Actualitate

Marți, 10 Decembrie

Declaraţii ale premierului Ludovic Orban la vizitarea proiectului Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP)

[Check against delivery]

 

Reporter: Despre ce aţi discutat la această întâlnire? Dacă aţi discutat despre finanţare /…/
Ludovic Orban: Scopul principal al prezenței noastre aici este acela de a identifica cele mai bune căi prin care guvernul poate să susțină activitatea institutului și să contribuie la fructificarea prezenței laserului cu cea mai mare putere din lume în România și la folosirea tuturor rezultatelor cercetării care vor fi efectuate aici. Evident, am discutat de stadiul realizării proiectului. Domnul director m-a informat că la finele anului viitor, practic, laserul va fi operațional și că vor putea începe experimentele. Sigur că experimentele pe o perioadă de timp sunt programate. M-a interesat în ce măsură există posibilitatea ca parteneri privați sau parteneri publici din alte țări să poate să efectueze experimente. De asemenea, m-a interesat foarte mult care sunt domeniile în care pot fi rezultate care, practic, să conducă la aplicarea cercetărilor efectuate în cadrul acestui laser - și aici sunt multiple domenii în care pot fi aplicate rezultatele cercetării și în ultimul rând, am întrebat inclusiv de posibilitatea accesului companiilor românești și al entităților românești care vor să efectueze aici cercetări, experimente, pentru a putea să obțină rezultate care să poată să fie aplicate, astfel încât să putem să sprijinim implementarea rezultatelor cercetărilor și prin intermediul companiilor și entităților din România.
Reporter: De ce fonduri ar avea nevoie din partea guvernului pentru funcţionare şi întreţinere?
Ludovic Orban: Nu sunt cuantificate; la ora actuală există o finanțare pentru activitatea centrului. În măsura în care este nevoie de susținere de la guvern pentru proiecte sau pentru rezolvarea unor probleme care pot apărea, guvernul este, practic, gata să susțină orice fel de nevoie de resurse financiare. Dar din ceea ce am discutat cu domnul director, există o finanțare europeană pentru acest proiect, o finanțare europeană care asigură funcționarea pe o perioadă de timp, inclusiv după intrarea efectivă în operare, urmând ca ulterior să existe un plan de finanțare în care, cu siguranță, vă repet, fiind cel mai puternic laser și având posibilitatea de a realiza cercetare fundamentală sau experimente care pot să conducă la noi tehnologii, la soluţionarea unor probleme extrem de serioase, care până acum nu şi-au găsit soluţii, sunt convins că nu vor exista probleme de finanțare.
Reporter: Cât veţi aloca din PIB pentru cercetare anul viitor?
Ludovic Orban: Când va fi gata proiectul de buget, vom anunța.
Reporter: Va fi o sumă mai mare faţă de cea care a fost alocată în acest an sau mai mică?
Ludovic Orban: Cu siguranță va fi mai mare.
Reporter: Se află printre priorităţile guvernului proiectul de la /.../ în acest moment?
Ludovic Orban: Din momentul ce sunt prezent aici, cred că am dat un mesaj foarte clar.
Reporter: Dar în ceea ce priveşte infrastructura, aveţi planuri? Aţi văzut şi dumneavoastră pe ce drum se ajunge până aici. Au fost discuţii de-a lungul timpului că se face cale ferată, că se face tramvai, că se face centură.
Ludovic Orban: Este necesară conectarea cu centura și aici, orice proiect va exista, îl vom sprijini. De asemenea, alte conexiuni necesare le vom discuta și le vom sprijini. E păcat să ai o asemenea bijuterie și să îți fie greu să ajungi la ea.
Reporter: Veţi face ceva?
Ludovic Orban: V-am spus, da. În măsura în care vom vedea proiectele, le vom sprijini.
Reporter: Are lasărul de la Măgurele în acest moment tot echipamentul necesar? Înţelegem că a fost la un moment dat /.../.
Ludovic Orban: Nu. A existat un contract reziliat pentru nerespectarea termenului de livrare, a fost reluată licitația, s-a semnat contractul și utilarea va fi completă într-un timp pe care vi-l poate spune domnul director.
Nicolae Zamfir: Până la sfârşitul ciclului financiar de conturi structural, însemnând 2023, începutul anului.  
Reporter: Deci nu există niciun risc să returnăm banii europeni investiţi aici, pentru că nu /.../?
Nicolae Zamfir: Nu. Deci va fi în buget, noua licitație este în bugetul actual, fără să suplimentăm și în timpul alocat acestui ciclu de...
Reporter: Cum va afectează această întârziere de doi ani, până la urmă, lipsa acelui accelerator de particule?
Nicolae Zamfir: Deci întregul centru va fi funcțional, operațional, anul viitor, laserul de mare putere, marele echipament, aranjamente experimentale. Exceptând acest echipament care primește fascicul gamma, care va fi gata de abia la sfârşitul anului 2022.
Reporter: Şi cum vă afectează această întârziere?
Nicolae Zamfir: Deci ne afectează, că experimentele care se pot face cu echipamentul gamma în loc să înceapă în 2020 vor începe în 2023.
Reporter: Dar practic în 2020 /.../ din ianuarie sau la sfârşitul lui 2020?
Nicolae Zamfir: La sfâşitul lunii acesteia.
Reporter: Adică în ianuarie 2020.
Nicolae Zamfir: Da. În ianuarie 2020 vor începe experimentele cu fascicul laser gradual, avem fascicul...
Ludovic Orban: De la punerea în funcțiune cu întreaga putere va dura o perioadă, probabil până la sfârşitul anului 2020, va fi full operational.
Nicolae Zamfir: Laserul este deplin funcțional și operațional. Aranjamente experimentale sau sistemele experimentale vor intra gradual.
Reporter: Spuneţi-ne care sunt primele trei probleme pe care i le-aţi spus premierului şi pentru care vă poate ajuta în următoarea perioadă.
Nicolae Zamfir: Deci să fim sprijiniţi de Guvern în această perioadă de tranziție, de la implementare la operaționalitate, desigur că trebuie să asigurăm o parte din fondurile necesare, pe lângă fonduri europene și fonduri naționale, probleme legate de vizibilitatea sau de relațiile noastre cu factorii din Comisia Europeană, care au fost afectate oarecum de faptul că a trebuit să reziliem acel contract, de modul în care suntem sprijiniți la alte probleme cu care avem de-a face.
Ludovic Orban: Hotărârea de Guvern necesară.
Nicolae Zamfir: Hotărârea de Guvern necesară pentru a asigura această finanţare.
Reporter: Şi cu diplomele cum faceţi?
Ludovic Orban: Mi-a spus că durează aproape un an de zile până reușesc. Vom vedea exact care sunt toate procedurile și cum vom putea să accelerăm. Mi-au povestit chiar o situație în care nu pot să aducă cercetători americani, pentru că nu au diploma de bacalaureat, iar în legislație e prevăzută obligativitatea existenței diplomei de bacalaureat, pentru că nu există ceva similar în sistemul de învățământ american. O să încercăm să reparăm toate aceste /.../; practic, ca să aduci un cercetător, trebuie să traversezi aceeași procedură ca să aduci orice fel de lucrători din spațiul extra-comunitar.
Reporter: Înţelegem că resursa umană este o reală problemă în momentul de faţă. Ar mai fi nevoie de aproximativ 80 de cercetători.
Ludovic Orban: Din câte am discutat cu domnul director, mi-a spus că resursa umană este o problemă, din cauza exigenței pe care o au în selectarea potențialilor candidaţi, dar în mod evident și din cauza procedurilor birocratice foarte lungi, necesare pentru a putea aduce cercetători din alte țări.
Reporter: Din ce aţi văzut astăzi, /.../ lasere şi tot ce se întâmplă aici, în ce măsură credeţi că cercetarea avansată poate deveni o pârghie pentru economia românească?
Ludovic Orban: Cum adică în ce măsură? Este vitală. Dezvoltarea României trebuie să se bazeze în primul rând pe inovație, pe cercetare, să mergem pe cărări pe care nu au mai mers alții, să reușim să folosim inventivitatea și creativitatea pe care le are poporul român din plin, pentru a putea să generăm tehnologii, să generăm idei care să ne crească competitivitatea.
Reporter: Ok, este vitală, dar atunci câţi bani o să alocaţi ca să creşteţi vitalitatea? Măcar aproximativ.
Ludovic Orban: Puneţi întrebări la care vă voi da răspunsul în momentul în care... În primul rând, nu vreau acum să fac referiri la modul în care este organizată cercetarea și ce cred că trebuie făcut. Într-o perioadă de timp de o lună, o lună jumate îmi voi exprima punctele de vedere. Vă spun doar atât: este clar că trebuie să creștem nu numai alocările, ci alocarea inteligentă a resurselor. Doi: oricâți bani ar aloca România, nu se poate compara cu banii care sunt disponibili la nivel european pentru finanțarea cercetării și exact cum acest proiect este finanțat din fonduri europene, trebuie să învățăm, orice institut de cercetare, orice universitate, orice companie care are un proiect de cercetare, să învețe să scrie proiecte, să atragă bani din, cum se numea, ”Orizont 2020”. Acum s-a schimbat numele. Cum se numește?
Nicolae Zamfir: Orizont Europa.
Ludovic Orban: Orizont Europa. Deci acolo trebuie să învățăm. Noi suntem pe ultimul loc în materie de fonduri absorbite pe finanțările programelor de cercetare de la nivel european. De asemenea, să punem un accent mai mare pe cercetarea aplicată și mai ales să dezvoltăm capacitățile de cercetare în universități, pentru că se știe foarte clar că universitățile sunt un cadru foarte propice, mai ales şi datorită implicării studenților în generarea de idei noi, de proiecte de cercetare - e adevărat, cu aplicabilitate imediată.
Reporter: Vineri aţi numit un nou secretar de stat la /.../. Este vorba despre Lucian Rădulescu. Este secretar la PMP, la Prahova sau la Ploieşti, ceva /.../.    
Ludovic Orban: Da, este de la Petrol și Gaze.
Reporter: Da, este profesor /.../.
Ludovic Orban: Da, o să îi dea competenţă doamna ministru.
Reporter: Domnule premier, două întrebări pe altă temă, dacă se poate. De anul viitor se majorează pensia minimă, de la 1 septembrie?
Ludovic Orban: Nu am înțeles întrebarea.
Reporter: Creşte pensia minimă de la 1 septembrie 2020, la 775 de lei şi dacă va creşte şi punctul de amendă de anul viitor, având în vedere că va creşte salariul minim?
Ludovic Orban: Am luat decizia să facem și noi ce au făcut guvernele anterioare, dar cu siguranță, trebuie schimbat acest sistem. Practic, punctul de amendă a fost legat de salariul minim pe economie și din fiecare an, practic, nu s-a crescut punctul de amendă odată cu creșterea salariul minim. Vom aplica și noi această soluție, să nu creștem punctul de amendă.
Reporter: Doar pentru anul 2020?
Ludovic Orban: Pentru 2020. Dar părerea mea e că trebuie schimbat calculul, că dacă s-a dovedit clar că această relație între punctul de amendă şi salariul minim pe economie nu este o soluție care se poate aplica, din moment ce an de an s-a înghețat punctul de amendă, probabil trebuie calculat în alt mod.
Reporter: Şi pensia minimă creşte?
Ludovic Orban: Vă voi da răspunsul şi la această întrebare.
Reporter: Cu domnul Arafat ce se întâmplă? Îl mai menţineţi în funcţie sau urmează să îl demiteţi?
Ludovic Orban: Aşa cum am anunţat, evaluăm activitatea Departamentului pentru Situații de Urgență și când vom avea o evaluare profundă, vom lua o decizie.
Reporter: Vorbeaţi că ne aduceţi explicaţii şi cu privire la pensiile speciale, înţelegem că magistraţii ar urma să rămână cu aceste pensii speciale, dar ar fi exceptaţi militarii. S-a făcut un calcul?
Ludovic Orban: Cum să fie exceptaţi militarii?
Reporter: Exceptaţi militarii. Nu şi magistraţii.
Ludovic Orban: Deci noi am spus: decizia politică a Partidului Național Liberal este aceea de a susține calcularea pensiilor pe baza principiului contributivității, cu excepția pensiilor cadrelor militare, care sunt beneficiarii unei pensii de serviciu, pe motivul pe care l-am explicat, că în momentul în care un om îmbracă haina militară, este în serviciul patriei toată viața - și de altfel, ăsta este sistemul folosit în toate țările NATO, sistemul pensiei de serviciu. Asta e decizia politica PNL.
Reporter: Și în cazul magistraților /.../ ?
Ludovic Orban: În cazul magistraților, știți foarte bine că aici s-au blindat cu o hotărâre a Curții Constituționale. Sigur, trebuie văzut cu mare atenție cadrul constituțional și, oricum, multe pensii foarte mari sunt pensiile magistraților militari, care au lucrat în parchetele militare. Trebuie găsită o soluție ca să nu mai existe aceste discrepanțe și ca, repet, baza calculului pensiei să stea în principiul contributivității.
Reporter: Și mai exact, care ar fi trebuit să fie aceste modificări operate în ceea ce privește /.../ ?
Ludovic Orban: Noi avem un proiect de lege care a fost depus la Parlament, care am înțeles că e în dezbaterea Camerei Deputaților. Solicităm grupurilor parlamentare să susțină acest proiect de lege, pentru că, repet, cea mai dreaptă formă de calcul al pensiei este în funcție de cât contribuie fiecare om de-a lungul vieții, perioadei în care este activ.
Reporter: Deci toate modificările ar urma să fie făcute printr-un demers parlamentar.
Ludovic Orban: Există proiect de lege care e în dezbaterea Parlamentului, cred că e la Camera Deputaților și chiar urmează să intre în dezbaterea Comisiei de muncă.
Reporter: În cazul profesorilor pensionari, ei vor mai putea să păstreze pensia și salariul /.../?
Ludovic Orban: Deci noi am anunțat că intenționăm să nu mai permitem ca o persoană care s-a pensionat să poate să cumuleze pensia cu salariul sau indemnizația sau altă formă de plată în sistemul public. Nu interzicem, dar dacă vrea să lucrez în sistemul public, se suspendă plata pensiei. Poate să aleagă între venitul pe care îl încasează din salariu, respectiv venitul pe care îl încasează din pensie. Nu mi se pare normal, în condițiile în care, hai să fim cinstiți, administrația are nevoie de sânge proaspăt, de modern, are nevoie de adaptare la schimbările care se petrec în societate. Cred că sistemul acesta, și am să vă spun, foarte mulți dintre cei care s-au angajat în sectorul public sunt cei care s-au pensionat mai repede cu diferite legi speciale de pensionare, care sunt activi în momentul în care li s-a dat dreptul să se pensioneze și revin și lucrează în sistemul public.
Reporter: Eu v-am întrebat de proteste, pentru că e o problemă cel puțin în învățământul /.../, unde nu sunt profesori tineri care să meargă acolo, și în cazul ăsta sunt profesori pensionari care fac cu ora sau acoperă niște ore. Ce veți face /.../ profesorilor. Pensiile profesorilor sunt foarte mici în comparație cu cele ale magistraților, unde este /.../
Ludovic Orban: Aici știți cum e: în momentul în care faci excepții, deschizi poarta la solicitări pentru excepții care să fie făcute pentru orice categorie. Ne gândim.
Reporter: Revenim la ELI-NP. După cum bine probabil știți, cercetătorii de la ELI-NP, cu autoritățile din sistemul sanitar, cu medicii, au căzut de acord să creeze și să deschidă un centru de medicină nucleară /.../ sanitar în România, în acest moment. Guvernul condus de dumneavoastră va susține și acest demers, și dacă da /.../?
Ludovic Orban: Da, am și discutat că există deja o temă fierbinte. Nu o să vă spun acum, dar am discutat și sprijinim proiectul.
Reporter: La 15:00 aveți o ședință de guvern. Pe ce proiecte, până la urmă, /.../ răspunderea și ce se întâmplă cu bugetul pentru 2020? /.../
Ludovic Orban: Deci, intenția noastră este să ne angajăm răspunderea pe modificările cunoscute la legile justiției. Este vorba de prorogarea termenului de intrare în vigoare a celor trei articole care prevăd pensionarea anticipată a magistraților, care prevăd mărimea vechimii necesare pentru intrarea în magistratură de la doi la patru ani de zile și creșterea numărului de judecători de la doi la trei, care formează completele. Astea sunt măsurile absolut necesare, dacă nu prorogăm termenul. Intenția noastră e ca anul viitor să abrogăm aceste prevederi din legile justiției prin reluarea dezbaterii. Dacă nu prorogăm, aruncăm în aer sistemul de justiție, sistemul de justiție se va bloca și accesul cetățeanului la actul de justiție va fi restrâns în mod clar cu efecte negative asupra dreptului fiecărui cetățean.
De asemenea, intenția noastră e să ne angajăm răspunderea pe legea plafoanelor. Se știe foarte clar că înainte de adoptarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, este obligatorie adoptarea legii plafoanelor, și am ales această variantă de angajare a răspunderii, pentru că dacă am trimite-o în dezbatere parlamentară, nu am avea timp să venim cu legea bugetului de stat. Obiectivul nostru este acela ca până la data de 31 decembrie România să aibă legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Practica de până acum a multor guverne de a amâna dezbaterea și adoptarea bugetului este profund dăunătoare pentru economia românească și pentru societatea românească. Orice firmă, orice instituție, orice cetățean, indiferent că este pensionar, indiferent că este angajat în mediul privat, trebuie să știe la ce resurse și cum se alocă resursele bugetului de stat, astfel încât să poată să facă un plan de afaceri, un plan de viață, un plan de cumpărături, așa cum este normal și firesc.
De asemenea, autoritățile locale trebuie să știe foarte clar ce resurse au, ca să poată să-și adopte bugetele locale și mai ales să-și înceapă proiectele de investiții, pentru că neadoptarea bugetului local sau a bugetului de stat împiedică lansarea de noi investiții. Deci practic se blochează investițiile pe toată perioada în care nu se adoptă legea bugetului de stat. Deci cred că înțelege oricine faptul că România are nevoie de legea bugetului de stat și că este fundamentală pentru buna funcționare a societății și economiei românești - și acesta este obiectivul nostru.
De asemenea, vedem ce se întâmplă la Parlament, pentru că Ordonanța 51 este în dezbatere la comisia sesizată pentru raport și așteptăm să vedem dacă doleanțele noastre privitoare la asigurarea decontării transportului pentru naveta școlară sunt îndeplinite. În cazul în care nu vor fi îndeplinite, intenția noastră este să ne angajăm răspunderea și pe modificarea Ordonanței 51, cu obiectivul foarte clar de a permite transportul elevilor la școală.
La ora actuală primim semnale extrem de grave din teritoriu, că la ora actuală transportatorii nu mai duc copiii, că mulți copii care nu își permit să plătească costul, contravaloarea călătoriei dus-întors până la școală nu se mai duc la școală, ori acest lucru nu putem să îl acceptăm, ca să existe copii care nu se duc la școală, printr-o reglementare care nu a vrut decât să servească interesele unor baroni roșii sau ale unor transportatori, firme de casă ale baronilor roșii.
Reporter: Ce faceţi, până la urmă, cu bugetul pe 2020, vă asumaţi răspunderea sau /.../
Ludovic Orban: Vom avea discuții cu toți partenerii politici şi vom decide care este cea mai bună soluţie. În condițiile în care noi putem să finalizăm proiectul Legii bugetului de stat până, aproximativ, în jurul datei de 20 decembrie, în cazul în care există disponibilitate din partea formațiunilor parlamentare de a avea o dezbatere normală, care să ne ofere o minimă garanție că se finalizează cu vot până la 31 decembrie - 30 decembrie e luni, 31 decembrie e marţi; în mod normal, se poate finaliza dezbaterea, se poate da votul final. În măsura în care există această disponibilitate, vom merge pe calea dezbaterii parlamentare și asta ne-am dori-o. Sigur că, dacă simțim că există un boicot, așa cum am văzut, declarații din partea unor lideri PSD, avem și varianta angajării răspunderii, care, în schimb, în momentul de față, e a doua opțiune a mea.
Reporter: Alegerea primarilor în 2 tururi când ar putea fi discutată? Spuneau cei din USR că au senzaţia că liberalii au cedat în faţa social-democraţilor. Şi se tem şi de o ripostă a celor din UDMR.
Ludovic Orban: Partidul Național Liberal este primul partid care a depus proiect de lege pentru alegerea primarilor în două tururi. Mai avem încă un proiect depus la Senat, în cazul în care proiectul de lege care e în dezbaterea Camerei Deputaților nu este adoptat, să fim pregătiți pentru o nouă dezbatere pentru alegerea primarilor în două tururi.
Reporter: Şi într-un orizont de timp /.../?
Ludovic Orban: Păi noi sperăm cât mai repede, în măsura în care va exista sprijin parlamentar.
Reporter: Spuneţi-ne, astăzi veţi înştiinţa Parlamentul cu privire la asumarea răspunderii după şedinţa de guvern sau /.../?
Ludovic Orban: Când sunt adoptate în ședința de guvern proiectele de lege, trimitem scrisoare către președinții celor două Camere pentru a demara procedura angajării răspunderii. Procedura angajării răspunderii este o procedură care necesită, evident, convocarea Birourilor Permanente reunite. În cadrul procedurii, grupurile parlamentare pot emite amendamente, noi avem o perioadă în care analizăm, de 48 de ore, de două zile, în care analizăm propunerile de amendamente. În cazul în care acceptă propuneri de amendamente, organizăm o nouă ședință de guvern pentru a modifica proiectul de lege în conformitate cu propunerile de amendamente, după care urmează să se stabilească ziua în care ne angajăm răspunderea, de către Birourile Permanente reunite.
Reporter: Aveţi emoţii dacă se depune o moţiune de cenzură?
Ludovic Orban: Nu, nu.
Reporter: Majoritatea Birourilor Permanente...
Ludovic Orban: Ar fi penibil ca cei de la PSD să vină cu o moţiune de cenzură, în condițiile în care într-o lună de zile am reușit să facem atâtea lucruri pe care ei nu au fost în stare să le facă în trei ani de zile, dar să depună moţiune, dacă vor, nu ne deranjează. Cu mare bucurie vom merge la această moţiune de cenzură, dar ca să vorbim de dezastrul pe care l-am găsit în structurile guvernamentale şi de uriaşele probleme care au fost ascunse sub preş sau care au fost provocate de habarnismul şi de reaua voinţă a unor oameni care nu au nici un pic de sentiment şi de devotament faţă de ţara lor. Vă mulţumesc!
Reporter: În cazul cumulului pensiilor cu salariul, am înţeles că în cazul profesorilor vă mai gândiţi, dar în ceea ce priveşte medicii şi actorii? Şi acolo /.../
Ludovic Orban: V-am spus, în momentul în care creezi o excepţie, deschizi cutia Pandorei, pentru că se vor găsi întotdeauna suficienţi oameni care să argumenteze necesitatea cumulului. Din punctul meu de vedere, sigur, sunt domenii de activitate unde ar trebui lăsaţi angajaţii să decidă ei dacă se pensionează. Să se mărească vârsta de pensionare de la, să spun, de la 65 la 70 de ani, în medicină de exemplu, sau în educaţie. Să decidă ei, adică să nu vină cu sistemul ăsta, în care sunt la mila unui director de şcoală să i se prelungească sau să nu i se prelungească pe un an de zile dreptul de a profesa. Dacă vor să se pensioneze la 65 de ani, se pensionează la 65 de ani, dacă vor să mai rămână, sigur o perioadă, cât timp pot să fie activi, să fie decizia lor, nu să stea la cheremul unui şef care să decidă dacă participă sau nu. În rest, cred că sunt suficienţi tineri care, ghidonaţi spre o carieră didactică sau o carieră medicală, pot să asigure necesarul de cadre didactice şi de cadre medicale în toate zonele României, cu singura condiţie să existe o bună programare guvernamentală şi să existe suficiente condiţii de exercitare a carierei, atât în educaţie, cât şi în sănătate. Vă mulţumesc!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe