Actualitate

Galerie foto

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de Comitetul naţional de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19! În cele ce urmează, o să prezintă câteva aspecte care țin de noutățile campaniei de vaccinare, parte dintre ele deja au fost transmise și cu alte ocazii. Vă readuc aminte faptul că joi, pe data de 18 martie, Agenţia Europeană a Medicamentului a specificat cât se poate de clar beneficiile și profilul de siguranță al vaccinului de la compania AstraZeneca, ca atare s-a recomandat, cu nivel crescut de recomandare, continuarea vaccinării cu vaccinul de la compania AstraZeneca și, bineînțeles, este foarte importantă continuarea raportării și monitorizării tuturor reacțiilor adverse raportate de către beneficiarii vaccinării, pe de o parte, și, pe de altă parte, de către profesioniștii din domeniul sănătății. Mai mult decât atât, vineri, pe data de 19 martie, în urma ședinței pe care am avut-o cu reprezentanții instituțiilor, Institutul de Sănătate Publică, Agenția Națională a Medicamentului și dispozitivelor medicale din România, Comitetul Național de Vaccinare și Ministerul Sănătății, s-a ridicat carantina de la lotul ABV 2856, care fusese instituită anterior ca măsură de maximă precauție. În momentul acesta, mai sunt trei țări care au menținut suspendarea temporară a vaccinării cu vaccinul de la AstraZeneca - vorbim de Danemarca, Finlanda și Norvegia. Suedia urmează să iau o decizie săptămâna viitoare, vizavi de continuarea vaccinării cu acest tip de vaccin; foarte probabil că se va ridica acea restricție. Ca atare, vreau să vă spun că toate demersurile noastre, încă de la debutul campaniei de vaccinare, au fost pentru încurajarea și crearea a posibilității pentru orice persoană care este vaccinată, să poată să raporteze reacțiile adverse. Mai mult decât atât, link-ul pentru raportarea reacțiilor adverse este postat în momentul de față și pe site-ul rovaccinare așa încât fiecare persoană, la momentul programării, poate să vizualizeze și link-ul la care poate să facă această raportare de reacții adverse. În perioada următoare, vom organiza un demers prin care vom crește nivelul de conștientizare a importanței raportării reacțiilor adverse în rândul profesioniștilor din sănătate; ceea ce ne interesează în mod deosebit este ca personalul medical să crească raportarea reacțiilor adverse așa încât să putem avea date concludente vizavi de cazurile de reacții adverse raportate.

Un alt lucru, pe data de 20 martie, după cum știm, au fost deschise 167 de cabinete noi de vaccinare care primesc vaccin de la compania BioNTech-Pfizer. Aceste cabinete au fost deschise de la început cu lista de așteptare, iar ulterior persoanele în crize pe listele de așteptare au fost notificate pentru a fi programate în respectivele cabinete pe locurile libere. Pot să vă spun că, până la acest moment, sunt programate deja 41.325 de persoane. Reamintesc faptul că s-au deschis ferestre de câte trei zile pentru programare, ceea ce înseamnă că, în aceste cabinete de vaccinare, avem o capacitate de circa 10.000 de persoane pe zi. Ca atare, astăzi este deschisă o fereastră de 5 zile.

La acest moment, avem încă persoane care sunt notificate și care urmează, în cele 24 de ore, să confirme programarea. Un alt element important este legat de actualizarea platformei de programare. Începând cu data de 1 aprilie, fiecare centru de vaccinare configurat în platforma de programare va avea afișat tipul de vaccin, așa încât orice persoană care își va face programare într-un centru de vaccinare sau va opta să treacă în lista de așteptare, va ști de la început ce fel de vaccin se distribuie în acel tip de centru. Un al doilea element important va fi cel legat de estimarea timpului de așteptare pentru orice persoană care se înscrie pe lista de așteptare, cu mențiunea că acest timp de așteptare poate să varieze față de estimarea inițială, în funcție de capacitatea de vaccinare a respectivului centru și, de asemenea, de tipul persoanelor care sunt înscrise în acea listă de așteptare, în sensul în care, dacă sunt foarte multe persoane înscrise din etapa a doua, chiar dacă o persoană, din etapa a treia este în primele poziții pe lista de așteptare, este posibil ca timpul să fie mai lung, deoarece sunt preluate cu prioritate persoanele care aparțin de etapa a doua, cei vulnerabili și persoanele care deservesc activitățile esențiale. Al treilea element important: în data de 6 aprilie, urmează să creștem numărul de persoane care se vaccinează pe cabinet, pe cele douăsprezece ore ale programului, de lucru de la 60 la 90 de persoane pe zi, așa încât vom crește capacitatea de vaccinare a fiecărui centru, iar din data de 13 aprilie, vom deschide încă 125 de cabinete noi de vaccinare cu vaccin de la compania BioNTech/Pfizer.

Aceste cabinete vor fi distribuite la nivelul județelor care nu au primit aceste cabinete noi deschise pe data de 20 martie, acestea fiind cu prioritate alocate către județele care au avut cea mai mare rată de incidență cumulată a cazurilor. Vă reamintesc: au fost alocate 54 de cabinete noi pentru municipiul București, 30 de cabinete noi pentru județul Timiș şi aproximativ 20 de cabinete noi pentru județul Constanța, în total, 13 județe și municipiul București au primit alocări din cele 167 de noi cabinete. Un alt element important, pentru luna aprilie, va fi cel legat de operaționalizarea și demararea activităților de vaccinare cu centre mobile pentru localitățile care sunt cu incidență cumulată crescută a cazurilor; vorbim de localități din mediul rural, localități defavorizate care nu au medic de familie. În momentul de față, se centralizează deja datele, care au venit din fiecare județ, datele din teritoriu, cu aceste localități, număr de locuitori și persoanele care au vârsta de peste 65 de ani. Ultimul aspect important este legat de demararea pregătirilor în vederea includerii medicilor de familie în campania de vaccinare, prin cabinetele proprii de medicină de familie, unde vom distribui vaccinuri de la cele două companii, Johnson&Johnson și vaccin de la compania AstraZeneca. Pentru cabinetele medicilor de familie nu vom merge cu programări în platforma de programare. Fiecare medic de familie își va evalua lista proprie de pacienți pe care îi are în arondare, va stabili catagrafia persoanelor respective și cu prioritate va prelua persoanele în vârstă, persoanele cu boli cronice din listă, așa încât să putem asigura vaccinarea cât mai rapid a persoanelor de la nivel național.

Am și trimis, în cursul zilei de ieri, 22 martie, către fiecare direcție de sănătate publică din fiecare județ, evaluarea disponibilității medicilor de familie de a participa la campania de vaccinare și la acest demers care, știți foarte bine, conform strategiei, era prevăzut pentru etapa a treia de vaccinare. În ceea ce privește listele de așteptare, în momentul de față, sunt înscrise pe listele de așteptare aproximativ 775.294 de persoane; în funcție de categoria persoanelor înscrise pe listele de așteptare, 447.420 de persoane, reprezentând un procent de circa 57%, sunt persoane aferente etapei a treia a campaniei de vaccinare, adică din populația generală. Aproximativ 63.518 persoane sunt din cele care deservesc activități esențiale, ceea ce reprezintă aproximativ 8,1%, și avem persoane vulnerabile, adică persoane aflat în evidență cu boli cronice și persoane peste 65 de ani, în total reprezentând circa 35% din numărul celor înscriși pe lista de așteptare. Avem șase județe care au cele mai multe persoane înscrise pe lista de așteptare: București - 148.776 de persoane pe lista de așteptare, urmat de Cluj - cu 64.472 de persoane, județul Prahova - peste 34.000 de persoane, Ilfov - peste 32.000 de persoane, Brașov - peste 30.000 de persoane și Sibiu - peste 27.000 de persoane. Au fost deja notificate peste 90.000 de persoane din listele de așteptare prin SMS, persoanele respective au, după cum știm, 24 de ore, timp în care să confirme programarea în centrul de vaccinare. Sunt deja peste 59.000 de persoane care au confirmat programări în centrele de vaccinare. În ceea ce privește bilanțul centrelor de vaccinare, avem 779 de centre active, totalizând 963 de fluxuri, centre Pfizer - 515 centre, cu 662 de fluxuri, centre Moderna - 76, cu 73 de fluxuri și centre AstraZeneca - 188, cu 248 de fluxuri. În ceea ce privește numărul persoanelor programate, începând cu data de 23 martie, cu cele trei tipuri de vaccin, avem peste 1.237.000 persoane programate; pentru Pfizer avem 730.146 de persoane programate, pentru doza 1 - 65.709 persoane. Pentru centrele cu vaccin de la Moderna, sunt programate în momentul de față 115.511 persoane, din care 86.494 sunt cu doza 1, iar pentru centrele cu AstraZeneca sunt 391.511 persoane din care 111.751 sunt cu doza 1. Ceea ce pot să vă spun este că zilnic a crescut numărul de persoane care se programează în centrele de vaccinare cu vaccin AstraZeneca; sunt în medie aproximativ 9-10.000 de persoane zilnic, ceea ce este un lucru îmbucurător, faptul că populația a crescut, dacă vreți, nivelul de încredere, după ce, evident, Agenția Europeană a Medicamentului a specificat cât se poate de clar profilul de siguranță care este favorabil, raportul beneficiu-riscuri, care este în favoarea beneficiilor, și importanța continuării campaniei de vaccinare. În momentul de față, locurile disponibile în centrele de vaccinare: pentru Pfizer avem 6.952 de locuri libere, pentru Moderna 4.232 de locuri libere și pentru AstraZeneca 12.346 de locuri. Vă reamintesc că sunt încă câteva zeci de mii de persoane care au fost notificate și urmează să confirme programările pe aceste locuri. Activitatea în serviciile de call center deservite de personalul din Ministerul Apărării Naționale: avem 625 de linii telefonice active, personalul care deservește aceste linii telefonice - 822 de persoane. Media pe ultimele șapte zile a apelurilor telefonice preluate a fost de circa 19.800 și în ultimele 24 de ore au fost gestionate 20.857 de apeluri. Bilanțul vaccinărilor până la 22 martie, ora 17:00, au fost vaccinate 1.769.978 de persoane. Acest număr reprezintă aproximativ 9,24% din întreaga populație a României, de peste 19 milioane de locuitori. Dintre aceste persoane vaccinate cu doza unu sunt 970.648, cu doza a doua 798.730 de persoane. Pentru etapa a doua, care știm, a debutat pe 15 ianuarie, sunt vaccinate 1.440.941 de persoane, până la data de 22 martie. Dintre acestea, 75% sunt persoane cunoscute cu boli cronice, persoane peste 65 de ani, persoane care sunt internate în centrele sociale și rezidențiale, persoanele nedeplasabile de la domiciliu și persoanele fără adăpost. Așa încât: persoane cu boli cronice sunt vaccinate, cu cel puțin o doză - 396.064 de persoane, persoane cu vârsta de peste 65 de ani - 495.847, persoane din centre medico-sociale și rezidențiale - peste 32.000 de persoane, persoane nedeplasabile la domiciliu - 14.614 și persoane fără adăpost 507. În ceea ce privește persoanele care fac parte din sectoarele esențiale sunt vaccinate 365.085 de persoane, ceea ce reprezintă 25% din populația vaccinată în etapa a doua. Angajații din învățământ sunt aproximativ 145.000 de persoane vaccinate, ceea ce reprezintă peste 40% rată de acoperire vaccinală dacă ne raportăm la aproximativ 350.000 de angajați în sistemul de învățământ. În centrele din rețeaua Ministerul Apărării Naționale, până pe 22 martie au fost vaccinate 67.626 de persoane, ceea ce reprezintă 3,82% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național, iar în ceea ce privește numărul persoanelor vaccinate în centrele aparținând Ministerului Afacerilor Interne, sunt 32.271 de persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 1,8% din numărul celor vaccinați, la nivel național. Pot să vă mai spun ca detaliu faptul că în perioada 9- 23 martie au fost descărcate aproximativ 60.371 de adeverințe de vaccinare de pe platforma adulti.renv.ro. După cum ştim, această posibilitate în momentul de față funcționează, și persoanele care au efectuat schema completă de vaccinare pot să-și descarce individual această adeverință. De asemenea, în săptămâna precedentă 15 - 22 martie au fost activate 158 de echipe mobile formate din aproximativ 473 de medici și asistenți și s-au efectuat 545 de misiuni în teritoriu pentru vaccinare în centre rezidențiale, persoane imobilizate, centre de dializă și persoane fără adăpost. Raportările de reacții adverse, la nivel național, până la data de 22 martie au fost raportate în total 8.912 cazuri RAPI - reacţii adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de circa 3,4 la o mie de doze administrate. Evaluarea, pe care o facem săptămânal, în perioada 15 martie - 21 martie, au fost raportate un număr de 1.497 de reacții adverse post vaccinale, 95% din aceste reacții adverse au fost raportate la ANM, restul fiind raportate la Institutul Național de Sănătate Publică. Vârsta mediană a persoanelor care au raportat RAPI a fost de 40 de ani și 64% dintre persoane erau de sex feminin. În ceea ce privește totalul persoanelor care au raportat reacții adverse pe tip de manifestări, de RAPI: 81% sunt reacții adverse de tip durere locală, tumefacție, erupție cutanată la locul de administrare, oboseală, febră, frison; 48% dureri musculare sau articulare, 46% cefalee, 16% reacții digestive. Nu au fost raportate cazuri de şoc anafilactic, nu sunt în momentul de față în investigare reacții severe.

În ceea ce urmează vă rog să-mi permiteţi să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte în cadrul Comitetului de Vaccinare. Vă rog, domnule doctor!

Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte! Câteva chestiuni legate de misiunile de transport: în perioada 16 - 21 martie, au fost efectuate 315 misiuni de transport la nivel național, de la centrele naționale de depozitare, către DSP-uri, de la DSP-uri, la centre de vaccinare ş.am.d.. Forțe și mijloace angrenate: vorbim de 1.033 personal din MAI, din cadrul Poliţiei Române, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 550 mijloace tehnice, 2755 personal MApN, 1544 de misiuni de transport folosind 1555 mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin, până în acest moment România a recepționat 3.622.689 doze de vaccin. Au fost distribuite 2.567.347 de doze astfel: de la Pfizer-BioNTech recepționate la 23 martie avem 2.518.000, dintre care administrate 2.000.090, Moderna total recepționate 264.000 dintre care administrate 187.000; AstraZeneca recepționate 840.400 din care administrate 289. 330. Doze pierdute: până pe 21 martie inclusiv s-au înregistrat 5.074 de doze pierdute, care reprezintă 0,20% din totalul dozelor utilizate pentru motive deja bine cunoscute, neimputabile, fie au fost deteriorate flacoanele, fie prin spargere, reconstituirea greşită ş.a.m.d. Cu privire la calendarul livrărilor din perioada următoare, nu sunt schimbări semnificative față de săptămâna trecută. În linii mari, vorbim de 345.000 de doze recepționate deja de la Pfizer pentru această săptămână, la fel și săptămâna viitoare, cu un surplus de 120.000 în fiecare din aceste două săptămâni. Moderna – în această săptămână vor veni în cursul zilei de vineri 162.000 de doze, la fel și pentru AstraZeneca - 48.000 de doze, din nefericire cu 330.000 mai puțin decât cele anunțate inițial și anume 378.000 de doze. Practic, pentru luna martie avem un total de 2,2 milioane de doze aproximativ, iar pentru aprilie lucrurile nu s-au schimbat aproximativ două milioane de doze de vaccin produs de BioNTech/Pfizer, un minim de 249.000 de doze produse de Moderna sperăm să ajungă chiar mai mult până la un maxim de 330.000, și pentru vaccinurile produse de AstraZeneca vorbim de aproximativ 879.000 de doze. Pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson, primele doze vor sosi cel mai probabil în luna aprilie, undeva în jur de 100 de mii de doze. Cunoaștem și diferențele deja față de celelalte două tipuri de vaccinuri. O să vreau să menționez câteva detalii legate de activitățile de comunicare, pentru că se împlinesc trei luni de zile de la demararea platformei și a comunității în spațiul online. Pe platforma deja arhicunoscută, vaccinare-covid.gov.ro vorbim, până la acest moment, de un trafic total de 35 de milioane de vizualizări, cu un număr de utilizatori unici de 3.743.000, la fel pentru comunitatea la online unde sunt aproximativ 70.000 de persoane. Impactul acțiunilor de comunicare - vorbim de un total impact de 24 de milioane de persoane. Vom continua și seria de acțiuni de questions&answers. Până acum am avut șase sesiuni, cinci generale și una special dedicată clarificărilor privind vaccinarea cu vaccinul produs de AstraZeneca, cu un impact total de 1 milion de persoane. Vom continua la fel și acțiunile și webinariile pe care le-am avut, am avut deja câteva zeci. Vom continua în perioada următoare și cu partea medicală, dar și cu marile companii care și-au manifestat interesul, la fel sesiunea de Q&A va continua și în perioada următoare plănuim și vizite de lucru în centrele de vaccinare deschise la nivel național, tocmai pentru a ne asigura că au tot ceea ce le trebuie și că vaccinarea se desfășoară în continuare într-un mediu favorabil. În mare, cam acestea am vrut sa vă spun. Mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu. Aș vrea să trecem la sesiunea de întrebări. Cu permisiunea noastră, să începem din partea dreaptă cu câte două întrebări.

Reporter: Bună ziua. De astăzi funcționează primul centru de vaccinare non-stop la Timișoara, înțeleg însă că există o problemă și că nu poate fi făcută vaccinare chiar non-stop, pentru că nu pot fi actualizate datele la ore târzii în platformă.

Valeriu Gheorghiţă: Din punct de vedere tehnic, cred că se vor găsi soluții să se efectueze introducerea datelor în registrul electronic. Problema este că în momentul de față platforma de programare este creată pe cele douăsprezece ore de lucru, adică de la 8:00 dimineața la orele 20:00. Din acest motiv este nevoie într-adevăr de modificări din punct de vedere tehnic, ca să permită înscrierea și programarea persoanelor pe un interval de 24 de ore din 24, lucru care nu s-a putut produce, având în vedere că solicitarea de a avea o activitate de 24 de ore din 24 a fost făcută recent şi nu s-au putut operaționaliza încă, dar colegii mei caută aceste soluții încât să poată permite programarea persoanelor.

Reporter: Deci va fi o perioadă în care cei programați noaptea vor fi imunizați mai devreme?

Valeriu Gheorghiţă: Da, prin coordonarea între coordonatorii centrului de vaccinare şi persoanele aflate în lista de așteptare.

Reporter: Dacă-mi permiteţi, am prevăzut şi această situație şi până o să reușim să mărim intervalul orar, punem la dispoziție listele cu persoanele din lista de așteptare pentru acest centru şi pot fi sunate persoanele respective, în aşa fel încât să fie chemate să se vaccineze 24 de ore.

Reporter: Şi o altă problemă semnalată astăzi în legătură cu centrele deschise, cele 167. Înţeleg că sunt persoane care nu au fost găsite în listă în momentul în care au ajuns în centru.

Valeriu Gheorghiţă: Nu am această informaţie, însă voi face o evaluare la fiecare centru în parte. Până la acest moment, din centrele de vaccinare, cele 167 care au demarat activitatea de vaccinare, nu mi-a fost semnalată nici o problemă, însă dacă există aceste situaţii punctuale, cu siguranţă au o explicaţie şi cu siguranţă se va rezolva.

Reporter: Aş mai avea o singură întrebare, dacă-mi permiteţi.

Valeriu Gheorghiţă: Vă rog.

Repoerter: Tot legat de Timişoara, probabil ştiţi discuţiei din jurul deciziei de carantinare. Preşedintele Consiliului Judeţean spune că una dintre soluţii este să vaccineze mai mult şi cere mai mult vaccin. Ştim, de asemenea, că în Timiş au fost acele 20.000 de locuri libere. Care este situaţia, de fapt?

Valeriu Gheorghiţă: În momentul de faţă cred că este important să avem un grad maximal de ocupare a locurilor în centrele de vaccinare din Timişoara unde există un număr important de centre deschise, chiar sâmbătă au fost alocate, repet, 30 de cabinete noi pentru Pfizer, de asemenea, avem acest centru care va avea activitate 24 de ore din 24, iar în perioada următoare, aşa cum am anunţat, pe 6 aprilie, vom creşte capacitatea de vaccinare cu 50% în fiecare cabinet şi vom deschide şi alte noi cabinete. Unde putem într-adevăr să mai deschidem cabinete noi în momentul acesta este pentru vaccin de la AstraZeneca, pentru că mai avem în stoc doze care să ne permită această creştere de cabinete, însă petnru vaccin de la Pfizer şi Moderna este maximal ce am putut deschide încât să avem o rată de utilizare crescută a dozelor.

Reporter: Puteţi să ne spuneţi vă rog exact când va începe vaccinarea în cabinetele medicilor de familie? Şi, nu ştiu, în urma discuţiilor, cât de receptivi au fost, pentru că ştim cum a fost situaţia la înscrieri, când abia s-au ocupat?

Valeriu Gheorghiţă: Noi am propus ca un termen rezonabil sfârşitul lunii aprilie, tocmai pentru că ne dorim să distribuim şi vaccin de la compania Johnson & Johnson şi atunci urmează să recepţionăm primele tranşe de la această companie, însă dacă vom reuşi să demarăm mai repede, să pregătim suficient de bine personalul medical încât să cunoaştem procedurile, să se cunoască tot circuitul funcţional al pacienţilor, să creăm planul de derulare a activităților, pentru că există o particularitate, faptul că persoanele respective nu vor mai fi programate pe platformă şi se face o programare la cabinetul medicului de familie, toată această perioadă necesită o pregătire importantă tocmai pentru a nu avea probleme în timpul activităților de vaccinare. Dacă vom reuși să pregătim mai repede acest moment, cu siguranță vom da drumul mai devreme acestor activități. În primul rând, ne interesează și pe noi să evaluăm disponibilitatea medicilor de familie de a se implica în acest demers. Eu sunt convins că majoritatea își doresc acest lucru. Termenul pentru centralizarea datelor este sfârșitul lunii martie, așa încât la momentul respectiv vă voi prezenta toate datele centralizate.

Reporter: Şi a doua întrebare. Ce se întâmplă cu cei care sunt vaccinați, au trecut zece zile de la rapel și localitatea aceea intră în carantină, ei trebuie să mai stea în carantină sau își pot desfășura activitățile normal?

Valeriu Gheorghiţă: Conform hotărârii CNSU din luna februarie, din ceea ce eu știu, sunt exceptate de la carantină persoanele care sunt cu cele două doze efectuate și care au mai mult de 10 zile de la cea de a doua doză, însă aici trebuie analizat dacă într-adevăr în momentul în care se ia o decizie de carantină la nivelul unei localități se aplică și pentru persoanele vaccinate sau nu. Nu aș putea să vă dau un răspuns legat de această stație. Mulțumesc și eu!

Reporter: Ați actualizat datele privind cei care s-au pozitivat după vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Au fost transmise săptămâna precedentă. Aceste analize se fac la un interval de două-trei săptămâni.

Reporter: Am înțeles! Date privind procentul de imunizare în localitățile cu scenariu roșu ne veți putea prezenta?

Valeriu Gheorghiţă: Putem să prezentăm. Am și prezentat săptămâna trecută câte persoane au fost vaccinate în centrele de vaccinare din localitățile... Cele nouă municipii unde s-au deschis centre de vaccinare, însă în momentul de față activitatea, practic, pentru etapa a treia este deschisă la nivel național. Vom putea solicita, sigur, punctual pentru anumite județe să știm care este nivelul de acoperire vaccinală.

Reporter: Și încă o întrebare. Aveți date privind cei care au decedat după vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt datele care au fost vehiculate și în spațiul public. Centralizarea acestor situații este făcută la nivelul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Aici, noi încurajăm ca profesioniștii din domeniul sănătății să raporteze toate aceste cazuri, indiferent că există sau nu există ridicat vreun semn de întrebare legat de cauzele decesului. Este important să avem o evidență a tuturor datelor respective.

Reporter: Am înțeles. Mulţumesc!

Reporter:  Bună seara! Apropo de decese, cunoașteți, de sigur, această... Mă rog, cazul de la Vaslui cu acea persoană cu dializă care a decedat, a mai existat acel incident cu reacții adverse la o persoană din București, parcă în jur de 20 februarie. Vă gândiți la niște precauții speciale legate de cei dializați atunci când fac vaccinul?

Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că la nivel național există aproximativ 13.000 de persoane aflate în evidență pentru hemodializă cronică intermitentă. Rata de acoperire vaccinală este de peste 60% în rândul acestor pacienți, fac parte din categoria poate cea mai vulnerabilă de pacienți, având foarte multe boli cronice adăugate peste boala cronică renală, de cele mai multe ori diabet, boli cardiovasculare, ca atare sunt pacienți extrem de fragili. Într-adevăr, aici este important un triaj medical corect la momentul vaccinării, atât pentru prima, cât și pentru cea de a doua doză, o supraveghere pe o perioadă de 15 minute, așa cum se recomandă. De asemenea, este important ca pacientul să își ia tratamentul bolilor cronice. De multe ori am constatat că sunt pacienți care nu sunt suficient de complianți cu medicația pe care o au pentru bolile cronice, de multe ori există o amânare a tratamentului sau nu există o aderență completă la tratament, așa încât să evităm ca una dintre afecțiunile cronice să se dezechilibreze. Deci singurul sfat medical la acest moment este să continuăm supravegherea medicală și fiecare pacient în parte să respecte recomandările medicale, să ia tratamentul pe care îl are în evidență și în schema de tratament.

Reporter: Despre acel caz de la Vaslui aveți mai multe detalii? Există...

Valeriu Gheorghiţă: Am vorbit cu directorul Direcției de Sănătate Publică, face și completează, finalizează evaluarea cazului respectiv. În momentul în care vom avea datele le vom prezenta.

Reporter: Şi cumva în continuare, împărtășiți opinia profesorului Rafila care spunea că ar trebui, să zicem, suspendată vaccinarea cu AstraZeneca a celor care au probleme cu coagularea sângelui?

Valeriu Gheorghiţă: Nu s-a observat o corelație, cel puțin pe datele disponibile la nivel european, la pacienții care aveau un status protrombotic și apariția acelor evenimente. Noi așteptăm recomandările Agenției Europene a Medicamentului. Tot acest proces să știți că este în continuă desfășurare. Practic, Agenția Europeană a Medicamentului și Comitetul de Farmacovigilenţă se întâlnește chiar în această săptămână și ori de câte ori apar semnale noi, cu siguranță vom beneficia cu toții de acele recomandări, dar la acest moment nu s-au stabilit niște factori de risc care, eventual, pot anunța instalarea acelor evenimente. Eu pot să vă spun că am solicitat de la Școala Națională de Management Sanitar o evaluare pe anul 2019 și pe anul 2020 a evenimentelor de tromboză de sinus venos cerebral și pot să vă spun că pentru anul 2019, la nivel național, aveam o rată de incidență cumulată la 1 milion de persoane de 6,6, ceea ce înseamnă că peste șase persoane dintr-un milion, pe an, dezvoltă tromboza de sinus venos cerebral în România, majoritatea fiind persoane cu vârstă sub 55 de ani. Pentru anul 2020, avem o incidență cumulată de 5,2 persoane la un milion de persoane, practic, raportat la populația țării, așa încât sunt evenimente care erau și înainte de momentul debutului campaniei de vaccinare și există această predispoziție chiar la populația tânără, chiar la persoanele tinere, aparent fără niște factori de risc identificabili. Desigur că aici putem să evaluăm condiții de trombofilie, anumite tratamente asociate care cresc riscul de evenimente trombotice. Sunt foarte mulți alți factori care pot să contribuie la instalarea acestor evenimente nedorite.

Reporter: O singură precizare: spuneați că la 1 aprilie va fi posibil să vadă o persoană de pe lista de așteptare, să aibă un orizont de timp și să vadă și cu ce vaccinuri se vaccinează în centrul respectiv. Va avea și posibilitatea să opteze pentru tipul de vaccin?

Valeriu Gheorghiţă: Fiecare persoană are libertatea să aleagă în ce centru de vaccinare își face programarea, însă fiecare centru de vaccinare sigur va avea un timp de așteptare diferit. Cred că mesajul pe care trebuie să-l înțeleagă fiecare om este că toate cele trei vaccinuri disponibile la momentul actual în România aduc beneficii maximale în ceea ce privește protecția față de boala simptomatică, față de forme severe, față de complicații și față de decese. Acest lucru este mai important decât orice alt procent care este vehiculat, 95, 90, 70, 80 eficacitate. Este important să ne uităm la beneficiile pe care le obținem după vaccinare.

Reporter: Bună ziua. Vreau să vă întreb ce știți despre acel caz din Prahova, este vorba despre un cuplu soț și soție amândoi vaccinați cu Pfizer. Se pare că erau infectați cu SARS-CoV-2, nu știau acest lucru și au decedat la scurt timp. Ce știţi despre acest caz și dacă puteți să ne spuneți dacă există vreun pericol dacă ne vaccinăm, suntem infectați și nu știm acest lucru în momentul în care ni se administrează vaccinul?

Valeriu Gheorghiţă: Datele preliminare pe care le am, și am și vorbit și pentru această situație cu doamna director de la DSP Prahova, urmează să facă o evaluare, însă datele preliminare arată că într-adevăr cele două persoane, din păcate, au fost diagnosticate cu COVID-19, cu o formă severă care a evoluat nefavorabil. S-a mai discutat despre vaccinarea la persoanele care sunt fie în perioada de incubație, fie cu infecția asimptomatică SARS-CoV-2, în niciun caz nu crește riscul de evoluție nefavorabilă, vaccinarea nu influențează cursul evoluției naturale a bolii.

Reporter: În afara faptului că cele două persoane aveau COVID-19, alte detalii nu ați primit?

Valeriu Gheorghiţă: Nu, urmează și aici să e finalizeze evaluările fiecărui caz în parte, în funcție de datele primite de la internarea fiecărei persoane în parte și în momentul în care vor fi completate, vor fi disponibile și pentru dvs.

Reporter: Şi aș mai vrea să o mai întreb în ce condiții sau când sunt trimiși acasă, nu sunt vaccinați oamenii care vin pentru administrarea serului și dacă aveți vreo statistică legată de numărul celor cărora nu li s-a administrat vaccinul?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt situații foarte bine definite, și anume când o persoană este găsită cu febră la triajul medical, nu este vaccinată, deci o stare acută febrilă contraindică temporar vaccinarea; de asemenea, o boală cronică decompensată poate la momentul vaccinării un pacient care se prezintă cu semne de insuficiență respiratorie sau semne de insuficiență cardiacă agravată. Sunt condiții care impun temporizarea deciziei de vaccinare și, de asemenea, identificarea unui istoric alergic care ar crește riscul ca persoana respectivă să dezvolte o reacție alergică după vaccinare, și aici mă refer la reacții alergice majore.

Reporter: Bună ziua! Ştiu că la Timișoara există un program pilot pentru vaccinarea în cabinetele medicilor de familie. Puteți să ne dați câteva detalii, când va începe, câți medici vor participa, cum va fi livrat vaccinul?

Valeriu Gheorghiţă: Nu am aceste informații disponibile. Ştiu de acest demers, însă nu aparține Comitetului de Vaccinare acest demers.

Reporter: Dar cui aparține?

Valeriu Gheorghiţă: Cred că este un proiect care este organizat de comunitatea locală din Timiș și Ministerul Sănătății.

Reporter: Ce soluții aveți pentru orașele care au centre de vaccinare amenajate, dar nu găsesc medici?

Valeriu Gheorghiţă: Ar fi mai multe soluții, pe de o parte să apelăm la colegii din celelalte județe, mai ales din centrele universitare unde există o disponibilitate mai crescută a resursei umane. De asemenea implicarea și a altor medici de alte specialități decât medicii de familie, medici din rețeaua de medicină școlară, de asemenea, chiar medici din specialitatea de stomatologie sau, repet, alte specialități medicale care pot să asigure echipele de vaccinare. Un alt element important cred că ar fi evaluarea resurse umane disponibile și a încerca să vedem care este motivul pentru care persoanele respective nu doresc să participe la campania de vaccinare. Deci sunt foarte multe situații, care diferă de la un județ la altul. Sunt, într-adevăr, câteva județe unde există o problemă reală cu resursa umană, cum este Vrancea, cum este Giurgiu, însă eu cred că se vor găsi în final soluții și pentru acele centre, dar, într-adevăr, sunt județe care au o problemă reală cu resursa umană.

Reporter: Şi încă o întrebare, dacă-mi permiteţi. Spuneați că va încep vaccinarea în cabinetele medicilor de familie undeva la sfârșitul lunii aprilie. Intenționați să se vaccineze în acele cabinete numai cu vaccinul de la Johnson & Johnson?

Valeriu Gheorghiţă: Şi de la AstraZeneca.

Reporter: Şi credeți că atunci vom ajunge la 100.000 de oameni vaccinați pe zi?

Valeriu Gheorghiţă: Nu, eu cred că vom ajunge la 100.000 de oameni doar cu centrele pe care le avem în momentul de faţă şi ceea ce urmează să mai deschidem. Din estimările noastre, după jumătatea lunii aprilie, vom ajunge la peste 80.000 de persoane vaccinate doar cu vaccin de la compania Pfizer, la care se vor adăuga persoanele vaccinate cu celelalte tipuri de vaccinuri. Pentru cabinetele de medicină de familie, noi estimăm că, dacă cel puţin jumătate dintre dumnealor vor dori să participe la acest demers, ar trebui, cu o medie de 10 persoane vaccinate pe zi, să vorbim de cel puţin 50.000 de persoane vaccinate într-o zi în reţeaua cabinetelor de medicină de familie, suplimentar faţă de ce avem în centrele deja organizate. Estimăm că ritmul de vaccinare va creşte semnificativ începând cu a doua parte a lunii aprilie. Este important să avem numărul de doze necesar pentru a asigura atât prima doză, cât şi cea de-a doua doză. Vă reamintesc faptul că în momentul acesta toate persoanele programate la prima doză şi-au primit şi doza de rapel sau au asigurată doza de rapel tocmai pentru a atinge beneficiile maximale după vaccinare.

Reporter: Voiam să vă întreb dacă aveţi, în acest moment, în plan o strategie de corelare între numărul vaccinurilor administrate şi numărul cazurilor confirmate. Nu ştiu, de exemplu, creşte numărul cazurilor confirmate, dacă doriţi să creşteţi la fel şi numărul dozelor de vaccin administrate în zona respectivă sau numărul personalului medical care le administrează?

Valeriu Gheorghiţă: Da, noi facem aceste evaluări, ne uităm la rata de incidenţă cumulată a cazurilor. Și vă reamintesc că cele 167 de cabinete noi au fost alocate către 13 judeţe şi municipiul Bucureşti care au cea mai mare rată de incidenţă cumulată a cazurilor la nivel naţional. Deci da, este important acest criteriu epidemiologic în alocarea numărului de doze de vaccin şi a locurilor din centrele de vaccinare. De asemenea, un indicator important pe viitor va fi numărul de persoane aflate pe listele de aşteptare. Dacă vom avea localităţi, judeţe în care listele de aşteptare sunt considerabil mai crescute faţă de alte judeţe, evident că unde este o cerere mai crescută trebuie să suplimentăm numărul de cabinete. Deci este un indicator care ne va ajuta în alocarea numărului de cabinete pentru fiecare judeţ în parte.

Reporter: Mulţumesc. Şi legat de vaccinul Johnson & Johnson vreau să vă întreb, cine va avea prioritate?

Valeriu Gheorghiţă: Toate persoanele cu vârstă peste 18 ani care sunt eligibile, care nu au contraindicaţie la vaccinare.

Reporter: Am înţeles.

Valeriu Gheorghiţă: Nu există o categorie favorizată sau la care se recomandă acest tip de vaccin.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: O scurtă clarificare, vă rog. Cei vaccinaţi cu ambele doze respectă sau nu carantina unei localităţi?

Valeriu Gheorghiţă: Eu ce vă pot spune este că o persoană care se află la mai mult de zece zile de la cea de-a doua doză, de pildă, dacă intră în contact cu o persoană confirmată, este exceptată de la carantina la domiciliu. Dacă se aplică pentru situaţia carantinării unei localităţi, nu aș putea să vă spun dacă există o decizie particulară pentru acest scenariu. Poate domnul doctor ne poate spune.

Călin Alexandru: Nu este luată o decizie în acest moment și, într-un fel, ar trebui să ne gândim la faptul că atâta vreme cât de-abia din acest moment s-a dat drumul la posibilitatea de programare pentru populația generală, nu este foarte-foarte corect să îi discriminăm pe cei care au avut posibilitatea să aibă acces la vaccin față de cei care nu au avut posibilitatea să aibă acces la vaccin. Deci în momentul de față nu este luată o decizie pe această speță.

Reporter: Legat de acele doze pierdute tot o clarificare: la ce vă referiți mai exact când aţi spus "pierdute"?

Andrei Baciu: Vorbim de doze care au fost irosite pentru motive neimputabile, diverse chestiuni fie de transport sau accidente cu flaconul în sine, deci chestiunile clasice, care s-au întâlnit şi până acum.

Reporter: Dacă îmi mai permiteți o întrebare. Câte dintre persoanele vaccinate au fost spitalizate din cauza reacțiilor adverse și dacă ați avea o statistică pe toate tipurile de vaccin?

Valeriu Gheorghiţă: Există, sigur, pentru fiecare tip de vaccin în parte o evidență a numărului de reacții adverse raportate, însă legat de câte persoane au fost internate pentru gestionarea acelor reacții adverse, nu am acest indicator disponibil la momentul la care noi discutăm, însă pot să fie solicitate aceste date de la colegii noștri de la Agenția Națională a Medicamentului. Pot să vă spun că din totalul reacțiilor adverse raportate la nivel național, un procent de sub 30% sunt raportate de către profesioniștii din domeniul sănătății. Deci majoritatea reacțiilor adverse sunt raportate de către beneficiari, de către persoanele vaccinate.

Reporter: Aveți o statistică în ceea ce privește numărul persoanelor care s-au infectat post-vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Da, a fost prezentată în săptămâna precedentă, dar vă pot spune că vorbim de aproximativ 7.000 de persoane, care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză, cu un interval mediu de la prima doză și până la momentul diagnosticului de circa 9 zile. Iar în ceea ce privește numărul celor diagnosticați după doza a doua, vorbim de aproximativ 1.000 de persoane care au fost diagnosticate după cea de-a doua doză, reprezentând un procent de 0,08% din cei vaccinați cu doza 2.

Reporter: Mulţumesc.

Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere.

Reporter: Bună ziua. Este adevărat că în cazul vaccinului Pfizer la prima doză reacțiile adverse sunt mai mici și la rapel mai mari, iar la AstraZeneca invers, la prima doză reacţiile adverse sunt mari și la rapel sunt mici?

Valeriu Gheorghiţă: Aș refraza puțin și aş spune că, într-adevăr, la vaccinurile pe bază de ARN mesager, atât Pfizer, cât și Moderna, frecvența reacțiilor adverse este mai mare după cea de-a doua doză comparativ cu prima doză, dar nu neapărat că sunt reacții adverse ieșite din ceea ce noi știm ca fiind reacții comune minore obișnuite. Iar în ceea ce privește vaccinul de la AstraZeneca, într-adevăr, frecvența reacțiilor adverse este mai rară după cea de-a doua doză comparativ cu prima doză. Vom vedea și noi din datele pe care le vom colecta în România. 14 aprilie, vă reamintesc, va fi prima zi de rapel pentru vaccinul de la AstraZeneca.

Reporter: Şi dumneavoastră când preconizați, în ce lună se vor vedea efectele campaniei de vaccinare, efectele pozitive?

Valeriu Gheorghiţă: Ele să ştiţi că se văd deja, dar pe clustere populaționale, adică dacă ne uităm la etapa 1, vedem beneficii importante în ceea ce privește scăderea numărului de cazuri confirmate săptămânal. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în centrele rezidențiale, dacă ne uităm la persoanele dializate care au fost vaccinate, acest lucru ne indică faptul că atunci când vom depăși cel puțin 50% rată de acoperire vaccinală la nivel național, cu siguranță aceste beneficii vor fi vizibile fără nici o analiză din punct de vedere statistic, pentru că ne așteptăm ca la acel moment să avem un număr redus de cazuri confirmate, de persoane internate și așa mai departe. Sigur că aceste beneficii pot fi obținute mai repede și pot fi menținute prin respectarea cu strictețe a măsurilor de protecție, cele nonfarmacologice și anume: mască, igienă, distanță fizică, evitarea zonelor aglomerate, aerisirea încăperilor. Mulțumesc!

Reporter: Ne-aţi putea spune câte persoane ar putea fi vaccinate până în preajma Sărbătorilor pascale?

Valeriu Gheorghiţă: Noi ne așteptăm să ne apropiem de patru milioane de persoane vaccinate. Poate este un pic cam optimist acest număr, dar la sfârșit de martie vom atinge probabil două milioane de persoane vaccinate și sperăm ca, în decursul lunii aprilie, să ajungem la peste 1.700.000-1.800.000 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză. Deci, cred că undeva între 3.500.000 - 4.000.000 de persoane vaccinate vom avea până la începutul lunii mai.

Reporter: În condițiile în care în celelalte țări vedem o creștere a numărului de infectări, se vorbește despre al treilea val al pandemiei, ne-am putea aștepta să primim mai puține vaccinuri, să fie un deficit?

Valeriu Gheorghiţă: Nu, pentru că indiferent de câte doze vor fi alocate la nivel european, alocarea dozelor către fiecare țară se face în funcție de procentul de locuitori raportat la numărul de locuitori de la nivel european, practic pro rata, României revenindu-i 4,3% din numărul de doze alocate pentru Europa.

Reporter: Nu există posibilitatea ca acolo unde vedem un număr crescut de infectări sau mai multe restricții să fie alocat un număr mai mare de vaccinuri?

Valeriu Gheorghiţă: Se întâmplă acest lucru. Vă referiți la nivelul unei țări sau în cadrul unei țări să existe o...

Reporter: La nivelul Uniunii Europene.

Valeriu Gheorghiţă: Din ceea ce noi știm, la acest moment nu s-a luat în discuție să existe una sau mai multe țări care să beneficieze de un număr mai mare de doze în detrimentul celorlalte state membre. După cum știm, în săptămâna precedentă, compania Pfizer a furnizat un supliment de aproximativ patru milioane de doze la nivel european și au fost alocate către fiecare stat membru. De aceea, România, și săptămâna aceasta și săptămâna următoare, primește 345.000 de doze în loc de 225.000, cât era alocat inițial. A fost efectuată această suplimentare, dar la fel, uniform, pro rata pentru fiecare stat membru. Dacă mai sunt întrebări, vă rog!

Reporter: Aș dori să vă mai întreb eu legat de situația din Capitală, unde am depășit pragul de șase cazuri la o mie de locuitori. Foarte mulți oameni care s-au vaccinat au început să se relaxeze, își reiau încet-încet viața normală. Vreau să vă întreb ce le transmiteți acestor oameni, cât de atenți trebuie să fie în continuare cu respectarea regulilor?

Valeriu Gheorghiţă: Este foarte bine că s-au vaccinat, însă este important să respectăm măsurile de protecție pentru că, altfel, involuntar contribuim la creșterea transmiterii virusului la nivel populațional, prin faptul că prin vaccinare nu avem o reducere la zero a riscului de transmitere. Avem date care ne arată o reducere cu cel puțin 60% a ratei de infecție asimptomatică și implicit a transmiterii, dar acest risc nu este redus la zero. După cum știm, nu avem vaccinuri care să ne ofere un nivel de sută la sută protecție față de infecția cu SARS-CoV-2, mă refer la infecția asimptomatică.

Reporter: Şi mai vreau să vă mai întreb, ați vorbit mai devreme sau, mă rog, ați primit o întrebare referitoare la numărul românilor care au decedat după ce le-a fost administrat vaccinul, ştiți cumva dacă este vorba despre 89 de persoane? E o diferență foarte mare față de cifra spusă săptămâna trecută.

Valeriu Gheorghiţă: Nu am aceste informații. Însă trebuie să menționăm corect că aceste eventuale situații, din datele disponibile în momentul de față, sunt evenimente coincidente, ele au mai fost discutate. Însă, în același timp, pot să vă asigur că fiecare caz în parte este analizat și investigat corect așa încât să nu existe niciun dubiu. Sau acolo unde sunt dubii sau semne de întrebare trebuie să continue investigațiile, inclusiv din punct de vedere anatomopatologic tocmai pentru a se desluși fiecare caz în parte, pentru că rolul nostru este să continuăm tot ceea ce înseamnă partea de farmacovigilenţă și să contribuim, dacă vreți, la nivel european, cu analizele care se fac periodic și care, până la urmă, au un rol de a confirma profilul de siguranță al vaccinurilor disponibile actualmente.

Reporter: Așadar, câte persoane au decedat după vaccinare? Aveţi o statistică pe fiecare vaccin în parte?

Valeriu Gheorghiţă: Nu am această statistică pentru că, dacă este valabil numărul care a fost prezentat de colega dumneavoastră, aceste situații nu au fost centralizate la nivelul Agenției Naţionale a Medicamentului. Am solicitat şi eu această situație, însă în niciun caz nu era vorba de un număr atât de mare, deci nu ştiu de unde provin acest date aşa încât nu le pot confirma.

Reporter: Mai am şi eu o întrebare, dacă se poate. Aţi spus că de la începutul lui aprilie vor fi puse în funcțiune centrele mobile și că primiți deja date din aceste localități defavorizate.

Valeriu Gheorghiţă: Avem deja aceste date, mâine dimineață vor fi centralizate în fiecare județ, care sunt localitățile care se pretează pentru a beneficia de vaccinare cu aceste centre mobile. Și vom stabili care va fi nivelul de prioritate, în funcție de incidență cumulată a cazurilor, de procentul de persoane de peste 65 de ani, se va stabili practic un traseu al acestora centre mobile.

Reporter: Aş dori să vă mai întreb eu, vă rog, aţi spus puţin mai devreme că o mie de persoane au fost diagnosticate, după rapel, cu COVID-19. Știți cumva la câte dintre aceste persoane trecuseră 10 zile de la administrarea serului?

Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că intervalul mediu, cel puțin pentru ultimele două săptămâni de evaluare, era de peste 20 de zile de la doza a 2-a până la data diagnosticului, deci, era la mai mult de 10 zile de la cea de-a doua doză.

Reporter: Vă întreb pentru că noi avem acea excepție de care vorbeați puțin mai devreme, persoanele care au mai mult de 10 zile de la rapel nu mai stau în carantină dacă intră în contact cu o persoană pozitivă. Și totuși avem câteva cazuri de români diagnosticați...

Valeriu Gheorghiţă: Da. Majoritatea dintre acele persoane sunt diagnosticate, dacă vreți, ca urmare a unor testări periodice, fără să fie persoane simptomatice, așa încât ne așteptăm ca nivelul de contagiozitate să fie unul redus, substanțial mai scăzut decât celelalte persoane care au o infecție naturală asimptomatică, dat fiind faptul că ele sunt persoane vaccinate și care au un nivel de anticorpi, un titru aparent protector, însă tocmai din acest motiv, pentru că nu avem date care să ne arate care este într-adevăr riscul de transmitere, este important ca toate persoanele vaccinate să respecte în continuare măsurile de prevenție.

Reporter: Şi am văzut pe pagina dumneavoastră, RO Vaccinare, că sunt persoane care se plâng, persoane din etapa a treia, deci oameni programați la acelaşi centru nu au primit SMS pentru programare, iar unele persoane înscrise ulterior, tot din etapa a treia, au primit SMS înainte, notificare înainte. Cum este posibil?

Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu dacă este posibil acest lucru, nu ştiu de unde persoanele dinainte ştiu că cele din etapa a treia de după dumnealor au primit acest SMS. Pot să vă spun că această notificare se face automat din platformă, nu o face o persoană anume, programul, softul în sine face acest lucru, prioritizând persoanele din etapa a doua, respectiv persoanele din etapa a treia, în funcţie de locurile disponibile.

Reporter: Deci n-ar fi putut să apară o astfel de problemă...

Valeriu Gheorghiţă: Din punct de vedere al sistemului, nu se pot crea aceste situații.

Reporter: Sunt oameni care spun că fac parte din aceeași familie, că se cunosc şi că au fost notificați cei care s-au programat ulterior înainte.

Valeriu Gheorghiţă: N-aş putea să... Dacă colegii de la STS ne pot da informații suplimentare, vă rog, dar eu nu ştiu cum se poate întâmpla...

Mădălin Mihai, reprezentant STS: Sistemul a fost proiectat în aşa fel încât să nu existe situații de genul ăsta. Dar trebuie să ținem cont de câteva aspecte: momentul în care s-au înscris persoanele respective, pentru că la anumite intervale de timp, din aceste liste se preiau calupuri de pacienți, de beneficiari cărora li se trimit notificări. S-ar putea ca persoana respectivă să se fi înscris la o dată ulterioară momentului în care erau înscrise aceste persoane şi atunci, ca să ocupăm locurile respective, am luat şi din categoria a treia ca să ocupăm locurile disponibile la momentul respectiv. Deci există explicații pentru fiecare caz în parte, dacă vreți să studiem o anumită situație, ne putem uita punctual, dar cu date precise ca să ştim ce s-a întâmplat. Dar nu există această posibilitate, numai că trebuie să ne gândim că este o listă dinamică, lumea se înscrie 24 de ore în aceste liste, de aceea şi numărul de ordine pe care îl primește la un moment dat nu este întotdeauna numărul final pe care îl are. Persoanele care sunt în categoria de risc, într-adevăr, ei pot să se bazeze pe numărul de ordine pentru că în fața lor nu se poate înscrie nimeni, dar persoanele din categoria a treia, întotdeauna mai pot veni persoane din categoria a doua care intră în listă înaintea lor.

Reporter: Şi aş mai avea şi o eu o întrebare, dacă-mi permiteţi. Spuneați ceva mai devreme că se va discuta cu medicii care nu vor să participe la campania de vaccinare. Puteţi să-mi spuneţi cine va discuta cu aceşti medici?

Valeriu Gheorghiţă: Vorbeați de o resursă umană limitată... Cred că aceste discuții trebuie să aibă loc pe plan local, între direcțiile de sănătate publică și medicii de familie, pentru că sunt convins că există motive pentru toate aceste situații. Și important e de fapt să identificăm motivele pe care le putem rezolva, dacă există motive care țin de dotare, de echipamente de protecție, eu sunt convins că vom găsi soluții pentru orice problemă, important e să știm care sunt problemele.

Reporter: Și despre proiectul din Timișoara, spuneați că se ocupă Ministerul Sănătății.

Valeriu Gheorghiță: Din ceea ce știu se dorește fi un proiect pilot, prin implicarea medicilor de  familie, însă nu am, din punct de vedere tehnic, mai multe detalii să vă dau despre acest proiect, când ar trebui să demareze, câți medici de familie sunt implicați, nu am aceste informații, cu siguranță le voi afla și eu dar la momentul la care vorbim nu am aceste detalii.

Reporter: Mă întrebam dacă știe domnul Baciu ceva despre asta?

Andrei Baciu: A fost într-adevăr o discuție și sunt câteva informații preliminare, dar așa cum vedem e o situație dinamică în paralel fiind și demersul care s-a făcut, pentru toți medicii de familie, la nivel național, lucrurile sunt la un nivel preliminar.

Reporter: Am înțeles, deci nu ne puteți da mai multe informații?

Andrei Baciu: Acestea sunt informațiile în momentul de față. Pe măsură ce lucrurile avansează, o să vă punem la dispoziție toate informațiile. În momentul de față nu sunt mai multe informații decât acestea.

Reporter: În regulă. Mulţumesc!

Andrei Baciu: Cu plăcere!

Reporter: Mai am și eu o întrebare. Medici îi spun că în secțiile de ATI ajung tot mai mulți tineri cu forme grave. Am putea crede că este o consecință sau faptul că nu mai ajung persoane în vârstă este pentru că s-au vaccinat, cu prioritate astfel de persoane în vârstă sau cu alte afecțiuni?

Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că în momentul de față sunt în jur de 500.000 de persoane vaccinate care au vârsta de peste 65 de ani, la care se mai adaugă aproximativ 500.000 de persoane care sunt din celelalte categorii vulnerabile, cu boli cronice, persoane din centrele sociale rezidențiale. Deci practic avem într-adevăr un procent de 20 - 25% la sută de persoane vulnerabile vaccinate, dintr-un număr este de circa 4 milioane al persoanelor vulnerabile din etapa a doua. Ceea ce se întâmpla în anul 2020 și anume așa cum știam, apariția de focare de COVID-19, în centrele rezidențiale, în căminele de bătrâni, chiar în spitale și se închideau secții sau chiar în anumite - chiar mai multe secții dintr-un spital. În momentul de față această probabilitate este din ce în ce mai redusă, așa încât nu ne mai așteptăm la aceste focare mari, cel puțin în aceste colectivități. Deci cu siguranță este important și avem și beneficii legate de vaccinare, dar cred că în continuare mai avem mult de crescut acoperirea vaccinală chiar în rândul populației vulnerabile, nu este întâmplător faptul că se respectă în continuare prioritizarea persoanelor la vaccinare din lista de așteptare tocmai pentru a accelera vaccinarea pentru cei vulnerabili și pentru cei care sunt incluși în etapa a doua.  Cred că această scădere a mediei de vârstă la persoanele care sunt în momentul de față cu forme severe de îmbolnăvire se datorează și emergenței tulpinii britanice, care este categoric mult mai contagioasă și care se pare că evoluează cu un risc mai mare de complicații și de forme severe. Într-adevăr așa arată aceste date, în momentul de față vârsta medie a persoanelor cu forme moderat severe chiar și critice este în scădere și nu mai respectă ceea ce știam până la acest moment, faptul că riscul este doar pentru persoanele care sunt în evidență cu boli cronice, sunt și persoane, din păcate, tinere, fără boli cronice, care pot să facă aceste forme severe. Deci pe de o parte ține de tulpina virală în sine, de caracteristicile ei, pe de altă parte sigur că avem deja numite sectare populaționale acoperite de vaccinare.

Reporter: Faptul că, nu știu, poate în ultimele luni, nu au mai respectat atât de mult regulile, s-au dus la  schi, sau am văzut, au fost tot felul de întâlniri, petreceri?

Valeriu Gheorghiță: Eu pot să vă spun câteva exemple practice, pe care le-am discutat și cu colegii mei, dacă în 2020, într-o familie aveam două-trei persoane diagnosticate, în jurul unui caz, în momentul de față dacă avem o familie în care este o persoană diagnosticată, toate celelalte sunt într-o perioadă scurtă de timp, diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2, deci practic vorbim de o contagiozitate categoric mult mai crescută a acestui virus și de aceea trebuie să continuăm să ne protejăm, poate mai mult decât am făcut până acum. Noi înțelegem cu toții fenomenul de oboseală care a intervenit. Așteptăm cu toții să revenim la o viață normală. Însă avem două strategii importante:  vaccinarea și respectarea în continuare a măsurilor de prevenție. Dacă nu mai sunt întrebări vă mulțumim frumos și vă dorim o zi bună!

Andrei Baciu: O zi foarte plăcută în continuare! Mulțumim!