Actualitate

Joi, 09 Ianuarie

Conferință de presă comună susținută de premierul Ludovic Orban și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

Galerie foto

[Check against delivery]

Jens Stoltenberg: Bun venit la sediul NATO. Ne bucurăm că sunteți acum aici. Felicitări pentru numirea dvs ca prim-ministru al României. România joacă un rol cheie în cadrul Alianței noastre. Ați contribuit la operațiunile NATO din Afganistan și Kosovo, găzduiți scutul nostru de apărare antirachetă de la Deveselu, și trupele dvs sunt parte a Batalionului multinațional din Polonia. De asemenea, vă aduceți o contribuție esențială la securitatea Mării Negre, conducând grupul de luptă multinaţional de la Craiova şi participând la manevre comune şi patrule maritime. Am convenit asupra importanței strategice a Mării Negre și am consolidat prezența NATO pe uscat, pe mare și în aer. Pentru siguranța popoarelor noastre, trebuie să investim mai mult în apărare. Salutăm intenția României de a aloca 2 % din PIB pentru apărare și faptul că deja ați alocat 2 % pentru apărare. Suntem de asemenea la curent cu planurile dvs de a vă moderniza forțele armate în următorul deceniu. Contez pe România ca și pe ceilalți aliați să continue în acest ritm.

Domnule prim-ministru, tocmai am discutat despre tensiunile curente din Orientul Mijlociu. Situația din această regiune rămâne volatilă și fragilă. Nu este în interesul nimănui să apară un nou conflict. Pacea și stabilitatea în Orientul Mijlociu sunt importante pentru toți aliații NATO, așadar, aliații continuă să se consulte îndeaproape. Ieri, am vorbit cu dl. președinte Trump, a cerut o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu. NATO poate contribui mai mult la stabilitatea în regiune și la lupta împotriva terorismului internațional. Analizăm ce putem face mai departe. Am discutat săptămâna asta cu premierul irakian, reiterând angajamentul ferm al NATO în lupta împotriva terorismului și a pregătirii și capacității de construcție în misiune pentru a preveni întoarcerea inamicului nostru comun, ISIS.

Am convenit asupra nevoii de reținere și de-escaladare în regiune. Doresc să mulțumesc României pentru contribuțiile sale la misiunea NATO din Irak. Siguranța personalului nostru este de cea mai mare importanță, deocamdată, am suspendat misiunile de antrenament și luăm toate măsurile de precauție necesare pentru protejarea personalului nostru. Aceasta include repoziționarea personalului în locații diferite atât în interiorul cât și în afara Irakului.

Dar NATO își menține prezența în Irak, rămânem în directă legătură cu autorițățile irakiene. Domnule prim-ministru, permiteți-mi să vă urez încă o dată bun venit la NATO și să vă mulțumesc pentru angajamentul ferm al României față de NATO și aștept cu nerăbdare să cooperez mai departe cu dvs.

Ludovic Orban: Bună ziua. Este o plăcere pentru mine să mă aflu la sediul NATO chiar la începutul unui Nou An. Această organizație este fundamentală pentru România și angajamentul nostru pentru succesul său este de neclintit.

Doresc să îi mulțumesc Secretarului General pentru întâlnirea foarte substanțială și foarte utilă pe care am avut-o, în care am abordat în mod cuprinzător provocările de securitate cu care se confruntă Alianța, inclusiv situația de securitate din regiunea Mării Negre. În acest context, am trecut în revistă prioritățile procesului de adaptare a NATO, în lumina deciziilor semnificative adoptate cu o lună in urmă de liderii aliați, la Londra.

Am utilizat această oportunitate pentru a-l felicita pe Secretarul General pentru rolul său atât de important pentru succesul NATO și l-am asigurat de întregul sprijin al Guvernului României, precum și de continuitatea politicilor și contribuțiilor noastre pentru îndeplinirea obiectivelor Alianței.

Astfel, România va continua să aloce 2 % din PIB pentru apărare, conform angajamentelor asumate de statele NATO la Summit-ul din Marea Britanie în 2014.

De asemenea, vom continua să participăm la misiunile și inițiativele NATO, la prezența aliată înaintată pe Flancul Estic și la Inițiativa de creștere a operativității forțelor NATO, așa –numita "NATO Readiness Initiative", precum și în Afganistan, Kosovo și Irak.

Toate acestea sunt nu numai contribuții concrete la activitățile Alianţei, ci și modalităţi prin care România susține unitatea și solidaritatea aliate, precum şi o relație transatlantică puternică, participând substanţial la împărţirea echitabilă a responsabilităților în cadrul  NATO.

Am discutat, totodată, despre situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, care se deteriorează,  în condițiile în care Rusia continuă să-și întărească postura militară.  În acest context, am subliniat importanţa acordată de România consolidării rolului NATO în regiunea Mării Negre şi am convenit să lucrăm în continuare, împreună, la întărirea  prezenței înaintate în sudul Flancului Estic, în toate domeniile – terestru, aerian și maritim.

Am fost totodată, de acord cu privire la necesitatea continuării sprijinului pentru partenerii din regiune, pentru consolidarea rezilienței lor naționale împotriva provocărilor interne și externe cu care se confruntă.

O altă temă de discuție importantă a fost legată de procesul de reflecție privind consolidarea dimensiunii politice a NATO, pe care șefii de stat și de guvern au decis să-l declanșeze. Am subliniat importanța ca acest proces să contribuie la întărirea unității, solidarității și capacității NATO de a se adapta, plecând de la premisa că Alianța trebuie să-și continue procesul de adaptare și de consolidare a posturii de descurajare și apărare, iar nu de la ideea că NATO se află în criză, ceea ce este eronat. România va oferi tot sprijinul său pentru derularea cu succes a acestei inițiative, sub coordonarea dvs competentă, domnule Secretar General!

Nu în ultimul rând, am reafirmat sprijinul României pentru consolidarea cooperării NATO –UE, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară, combaterea amenințărilor hibride și stabilitatea în vecinătate.

România va rămâne un susținător puternic al aprofundării parteneriatului strategic între aceste două organizații, care trebuie să acționeze în deplină complementaritate și sinergie.

În ansamblu, am avut o întâlnire foarte bună și utilă, care ne-a permis să trecem în revistă prioritățile privind procesul de adaptare a Alianței, întărirea securității în regiunea noastră, precum și rolul României în cadrul acestor procese. Vă mulțumesc.

Oana Lungescu (purtător de cuvânt al Alianţei Nord Atlantice): Avem timp pentru câteva întrebări.

Reporter: După cum ştim, NATO şi-a adaptat postura la Marea Neagră, dar în acelaşi timp vedem o situaţie dificilă, pentru că Rusia îşi întăreşte prezența militară, etc, nave....rachete.  În acest context, intenționează NATO să îşi revizuiască postura în zona Mării Negre? Iar în ceea ce privește criza din Orientul Mijlociu, în timpul atacurilor asupra bazelor irakiene unde erau găzduite forțele Aliate, sistemul Aegis Ashore de apărare antirachetă, găzduit de România, ca parte a sistemului NATO de apărare antirachetă, a funcționat el în mod corespunzător?

Jens Stoltenberg: În primul rând, Marea Neagră este de importanţă strategică pentru NATO. NATO şi-a sporit prezenţa în regiunea Mării Negre, la nivel terestru, maritim și aerian. Cu misiuni de poliție aeriană, cu o prezență navală mai mare și cu o prezență sporită din punct de vedere terestru, cu prezența înaintată adaptată și cu brigada pe care o avem în Craiova. 

Evaluăm constant necesitatea de a ne consolida prezenţa în continuare.

Trebuie să ne amintim că trei dintre statele membre au ieșire la Marea Neagră: România, Bulgaria şi Turcia şi avem doi parteneri apropiaţi, Ucraina şi Georgia, care au de asemenea ieșire la Marea Neagră. Lucrăm îndeaproape cu ei, îi ajutăm, desfășurăm exerciții cu ei.

Recent, am vizitat Ucraina, împreună cu întregul Consiliu Nord-Atlantic. Am putut observa cum îi sprijinim să-și înființeze academii navale și să-și consolideze propriile capacităţi navale. Mai mult de atât, NATO și-a sporit capacitate de reacţie şi derulează mai multe antrenamente şi exerciţii. Deci regiunea Mării Negre este de mare importanţă pentru NATO şi trebuie să ne reamintim că ceea ce a declanșat adaptarea și consolidarea apărării colective a NATO așa cum am observat-o în ultimii ani, a fost anexarea ilegală a Crimeei.

Când vine vorba de apărarea antirachetă din România, de la Deveselu, bineînţeles că suntem vigilenţi, urmărim situaţia îndeaproape, dar nu există niciun motiv pentru a ne schimba nivelul de postură, pentru că nu avem niciun indiciu de ameninţare crescută cu rachete balistice asupra teritoriului NATO. Dar rămânem vigilenţi, urmărim situația îndeaproape, iar radarele şi situl de la Deveselu ne furnizează informaţii valoroase. Continuăm să urmărim situaţia îndeaproape.

Reporter: Puteţi să ne spuneţi ce presupune "o implicare mai mare în Orientul Mijlociu"? Puteţi fi mai explicit?

Jens Stoltenberg: NATO deja joacă un rol important în lupta împotriva terorismului, iar organizația este deja prezentă în Orientul Mijlociu în diverse moduri. Dacă luați în considerare regiunea extinsa a Orientului Mijlociu, bineînţeles, suntem prezenţi în Afganistan cu o Misiune NATO de instruire, consiliere și asistență.  Avem o Misiune de instruire în Irak şi lucrăm de asemenea cu parteneri din regiune, precum Tunisia şi Iordania, îi ajutăm cu informaţii, cu forte pentru operațiuni speciale, deoarece avem convingerea că instruirea forțelor locale și construirea capabilităților locale reprezintă cel mai bun mod de a lupta împotriva terorismului internaţional.

Chiar înainte de Crăciun, am vizitat un nou centru regional pe care NATO l-a dezvoltat şi l-a fondat împreună cu țări din Regiunea Golfului, Centrul Regional din Kuweit, care de asemenea a contribuit la prezenţa  şi la activităţile noastre în regiunea extinsa a Orientului Mijlociu.

Așadar, NATO joacă deja un rol important în combaterea terorismului internaţional. NATO este deja prezent în regiune. Ceea ce a cerut preşedintele Trump ieri a fost o mai mare implicare a NATO şi noi deja  analizăm ce putem face mai mult. Nu o să fac speculații în legătură cu rezultatul acestui demers, dar aş spune că NATO are potenţialul de a face mai mult. Dacă ne uităm la istoria NATO, am desfăşurat operaţiuni importante în diverse teatre şi în diverse modalităţi, deci avem structura de comandă, avem structuri testate pentru a dezvolta capacități, a desfășura misiuni de instruire şi avem de asemenea şi structurile necesare pentru a asigura transparenţa politică, consultare şi procesul de luare a deciziilor, cu implicarea tuturor ţărilor participante, care nu sunt întotdeauna ţări aliate NATO, de multe ori sunt ţări partenere, precum s-a văzut atât în Afganistan, cât şi în Irak, unde aliații și partenerii NATO conlucrează.

Trebuie să scot în evidenţă importanţa de a discuta cu ţările din regiune. Dacă NATO va face mai mult, va fi împreună cu ţările din regiune, cum procedăm în Afganistan,  Irak, Iordania, Tunisia şi în alte părţi. 

Am discutat cu prim-ministrul irakian în urmă cu câteva zile. Astăzi, am avut azi o întâlnire cu ambasadorul irakian la NATO. De asemenea, ne vom consulta şi vom discuta îndeaproape cu ţări din regiune, pentru că, dacă vom face mai mult, vom face asta bazându-ne pe acordul lor.

Reporter: Domnule secretar general, domnule prim-ministru. Domnule secretar general, puteţi să ne oferiți o imagine a resurselor și capacităților pe care le- ați putea desfăşura în Orientul Mijlociu pentru a satisface cererea domnului preşedinte Trump? Şi domnule prim-ministru Orban, va fi o întâlnire a miniştrilor de externe UE. Președintele Trump a cerut țărilor UE să se retragă din ceea ce a rămas din Iranian Deal, sprijiniți această poziție? De asemenea, domnule secretar general, pentru Europa, a fost o provocare criza dintre Iran şi Statele Unite - cum va afecta asta parteneriatul NATO - UE? Va fi o mai strânsă colaborare între NATO și UE în ceea ce privește Orientul Mijlociu?

Jens Stoltenberg: În prezent, analizăm ce putem face mai mult pentru a aduce stabilitate în Orientul Mijlociu şi pentru a combate terorismul internaţional. Deja am făcut mult, mai ales în ceea ce privește instruirea, consilierea și acordarea de asistență forțelor locale din Afganistan și Irak, unde avem Misiuni  NATO de instruire.

Am fost în Irak toamna trecută şi am văzut cum instructorii NATO ajută forțele irakiene să-și îmbunătățească capabilitățile militare pentru a  lupta împotriva  ISIS, Daesh, a terorismului internaţional.  Am convingerea că modul cel mai eficient de luptă împotriva terorismului internaţional nu este întotdeauna prin desfăşurarea trupelor în ample operaţiuni militare, câteodată trebuie să facem și asta, dar cel mai bun mod este să instruim forţele locale să lupte singure împotriva terorismului. Este ceea ce facem în Afganistan,  în Irak  de asemenea. Sigur, vom analiza dacă putem să facem ceva mai mult în privința acestor activități.

Am putea face și altfel de lucruri dar nu aş dori să  fac speculații despre asta, pentru că în momentul acesta, analizăm opţiuni diferite. Ne trebuie un proces decizional potrivit în NATO, care să implice toți aliaţii şi trebuie să discutăm asta și cu ţările din regiune deoarece, ceea ce facem în Afganistan, Irak, Iordania, Tunisia şi în alte părţi, depinde întotdeauna desigur, de colaborarea cu ţările din regiune. Este una din chestiunile pe care le-am discutat cu prim-ministrul irakian la începutul acestei săptămâni, cum poate NATO să continue să-i sprijine în lupta împotriva terorismului în Irak.

 Cealaltă întrebare privea relația NATO –UE.  Pentru mine, este foarte important  ca NATO și  UE să conlucreze, deoarece ne confruntăm cu aceleaşi provocări de securitate, dar avem capabilități diferite. În lupta împotriva terorismului internaţional şi în încercarea de a crea stabilitate în Orientul Mijlociu, ne sunt necesare foarte multe instrumente, diverse instrumente: politice, diplomatice câteodată, militare, de asemenea instrumente economice. Nici UE, nici NATO nu au toate aceste instrumente, deci, trebuie să colaborăm pentru a fi siguri că avem diversele capacităţi, instrumente de care avem nevoie în lupta împotriva terorismului internaţional.

Ludovic Orban: Cred că apelul acesta nu este adresat României, deoarece, poziţia noastră este foarte clară. Din punctul nostru de vedere, Iranul trebuie să respecte prevederile de neproliferare nucleară, iar în privința altor chestiuni, este foarte clar: nu pot să răspund în numele altor ţări, ţări europene.

Reporter: Când i-aţi spus preşedintelui Trump că NATO poate să facă mai mult, sigur nu aţi avut timp să discutaţi în momentele ce au urmat anunțului său, cu toţi aliații. Ați avut impresia că toți membrii sunt de acord să sprijine, să aloce eventual și resurse , pentru această nouă cerere a SUA? Si o întrebare pentru domnul premier: Dat fiind faptul că provocările pentru dvs sunt în altă parte a lumii decât în Orientul Mijlociu, ca de altfel pentru mulți dintre aliați, cum vedeți implicarea NATO, cu fonduri, resurse, etc, în această zonă, când stiți că sunt provocări chiar la granițele NATO?

Jens Stoltenberg: Aș spune că președintele Trump a fost foarte consecvent în mesajul său adresat NATO, a cerut aliaților europeni și Canadei să investească mai mult și a cerut NATO să facă mai mult pentru combaterea terorismului. Am făcut deja mai mult în privința investițiilor, a cheltuielile pentru apărare și  a împărțirii echitabile a responsabilităților în cadrul NATO. Cred ca toți aliații NATO, inclusiv SUA, recunosc că am realizat progrese în privința împărtirii echitabile a responsabilitatilor și a cheltuielilor pentru apărare. Avem încă un drum lung de parcurs în această privință.

 În același timp, ne-am intensificat eforturile de combatere a terorismului internațional, colaborând cu țările din regiune, din Africa de Nord, Orientul Mijlociu. Am creat o Misiune de instruire în Irak. NATO s-a alăturat Coaliției Internaționale împotriva Daesh. Am sprijinit eforturile acestei coaliții la care participă toti aliații NATO.

Nu este așadar surprinzător pentru mine îndemnul SUA ca NATO să facă mai mult, a fost mesajul lor de mai multă vreme. Analizăm ce am putea face mai mult, deciziile în cadrul NATO se iau prin consens. Avem nevoie să ajungem la un acord în cadrul Alianței dar și cu țările din regiune. Acest lucru necesită timp. Salut faptul că în prezent, analizăm ceea ce putem să facem mai mult, trebuie să combatem terorismul internațional, nu ne putem eschiva de la așa ceva fiindcă este o amenințare la adresa tuturor. Este important să contribuim la crearea unei mai mari stabilități și predictibilități, a unui climat de pace în regiunea extinsă a Orientul Mijlociu, pentru locuitorii din această regiune dar este foarte important și pentru locuitorii țărilor NATO.

Suntem mai în siguranță când vecinii noștri se bucură de mai multă stabilitate. De aceea, NATO a abordat aceste provocări de mult timp și acum, analizăm ce putem face mai mult în această privință.

Ludovic Orban: Am demonstrat din momentul în care am devenit stat membru NATO că pentru noi este foarte important să ne implicăm şi dacă NATO va considera necesară o prezenţă mai consolidată şi o implicare mai intensă în lupta împotriva terorismului în Orientul Mijlociu sau în altă parte, vom participa la această acţiune, decizie.

Oana Lungescu: Vă mulțumim.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe