume se face că putem intra în instituţiile publice cu un test antigen rapid negativ, în condițiile în care foarte multe dintre aceste teste au erori la rezultat?

Valeriu Gheorghiţă: Eu pot să mă refer la erori de rezultat şi din acest punct de vedere, pot să vă spun că din datele analizate pe cele 1,7 milioane de persoane care au fost evaluate în perioada februarie - mai 2021, rata de pozitivare a testelor PCR, respectiv a testelor rapid antigen, era similară. Nu au fost diferențe semnificative statistic între cele două metode. Într-adevăr, în ultima perioadă, noi nu am făcut această evaluare de eficiență și de rata de pozitivare, dar vom completa acest date și pentru valul 4, pentru varianta Delta, dar din studii preliminare, într-adevăr, rata de fals-negativitate, adică de rezultate fals-negative pentru testele antigel pare a fi ceva mai mare comparativ cu ce se întâmplă la testele PCR. Singura explicație pe care o avem este, foarte probabil, că au intrat în uz teste antigen rapid care nu au suficientă validare din punct de vedre al sensibilității și al specificității metodei folosite. Deci, aici, trebuie să avem grijă la tipul de test care se folosește. Pentru că, repet, este singura explicație logică pe care o avem de ce la acest moment avem mai multe teste antigen care dau mai frecvent rezultate fals-negative. O altă explicație este legată de tehnica recoltării. Dacă nu se recoltează corect, evident că probabilitatea de a avea un rezultat eronat este mai mare. Și cam acestea sunt. Sau dacă persoana este asimptomatică, dacă nu are niciun simptom, iarăși, testele antigen rapid au o sensibilitate ușor mai redusă, pentru că perioada în care ele sunt frecvent pozitive, sunt în faza maximă de multiplicare a virusului, când, în general, persoana are și simptome.

Reporter: Voiam să vă întreb: a treia doză cum este trecută în certificatul verde? De exemplu, în cazul în care un muncitor român face cele două doze în Italia, vine în România și o face pe a treia, trebuie să se întoarcă în Italia pentru a trece pe certificatul verde această doză? Sau invers, dacă în România face cele două doze și a treia într-un stat european, cum este trecut?

Valeriu Gheorghiță: Să răspundă domnul secretat de stat, mulțumesc.

Andrei Baciu: Lucrurile sunt în felul următor. Pentru români, are obligația să ofere posibilitatea eliberării certificatelor digitale europene pentru COVID, oricărui cetățean român. La fel, poate să facă lucrul acesta și pentru ceilalți cetățeni europeni. Deci pentru prima ipoteză, aceea în care un cetățean român și a făcut primele două doze de vaccin în străinătate și face doza de boost în România, în momentul în care face doza de boost în România, pentru a-i fi recunoscute și celelalte două doze, trebuie să ne trimită un e-mail în care să prezinte dovezile celor două doze deja aferente, acestea vor fi introduse în Registrul Electronic Național de Vaccinare ca fiind efectuate pentru persoana respectivă, iar imediat persoana respectivă ar putea să-și elibereze certificatul care va prevedea toate cele trei doze. Altfel, mecanismul pentru Italia nu știu dacă prevede lucrul ăsta sau nu, de introducere sau cum s-ar putea face chestia asta și, aici, la fel, sunt mai multe variante, dacă persoana respectivă este sau nu și cetățean european, cetățean italian sau are drept de ședere sau nu. Deci asta este prima variantă. Pentru celelalte variante în care se cere eliberarea în străinătate, adică cineva se vaccinează în România și călătorește și își face cea de-a treia doză în străinătate, are documentele și certificatul eliberat pentru ceea ce a făcut în România. La fel, dacă dorește să fie introdus în baza aceluiași certificat și să fie înregistrat în Registrul Electronic Național de Vaccinare și cu altă doză, același mecanism. Există constituit încă de la bun început un grup de experți de la Ministerul Sănătății, INSP, care de fapt rezolvă astfel de situații atipice și funcționează și am impresia că sunt deja - poate mă ajută colegii - dar cred că sunt destul de multe solicitări, cred că vorbim de zeci de mii de solicitări deja rezolvate de acest tip, de astfel de situații.

Reporter: Şi unde trebuie să trimită dovada de vaccinare?

Andrei Baciu: Se poate apela la acelaşi număr de call center pentru că acolo sunt mare parte din probleme, acolo şi găsesc rezolvarea, însă dacă este o altă speță şi se indică, mă rog, o altă rezolvare, dar este numărul de telefon clasic pe care îl cunoaștem, 021.414.4425.

Reporter: Mulţumesc!

Andrei Baciu: Colegii de la STS dacă mai doresc să completeze cu ceva.

Cătălin Chirca: Şi adresa de e-mail, toate datele de contact sunt în platforma de generare a certificatelor digitale, iar adresa de e-mail este certificat-covid@ms.ro. Se transmit acolo ambele adeverințe efectuate în cealaltă țară, documentele de identitate, iar apoi se fac modificările în registrul de vaccinări.

Reporter: Dacă se poate o precizare: spuneați că trebuie avută grijă la testele rapide folosite. Cum să îşi dea seama oamenii dacă sunt bune sau nu? Te duci la farmacie și cumperi un test rapid.

Valeriu Gheorghiţă: Există o listă cu aceste teste rapide publicată pe site-ul Ministerului Sănătății, dar, în general, testele care sunt în farmacie au acea certificare de la Comisia Europeană, deci sunt ok. Important este, repet, tehnica recoltării și momentul la care facem recoltarea.

Reporter: Aveţi date noi privind persoanele din sistemul de învățământ care s-au vaccinat până acum?

Valeriu Gheorghiţă: Ultima evaluare era făcută de Ministerul Educației și arăta undeva o rată de vaccinare de 61%.

Reporter: Mulţumesc!

Valeriu Gheorghiţă: Mulțumim frumos!

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe