Actualitate

Luni, 20 Decembrie 2021

Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la începutul ședinței de guvern din 20 decembrie

Galerie foto

[Check against delivery]

Bună ziua, tuturor! Am să fac o scurtă introducere la începutul ședinței. În această după amiază, o echipă a Guvernului va începe o vizită la Bruxelles, pentru o serie întreagă de întrevederi cu înalți oficiali ai instituțiilor europene și ai Alianței Nord-Atlantice. Astă seară, vom avea o cină de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel, mâine, vom avea o întrevedere cu  Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. Vom aborda teme de actualitate ale agendei de securitate, cu accent pe evolutiile din Vecinatatea Estică și Marea Neagră.

Vom discuta și despre viitorul Concept Strategic al NATO, care urmează să fie adoptat anul viitor, la Summitul Alianței de la Madrid, mai ales că România a fost printre primii aliați care au susținut necesitatea actualizării acestuia. Vom reitera determinarea Guvernului României de a contribui activ la misiunile și operațiile Alianței Nord-Atlantice și angajamentele privind cheltuielile aliate pentru apărare.

Tot mâine, vom avea întrevederi cu președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, cu vice-președinții executivi Frans Timmermans, Margrethe Vestager, Valdis Dombrovskis și cu doamna Adina Vălean, comisar european pentru transport. Vom folosi acest prilej pentru a transmite interesul pentru consolidarea dialogului României cu instituțiile europene. 

Pentru Guvern, este prioritară respectarea pe deplin a îndeplinirii obligațiilor României în cadrul Uniunii Europene. Obiectivele Guvernului sunt gestionarea pandemiei, implementarea Planului Național de Redresare si Reziliență,  precum și accelerarea pregătirii pentru tranziţiile din domeniul verde şi cel digital. Țara noastră își asumă activ promovarea valorilor europene – democrație, stat de drept, drepturi fundamentale și consolidarea instrumentelor democratice.

În spiritul solidarității europene, consider că împreună, la nivelul Uniunii Europene, trebuie să căutăm soluții privind preţurile la energie şi menținerea rolului gazului și a energiei nucleare în perioada de tranziție. Pentru România, reprezintă un element esențial pentru securitatea energetică și stabilitatea sa economică. La întâlnirile pe care le vom avea,  vom pune accentul asupra interesului crescut pentru tranziția digitală, inclusiv în contextul relansării economice și a implementării PNRR. Voi transmite că țara noastră așteaptă finalizarea aderării la spațiul Schengen iar acest subiect constituie prioritate pe agenda guvernamentală. România și-a asumat finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, insistând pe tranziția către monitorizarea exclusivă prin mecanismul general european privind statul de drept valabil pentru toate statele membre.

Asigurarea stabilității fiscal-bugetare este o prioritate pentru România, pe care o vom prezenta oficialilor europeni. Și unul dintre cele mai concrete argumente în acest sens este proiectul de buget pentru anul 2022.  De altfel, astăzi, pe masa Guvernului, avem cea mai importantă legislație, din perspectiva efectelor sociale și economice: bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Vom aproba un buget echilibrat, responsabil și realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanțare și să consolideze economia pe termen mediu și lung, valorificând resursele financiare oferite de Uniunea Europeană.

Bugetul pentru 2022 răspunde atât așteptărilor imediate, cât și unei viziuni de dezvoltare și oportunităților viitoare, ce au ca scop o viața mai bună pentru  cetățenii României. Elaborarea bugetului este rezultatul unui proces responsabil, care ține cont de situațiile dificile cu care se confruntă România, asemenea multor alte state. 

Mă refer la criza sanitară provocată de COVID-19, șocul prețurilor la energie, respectând însă nevoia de consolidare bugetară, atât de importantă pentru creșterea sănătoasă si sustenabilă a economiei. În acest context, am reușit, prin bugetul pentru anul viitor, sa menținem o serie de pârghii care păstrează atractivitatea investitorilor pentru economia românească, dar și să pregătim investiții majore finanțate din fonduri naționale și europene. Filozofia bugetului pentru anul viitor se fundamentează pe stabilitate și predictibilitate, coordonate menite să încurajeze investițiile și să crească atractivitatea României ca destinație de business. 

Așa cum ne-am angajat, nu vom crește taxe și impozite, nu vom pune presiune asupra mediului de afaceri. Vom menține regimul fiscal actual al IMM - urilor, schemele de ajutor de stat pentru încurajarea investițiilor si toate măsurile aflate în vigoare pentru susținerea antreprenorilor.

Reducerea birocrației, extinderea digitalizării și reconsiderarea priorităților de finanțare în acord cu agenda europeană sunt coordonate reflectate în bugetul pentru anul viitor. Pregătim cât mai temeinic oportunitățile de utilizare a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 și a celor de care România va beneficia prin Planul Anual de Redresare si Reziliență, pentru a crește economia românească pe baze solide.

Avem pe masa ședinței de Guvern bugetul ce include cea mai mare alocare pentru investiții din ultimii 32 de ani. Fondurile însumează aproximativ 88,8 miliarde lei. Reprezintă practic dublul sumei investițiilor realizate în România în anul 2019. Valoarea acestor bani constă în beneficiile pe care le vor aduce pentru oameni proiectele realizate.

Pentru că infrastructura de transport este un obiectiv al agendei cetățenilor, doresc să menționez câteva dintre investițiile care vor primi finanțare în cursul anului viitor: autostrada Sibiu – Piteşti, autostrada Lugoj – Deva, autostrada Nădășelu - Suplacu de Barcau - Borş, inclusiv legătura Centura Oradea, autostrada A3, autostrada Câmpia Turzii – Ogra - Târgu Mureş, autostrada de Centură Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind Centura existentă, autostrada de Centură Nord a municipiului Bucureşti, drumul expres Craiova – Piteşti, Drumul expres Brăila – Galaţi,  podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, autostrada Ploiesti – Buzău.

Dacă dezvoltarea țării depinde de investiții și sprijinirea mediului privat, Guvernul este dator să se implice activ și în implementara politicilor sociale. Așa cum ne-am asumat prin Programul de Guvernare, în centrul preocupărilor Guvernului este cetățeanul, angajament care se reflectă în modul în care este structurat bugetul.

Pentru a proteja veniturile populației, îndeosebi ale persoanelor cu venituri mici sau din categorii vulnerabile, am stabilit un pachet de măsuri sociale: majorarea alocațiilor pentru copii, a indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități, creșterea pensiilor și acordarea ajutorului social pentru pensionari.

Aprobarea bugetului reprezintă garanția că aceste măsuri se vor aplica începând cu 1 Ianuarie 2022. Ministerului Muncii va avea un buget cu 6,7% mai mare față de anul în curs.

Criza energetică și consecințele asupra persoanelor cu venituri mici impun măsuri urgente de sprijin. Asigurăm finanțarea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului și ajutoare pentru încălzirea locuinței în sezonul rece.

În plus, am decis reducerea la 5% a Taxei pe Valoarea Adăugată pentru energia termică în sistem centralizat, pe perioada iernii, pentru a reduce efectele creșterii prețului la gazele naturale.

Gestionarea pandemiei COVID-19 și continuarea campaniei de vaccinare sunt, de asemenea, imperative în acest moment pentru depășirea crizei sanitare. 

Bugetul pentru anul viitor include resurse pentru finanțarea măsurilor de protecție sanitară, acordă prioritate investițiilor în secțiile de boli infecțioase și de terapie intensivă, pentru creșterea siguranței pacienților.

Comunitățile locale au în continuare nevoie de sprijin pentru proiectele lor de dezvoltare.

În discuțiile avute recent cu reprezentanții autorităților publice locale, am discutat despre modalitățile prin care Guvernul poate contribui la susținerea proiectelor de dezvoltare locală, fie că vorbim despre infrastructura de transport, în domeniile medical, educație sau social.

Bugetele locale vor avea importante alocări din taxa pe valoarea adăugată, precum și din celelalte surse de finanțare reglementate de lege.

Bugetul pentru anul 2022 răspunde așteptărilor justificate ale societății, dar corespunde și proiecțiilor de dezvoltare ale României. Banul public este alocat responsabil, oportun si transparent. 

În încheiere, aș dori să mulțumesc întregii echipe guvernamentale, tuturor miniștrilor și celor care și-au desfășurat activitatea pentru a finaliza acest demers ambițios al guvernului și, în mod special, reprezentanților Ministerului Finanțelor care au dat dovadă de reziliență și capacitate de efort în toată această perioadă. Vă mulțumesc foarte mult!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe