Actualitate

Miercuri, 05 Mai

Declarații susținute de premierul Florin Cîțu și ministrul transporturilor și infrastructurii, Cătălin Drulă, la finalul ședinței de guvern

Galerie foto - Ședință de guvern

Galerie foto - Briefing de presă

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: Bună ziua! În ședința de guvern de astăzi am aprobat un proiect de hotărâre de guvern prin care donăm încă 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca Republicii Moldova și am pregătit și detaliile pentru a dona 100.000 de doze de vaccin în Ucraina. Începând de săptămâna aceasta, cred că mai era doar o semnătură, dar de săptămâna aceasta putem să și vindem doze de vaccin AstraZeneca în Republica Moldova, 200.000 mii de doze lunar, aceasta a fost discuția cu Republica Moldova.

În același timp, tot în ședința de guvern de astăzi am aprobat Programul de convergență a României, un lucru foarte important, pentru că în acest moment avem deja strategia fiscal-bugetară, avem Programul de convergență și vom avea și PNRR, în toate sunt reforme pe care și le asumă acest guvern, reforme în sistemul de pensii, salarizare, companii de stat, administrație publică. Toate aceste reforme se regăsesc în aceste programe, important, acest Plan de convergență apare înaintea aprobării PNRR, ceea ce arată că acest guvern dorește reformă și veți vedea aceste reforme și în PNRR. Şi, bineînțeles, la finalul ședinței am avut o discuție cu tot guvernul despre PNRR și despre ceea ce o să discutăm săptămâna viitoare la Bruxelles și le-am cerut încă o dată miniștrilor implicare directă în acest moment, pentru a finaliza planul cât mai repede. Cam acesta au fost actele normative astăzi. Dacă sunt întrebări.

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, în cazul în care vor exista, să zicem, așa cum declarați şi dumneavoastră, restaurante unde să meargă doar persoane vaccinate, să se deschidă 100% doar pentru persoanele vaccinate, nu vorbim totuși de discriminare, dacă permitem accesul oamenilor care s-au vaccinat în diferite locuri?

Florin Cîţu: Am uitat să vă spun, două întrebări de fiecare. Vineri o să fie Comitetul interministerial și acestea sunt propuneri, propuneri pe care le vom discuta împreună cu Ministerul Sănătăţii, cu Ministerul Afacerilor Interne, toţi miniştri vor fi acolo, Ministerul Justiției, şi vom vedea care vor fi de fapt soluțiile. Eu am spus cum aş vedea eu lucrurile şi acestea sunt propuneri. Până la urmă, există un mod de a motiva populația, fiecare țară are un mod de a motiva populația. Am văzut și Germania folosește acest model, dacă în Germania este ok să motiveze, să aibă beneficii pentru persoane vaccinate, cred că putem să fim și noi ok, până la urmă este singura soluție de a scăpa de pandemie: vaccinarea. Şi faptul că lumea se vaccinează cred că este normal din punctul meu de vedere să poți să beneficiezi, și ca o parte din restricții să fie ridicate pentru cei care se vaccinează. Mai aveți o întrebare.

Reporter: Dacă se poate încă o întrebare. În legătură cu campania de vaccinare, în urmă cu câteva săptămâni vorbeam despre o campanie amplă, în care vor fi implicați inclusiv artiști și așa mai departe, se face ceva acum, aţi discutat cu ei?

Florin Cîţu: Bineînțeles că se face. Dar, până la urmă, această campanie, eu am văzut că sunt și artiști care s-au vaccinat și au anunțat public că se vaccinează, nu este nevoie să vină guvernul să împingă pe toată lumea de la spate, această vaccinare este un bun public, toți beneficiem de ea. Guvernul a făcut un efort și are dozele, avem dozele disponibile pentru toată lumea să se vaccineze, avem centre de vaccinare, începând din acest weekend ne putem vaccina fără niciun fel de programare, doar cu buletinul, și în centrele unde avem Pfizer și Moderna. Deci, există vaccin, există centre de vaccinare, sunt deschise non-stop, se deschide și un maraton de vaccinare în acest weekend, nu există nicio scuză să nu ne mai vaccinăm şi să putem să revin la normalitate cât mai rapid.

Reporter: Bine era să fie convinși cumva oamenii.

Reporter: Bună ziua, domnule premier! Sunt state care se confruntă de asemenea cu lipsa interesului pentru vaccinare. Statele Unite, spre exemplu, care oferă stimulente, mă refer aici, de la bere în Chicago, până la jointuri de marijuana în New York City și Washington. Ce stimulente are guvernul în vedere pentru a revigora vaccinarea?

Florin Cîţu: Cel mai bun stimulent, revenirea la normalitate, la o viață fără mască, în care putem să circulăm liber oricând, oriunde, ăsta este cel mai bun stimulent. Nu cred că este nevoie de altceva.

Reporter: S-a implicat şi Administraţia, președintele Biden a anunțat că oferă un credit de finanțare pentru companiile care oferă zile libere. Vă gândiți la așa ceva?

Florin Cîţu: Noi am oferit companiilor în România centre de vaccinare, în companiile suport se face acest lucru. În același timp, va fi încă o propunere pe masa comitetului interministerial pe care am făcu-o ca în office space, în birouri, în companii, dacă toate persoanele sunt vaccinate să nu se mai poarte mască, de exemplu. Sunt propuneri care sunt pe masă. Deci există aceste motivații și în România. Vom vedea de motivații financiare dacă este nevoie mai târziu, dar eu cred că suntem responsabili și vrem să revenim la normalitate cât mai repede.

Reporter: Dar sunteți om politic și aveți o viziune de perspectivă, totuși. Dacă nu atingem acel milestone de cinci milioane, ce plan de rezervă aveți? Ne așteptăm din nou la restricții? Sau nu le veți ridica?

Florin Cîțu: Exact, nu le vom ridica. Vom merge mai departe așa cum este situația acum, dar eu nu cred, eu cred că dorința noastră, a românilor, e mult mai mare, de a reveni la normalitate e mult mai mare decât orice și ne vom vaccina și vom trece și de această perioadă.

Reporter: Mulțumesc.

Florin Cîțu: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! În Ungaria, de pildă, vor fi date anumite carduri pentru super imunitate persoanelor care se vaccinează, cu ele vor putea merge la meciuri de fotbal, la restaurante sau în alte zone, spații închise. Cum vedeți dumneavoastră acest lucru, dacă există o astfel de variantă în lucru și în România și dacă nu cumva vi se pare discriminatoriu.

Florin Cîțu: Avem certificat de vaccinare și în România și vom face Campionatul European în România pentru persoanele vaccinate. Deci, deja există aceste lucruri. Noi am spus de la început și am avut discuția cu organizatorii de evenimente, care au fost de acord, la Cluj, știți foarte bine, m-am întâlnit cu organizatorii celor mai mari evenimente, la București - cu cei de la București, avem Summer Well la București, eu credeam că o să facem primul la București, și toți au fost de acord că vor să facă aceste evenimente doar cu persoane vaccinate. La toată lumea ne-a prezentat acel eveniment-pilot din Spania, unde au fost persoane vaccinate. Deci, cam asta este tendința.

Reporter: Când am putea participa la nunți, botezuri, evenimente cu mai multe persoane?

Florin Cîțu: Când ne vom vaccina. Este, iarăși, o propunere pe care am făcut-o pentru Comitetul interministerial pentru vineri, pentru a avea evenimente private cu persoane vaccinate.

Reporter: Și de luna aceasta?

Florin Cîțu: Nu, de la 1 iunie. Avem o țintă, până la 1 iunie, trebuie să nu grăbim lucrurile, să le permitem oamenilor să se vaccineze.

Reporter: Bună ziua! Spuneați că o propunere care să se aplice de la 1 iunie, aceea cu renunțarea la mască în birourile în care toți angajații sunt vaccinați? Aș vrea o...

Florin Cîțu: Este o propunere pe care am făcut-o Comitetului interministerial, este pe masa comitetului, vom vedea ce spun cei de la Ministerul Sănătății, ce spun cei de la Ministerul Afacerilor Interne. Toți sunt acolo și vedem și opiniile lor. Este ceea ce eu cred că se poate face - dacă într-un birou toate persoanele sunt vaccinate să stea fără mască.

Reporter: De la 1 iunie.

Florin Cîțu: Da.

Reporter: Și o altă întrebare legată de ce s-a întâmplat astăzi din cauza unor probleme ale platformei de înregistrare a vaccinării: au fost oameni care au trebuit să aștepte mai multe ore să primească acel certificat de vaccinare, dacă ați aflat care au fost cauzele pentru care s-au produs aceste perturbări și dacă o astfel de situație s-ar putea repeta și ar putea să îi facă pe oameni să nu mai fie așa dornici să se vaccineze.

Florin Cîțu: De vineri, din acest weekend, putem să ne vaccinăm oriunde, în centrele Pfizer și Moderna, doar cu buletinul, fără niciun fel de programare. Astăzi a fost o problemă cu prea multe persoane care au încercat în același timp, vreo 40.000 de persoane. Este o platformă pe care am făcut-o anul acesta, nu este perfectă, îmi cer scuze pentru cei care au avut de așteptat. Dar, repet, de vineri nu mai este nevoie de programare și ne putem vaccina în orice centru doar cu buletinul.

Reporter: De la STS am înțeles că problema nu a fost la platforma de înregistrare, ci la Registrul Electronic de Vaccinare, cel de la INSP.

Florin Cîțu: Da, deci cred că au fost prea multe persoane dintr-o dată care s-au... Și acela nu este administrat de STS.

Reporter: Se mai poate repeta situația în viitor?

Florin Cîțu: Nu, dacă de vineri mergem și ne înregistrăm, eu cred că nu o să mai fie nicio problemă.

Reporter: Și dacă îmi mai permiteți o întrebare legată de revenirea tuturor elevilor la școală. Spunea ministrul educației că ar fi posibil ca peste două săptămâni să se întâmple asta. În ce condiții, ce ar trebui să facem ca să ajungem în această situație, ca toți elevii să poată merge la școală?

Florin Cîțu: În primul rând, ar trebui să avem... nu știu, nu am discutat cu domnul ministru care sunt condițiile, dar acolo e discuția între Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Dar eu cred că e important să avem tot personalul din sistemul de învățământ vaccinat, ca să reducem riscul de răspândire al virusului, și după aceea putem să discutăm.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! GRECO a transmis astăzi că nivelul de respectare a recomandărilor privind prevenirea corupției în rândul parlamentarilor și magistraților este nesatisfăcător și, de asemenea, România a îndeplinit doar 5 din cele 18 recomandări. Care este poziția dumneavoastră?

Florin Cîțu: Bine, acum, tot raportul spune un lucru foarte important: că suntem pe drumul cel bun. Deci, această coaliție este pe drumul cel bun și trebuie să continuăm reformele pe care le-am început. Eu aș spune câteva lucruri: în primul rând, am oprit răul și am inversat efectele negative ale reformelor inițiate în perioada 2017-2019; deci, acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut, am oprit ceea ce s-a întâmplat atunci. În acest moment, suntem în plin proces de reformă a legilor justiției. Acestea se discută în coaliție. Cred că mergem în direcția cea bună, dar ceea ce pot să spun eu, în această administrație, în acest guvern - legile justiție nu vor mai fi abuzate și nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017-2019.

Reporter: Pe ordinea de zi a ședinței de guvern ați avut un memorandum privind evaluarea miniștrilor...

Florin Cîțu: A fost aprobat.

Reporter: .... și ați mai avut unul privind datoria guvernamentală.

Florin Cîțu: Au fost aprobate amândouă.

Reporter: Care este perspectiva pentru datoria guvernamentală?

Florin Cîțu: Depinde pe ce scenarii mergeți dumneavoastră. Sunt trei scenarii acolo, eu merg pe cel mai optimist, dar rămâne în jur de 50% până la următoarea.

Reporter: Și dacă, totuși, nu se va întâmpla acest lucru, ne putem aștepta la reduceri de salarii, reduceri de pensii?

Florin Cîțu: Se va întâmpla acest scenariu. Am arătat și anul trecut, și anul acesta că poți să administrezi o perioadă dificilă fără să destabilizezi finanțele României. Este o premieră. Din punctul meu de vedere, cred că nu s-a mai întâmplat așa ceva în ultimii 30 de ani: să ai doi ani de zile fără nicio modificare la Codul Fiscal, să nu umbli la taxe, să nu umbli la impozite, să nu modifici /.../ Am făcut așa cum am promis când am preluat mandatul finanțelor publice, în 2019, în noiembrie: am spus că nu vom crește, nu vom introduce taxe noi, ci vom putea să administrăm economia, pentru că vrem predictibilitate, asta ne-au cerut oamenii. Veți vedea că și anul acesta va fi al doilea an fără niciun fel de modificare și vom merge așa și în viitor.

Reporter: Bună ziua. Ar putea fi o soluție ca restaurantele să-și delimiteze zone pentru vaccinați și nevaccinați, cum se face cu fumătorii și nefumătorii?

Florin Cîțu: Dacă este o propunere și e discutată în comitetul interministerial, vom vedea ce spun. Deocamdată, nu este o propunere. Aștept astfel de propuneri prin intermediul asociațiilor restaurantelor, Ministerului Economiei și, apoi, în comitet.

Reporter: Veți fi prezent și dumneavoastră la începerea primului maraton de vaccinare din București, pentru a spori încrederea?

Florin Cîțu: Da, voi fi, și nu numai acolo, merg la mai multe centre de vaccinare. Voi merge și la companii care vor avea centre de vaccinare, voi fi în perioada următoare la multe centre vaccinare, pentru a ajuta campania. Dacă se putea, m-aș fi vaccinat din nou, dar se pare că nu se poate.

Reporter: Bună ziua. Am văzut astăzi o comunicare din partea ministrului fondurilor europene și a ministrului educației că dacă, inițial, pentru Programul Național de Redresare și Reziliență pentru educație fuseseră gândite mai multe fonduri, acum negocierile se vor purta pe 3,7 miliarde. V-aș întreba de ce s-a ajuns la această reducere pe acest capitol și pe ce alte capitole am putea vedea reduceri de finanțare, să spunem așa?

Florin Cîțu: Îmi place cum scoateți așa câte un capitol din PNRR și vă uitați la el. PNRR-ul, inițial, cel cu care am plecat la Bruxelles, avea 42 de miliarde, acesta are 29 de miliarde. La toate capitolele au fost reduse sumele și nu aleatoriu, au fost reduse în funcție de feed-back-ul pe care l-am trimis la Comisie, referitor la proiectele care erau în acel PNRR. O parte dintre ele le-am transferat pe alte finanțări - pe fonduri europene, pe buget. Nu pentru că nu erau proiecte bune, toate sunt proiecte bune. Dar unele dintre ele nu erau în faza în care puteau să fie terminate până în 2026, și atunci nu avea rost să le punem în PNRR, le punem în altă finanțare și proiectele rămân. Așa și cu aceste proiecte care, dacă au fost scoase de la Educație, rămân, sunt proiecte importante și vor fi finanțate ori de la buget, ori prin fonduri europene.

Reporter: Săptămâna viitoare veți avea clar creionat proiectul pentru Programul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât să se încadreze exact în cele 29,2 miliarde?

Florin Cîțu: Avem un proiect, acum, care se încadrează în cele 29,2 miliarde, cu fiecare zi se solidifică această imagine. Săptămâna viitoare este o discuție puțin mai amplă, pentru că sunt mai multe lucruri de discutat la Comisia Europeană despre PNRR, despre alte câteva lucruri, reforme - partea de reforme este, de fapt, ceea ce vreau să discut mai mult la Comisia Europeană. Este important pentru acest guvern, care și-a asumat reforme, să merg și să fie foarte clar că ne ținem de aceste reforme. Ați văzut că agențiile de rating deja au încredere că mergem mai departe cu aceste reforme, și Comisia Europeană, vom vedea și negocierile pe procedura de deficit excesiv, dar partea de forme trebuie explicată foarte bine.

Reporter: Și dacă îmi mai permiteți o foarte scurtă întrebare pe certificatul verde. Astăzi ar fi trebui să înceapă în parlament discuțiile legate de această inițiativă europeană, nu a existat un punct de vedere al guvernului; un motiv pentru care nu a fost avansat până acum?

Florin Cîțu: O să verific de ce nu a fost avansat.

Reporter: Dar susțineți, presupun...

Florin Cîțu: Este o inițiativă europeană, este aprobată la nivel european.

Reporter: Domnule premier, cum comentați incidentul cu uciderea ursului Arthur,  practic, cel mai mare urs care trăia pe teritoriul României și, din câte înțeleg, și în Uniunea Europeană. Care e poziția în acest sens?

Florin Cîțu: Interesantă întrebare la Money.ro, mă așteptam să mă întrebați ceva de financiar. Am avut o discuție cu domnul ministru, înțeleg că există o anchetă, vom vedea care vor fi rezultatele. Se pare că nu toate informațiile din spațiul public sunt corecte, și atunci nu aș vrea să comentez ceva ce nu este corect, dar se pare că nu este cel mai mare urs, până la urmă. Vom vedea care sunt concluziile anchetei. Mulțumesc. Vă rog, domnule ministru al transporturilor.

Cătălin Drulă: Bună ziua! Am câteva vești foarte bune, una de-abia am primit-o acum cinci minute, dar încep cu cele din ședința de guvern. Am aprobat astăzi indicatorii tehnico-economici, adică investiția A7 Ploiești-Buzău. Este un moment mare pentru acest proiect, practic, este asumarea că acest proiect se va face, aprobarea investiție de către Guvernul României. Ce este absolut special la acest proiect, și vă spun ca om care urmăresc de 10 ani infrastructura, este că acest moment va fi urmat imediat de pași concreți, adică, fiind un proiect care a fost pregătit în ultimii doi ani la stadiul de detaliu, cu proiect tehnic, cu partea de exproprieri, de relocări de utilități, deja avem în curs exproprierile și vor fi lansate cât de curând, iar licitația pentru construcție, deci, pentru execuție va fi lansată până la sfârșitul lunii mai. Practic, spre deosebire de alte proiecte și, nu știu, pot să iau aici exemplul Autostrăzii de Centură A0 a Bucureștiului sau Drumul Express Craiova-Pitești, sau orice proiect la care vă gândiți de autostradă din România, unde între momentul în care investiția a fost aprobată în ședința de guvern, la cele două menționate mai devreme momentul era în 2008, și momentul în care avem efectiv utilaje în teren pot să treacă 6 ani, 12 ani. Aici lansăm licitația chiar luna aceasta, facem exproprierile chiar acum. Nu vom mai avea toate acele situații neplăcute, în care spunem că proiectul a fost făcut acum 10 ani şi au apărut diferențe în teren și nu avem exproprieri și că se mai amână dintr-un motiv sau altul. Nu, pur și simplu, la semnarea contractului, care depinde de durata desfășurării licitației, după cum știți, să zicem, un caz optimist ar fi 4-6 luni, acum mai depinde și de partea de contestații, dar știu că sunt în lucru și la nivelul Guvernului și al Parlamentului legislații care să facă mai favorabilă, mai rapidă partea de contestații. În orice caz, de la semnarea contractului, constructorul poate intra direct în teren. Nu urmează o pauză, un an de zile, doi ani de zile până când efectiv vedem lucrări. Este vorba de un proiect care are o lungime de 63 de km. Este un proiect pe care îl vrem finanțat prin PNRR. Am fost la Bruxelles recent şi am discutat în mod particular despre acest proiect. Este un proiect cu perdele forestiere pe acest sector între Ploiești și Buzău, avem aproape 60 de km de perdele forestiere, avem patru spații de servicii, generoase, cu suprafețe mari, cu infrastructură pentru vehicule electrice, suprafața perdelelor forestiere este de 160 de hectare. Nu este vorba de trei copaci ici și colo, ci de efectiv o pădure liniară. Sunt zeci de kilometri de drumuri auxiliare modernizate, drumuri locale, foarte multe structuri, poduri și pasaje, sunt 6 noduri rutiere, cel de la Dumbrava, unde se ramifică din autostrada A3 București-Ploiești, undeva, din memorie citez, de la aproximativ 40 de km, de la începutul autostrăzii, din Șoseaua Petricani se ramifică autostrada către Moldova. Chiar aici am avut o discuţie și cu colegii, știți că această autostradă este până la Moara Vlăsiei, din București, este pe trei benzi, de fapt, intenția inițială, în 2006-2007, când a fost demarat acest proiect, a fost să fie trei benzi până la punctul de ramificare spre Moldova. Pentru că traficul va crește foarte mult în momentul în care va fi finalizată această autostrada. Practic, tot ce vine din Moldova va merge spre București pe această autostradă, plus tot ce vine de pe Valea Prahovei, dinspre Brașov, dinspre Ploiești, dinspre sud-estul Transilvaniei, și atunci se adună totul pe o singură autostradă care merge către București și am vorbit cu colegii să demarăm de acum evaluarea de trafic pe care o vom avea peste cinci ani. Pentru a nu ne trezi în situaţia în care ne trezim tipic în România, că constatăm la un anumit moment că proiectul nu mai este suficient şi de-abia de atunci ne apucăm să facem ceva, ştiţi, intersecții sufocate ş.a.m.d. Deci, să facem proiectul de acum, ca cei care vor fi după noi să aibă un proiect gata pregătit sau poate chiar să îl lansăm în execuție. Mă refer la adăugarea celei de-a treia benzi pe sectorul Moara Vlăsiei-Dumbrava, deci, până la ramificație. Următoarele sectoare, Buzău-Focșani, Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani din această autostradă sunt într-un stadiu similar. Este vorba de un decalaj de câteva luni, nu am exact calendarul în minte în momentul de față, dar este în jur de trei, patru luni între fiecare secțiune. Deci, anul acesta cred că pe toate, până la Pașcani, este vorba de 320 de km de autostradă, le putem scoate la licitație, repet, e vorba de licitație de execuție. Partea de proiectare este făcută deja de companie, deci, se poate intra deja în teren când semnăm contractul. Este o sumă mare pentru întreg proiectul, este vorba de câteva miliarde de euro, pe care îi vrem finanțați din Programul PNNR și pentru asta am argumentat şi așa va fi transmis Programul PNRR la Bruxelles.

Un alt act normativ, de fapt, haideți să vă dau vestea, că nu mai am nici eu răbdare. Am primit acum 20 de minute o veste excelentă, s-a respins ultima contestație, definitiv, la Curtea de Apel pentru lotul 2 din Autostrada de Centură a Bucureștiului. Autostrada A0, în partea de nord, lotul 2 este între DN 1, deci, zona Corbeanca, și DN 2, zona Colentina. Acest sector de autostradă a fost câștigat de o firmă românească care lucrează foarte bine și cu alte proiecte din țară, spre exemplu, pe Drumul Express Craiova-Pitești. Fusese respinsă deja contestația la prima etapă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, s-a respins și la Curtea de Apel, am primit această veste chiar acum 20 de minute. Ceea ce înseamnă că se poate semna acest contract, deci, este al doilea lot de pe zona de nord a Autostrăzii de Centură a Bucureștiului, A0, care va avea contract semnat. Lotul 4 este semnat cu aceeași firmă, în zona între Autostrada A2 și DN 3, în zona lacului Cernica.

Mai am câteva vești. Să zicem că astea erau cele mari, dar eu cred că sunt importante și cele pe care le voi menționa. Pe A0 Sud am avut o hotărâre de guvern care a trecut în ședința de guvern. O să pară rizibilă suprafața expropriată - 130 de metri pătrați, dar câteodată aceste suprafețe minuscule sunt extrem de importante. Este vorba de suprafața pe care se va reloca un stâlp de înaltă tensiune, care bloca lucrările acolo. E vorba de o linie de înaltă tensiune de 400 de kilovolți, e o lucrare mare. Aici vreau să menționez colaborarea excelentă pe care am avut-o cu premierul pentru toate aceste proiecte de infrastructură. Pe cât de repede am putut să le introducem în ședința de guvern, pe atât de repede le-am avut acceptate, câteodată pe lista suplimentară, ceea ce înseamnă că nu se pierde o săptămână sau două de lucru. După ce hotărârea de guvern trece prin guvern, sunt vreo 45 de zile până efectiv se poate lucra pe acel teren, sunt niște formalități de făcut. Deci, orice săptămână pierdută înseamnă lucru în teren. Și, ca o notă la partea de observații, genul acesta de situații în care după ce un proiect e început și constructorul este în teren și ne mai trebuie niște teren pentru un stâlp de înaltă tensiune, pe proiectul A7 de care am vorbit mai devreme nu se vor mai întâmpla. Pentru că toate proiectele de relocare de utilități, absolut fiecare centimetru de teren, proiectul este făcut la detaliu. Nu apar ulterior ca factori neprevăzuți. Încă o veste, și asta era mare: autostrada A8 începe proiectarea vineri, pentru tronsonul Târgu Neamț-Iași-Ungheni; este vorba de cei aproximativ 100 de km care traversează de la est la vest Moldova la latitudinea Iașiului. Este același timp de contract bazat pe cum lansăm licitația de execuție pentru A7, numai că pentru A8 din păcate nu am avut acest pas făcut din urmă. Astăzi am putut lansa o licitație de execuție de lucrări; este vorba de studiu de fezabilitate+proiect tehnic, 24 de luni, exact cum a fost și la A7. De altfel, proiectul A7 pot spune că a fost destul de mult în calendar. Documentația pe baza căreia la sfârșitul acestei luni lansăm licitația pentru Ploieși-Buzău, a fost semnat contractul și început în noiembrie 2018, deci la sfârșit de 2018, trebuia la sfârșit de 2020. Este o întârziere de câteva luni, dar, în mare, a fost în grafic. Ce vreau să spun prin asta și de ce subliniez este că, atunci când avem proiectele bine pregătite, salvăm enorm de mulți ani în implementare. În loc să avem un proiect fușerit în trei luni de zile și după aia să stăm nouă ani în construcție în loc de doi. Stăm doi ani și pregătim proiectul și apoi execuția lucrărilor durează efectiv doi ani. Avem astfel de exemple de succes deja, va fi și acel lot de autostradă de lângă Târgu Mureș început în iulie anul trecut, care va fi finalizat la sfârșitul acestui an, deci nici măcar un an și jumătate, tocmai pentru că totul a fost pregătit dinainte acolo. Și ultima veste de astăzi este că s-a dat ordinul de începere, știu, e o durere pentru cetățenii care folosesc Aeroportul Bucureşti, Aeroportul Otopeni, s-a dat ordinul de începere pentru modernizarea parcărilor publice. În sfârșit, vom avea acolo, la sfârșitul lui 2021, parcarea de la Sosiri supraetajată, cu sistem modern de plată, cu cititor de numere de înmatriculare, cu bariere moderne. Scăpăm de acel sistem oribil cu fisa, care ne blochează parcarea și așteaptă toată lumea la cozi. Dacă sunt întrebări.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Câți km de autostradă intenționați să construiți prin PNRR?

Cătălin Drulă: În PNRR am inclus ca proiecte majore autostrada A7, despre care vă vorbeam, o să citez dimensiunile din memorie, v-aș ruga dacă pot să vi-l dau efectiv ulterior după ce o să mi se...

Reporter: Poate o să faceți și un calcul, ca să știm exact.

Cătălin Drulă: Să fac eu calculul? Putem să îl facem împreună: 320 de km pe A7, este vorba de capetele autostrăzii A8 sectorul Târgu Mureș-Târgu Neamț, cred că sunt 30 cu 20, în jur de 50 de km, unu lângă Târgu Mureș și unu lângă Târgu Neamț. Este vorba de autostrada A3, între Cluj și Zalău, ca să nu dau niște nume de localități care nu spun așa de mult. Și acolo cred că sunt 70 de km, dar, v-am zis, mă faceți să fac un exercițiu din memorie. Și mai e vorba de Lugoj-Deva, acolo unde se fac acele tuneluri pentru urși; nu sunt pentru urși, sunt pentru mașini, doar mamiferele pot migra pe deasupra, nefiind afectat terenul. Acea singură secțiune lipsă pe autostrada între Sibiu și Nădlac, acolo sunt 9 km, dar este o lucrare amplă, scumpă, sunt două tuneluri în lungime combinată de aproximativ doi km. Deci acestea sunt proiectele majore pe care le-am solicitat pentru finanțare din PNRR. Și, bineînțeles, în funcție de evoluția din anii următori, știm că toate aceste programe de finanțare, în fine, se mai ajustează pe parcursul lor, iar în funcție de realitate se pot adăuga și alte proiecte.

Reporter: Deci, până în 500 de km de autostradă construiți până în anul 2026. Cum reușește România în acest mandat să construiască 500 de km de autostradă, în condițiile în care nu stă bine la acest capitol, pe care l-ați descris și dumneavoastră, vorbeați despre contestații, exproprieri, judecată și celelalte.

Cătălin Drulă: Pot să spun că stăm mai bine ca niciodată și asta o spun cifrele, nu eu. Avem un record pe partea de investiții pe primele patru luni ale anului. Suntem undeva în creștere cu 14% față de anul trecut. Și, ca să aveți un termen de comparație față de un an anterior 2019 sau 2018, este mult mai mult decât dublul sumei care fusese atunci consumată pe primele patru luni. Pe întregul an sperăm să avem recordul absolut de investiții în autostrăzi și căi ferate de după Revoluție, așa am bugetat. Proiectele merg bine și suntem în grafic deocamdată. Avem un stoc semnificativ de proiecte și, așa cum am mai explicat, în această conductă de proiecte, pipeline în engleză, important și ce s-a pus înaintea ta, și ce pui tu mai departe. Deci, eu sper ca în următorii ani, că nu trebuie să ne gândim doar la anul actual, și pe 2022, 2023, până chiar și la 2026, cum vorbeam și de exemplul celei de-a treia benzi pe A3, o să avem un stoc semnificativ de proiecte mature, proiecte care se implementează. Acum, dacă vreți, e important și ca industria să țină pasul, pentru că contractorii care lucrează își cresc capacități în fiecare an, investesc în utilaje și, din această perspectivă, această finanțare prin PNRR este extraordinară, pentru că vine să completeze ce puteam lua deja din fonduri europene, de pe programele normale, de pe programele operaționale. Evident, întotdeauna e loc de mai bine, dar cred că, în acest moment, din punct de vedere al investițiilor, suntem într-un punct bun, adică e o frenezie de investiții pe tot parcursul României și va fi în următorii ani. Important este să ne asigurăm că se menține acest ritm și că crește.

Reporter: Astăzi s-au demarat lucrările pe DN1 în zona Azuga. Care este motivul pentru care pornim aceste lucrări în momente aglomerate, să spun așa, începe vara?

Cătălin Drulă: Nu le pornim în momente aglomerate, e un pod din anii '30, care nu a mai fost reparat cred că de peste 20 de ani și care are un grad de pericol. Nu ne putem permite pe o infrastructură critică națională să ținem un pod în grad de pericol. Magie nu există, deci trebuie să lucreze efectiv cineva la el. E o licitație pornită din anii trecuți, s-a ajuns la un contract semnat. Acum trebuie să se execute acele lucrări. Nu va fi restricționat traficul ușor, doar cel peste 7,5 tone, care din păcate, pe durata desfășurării lucrărilor va trebui să meargă pe ruta ocolitoare, pe DN1A. Ce să vă spun, sunt lucrări necesare, ar fi bine să le facem la timpul lor, asta era, e un pic trecut timpul când trebuia făcut acest pod.

Reporter: Spuneați că este nevoie urgentă de dezvoltare a infrastructurii. Ce alte fonduri accesăm în acest moment pentru dezvoltarea infrastructurii, în afară de PNRR, pe care lucrăm?

Cătălin Drulă: Mai avem Connecting Europe Facility, care este un program tot al Comisiei Europene, mai ales pe partea de cale ferată. Între Brașov și Sighișoara sunt niște proiecte majore, tot așa, de miliarde de euro, cu un tunel de 7 km care va fi săpat cu tunnel boring machine. Și, în fine, mai sunt și proiecte sau programe mai mici din fonduri europene și ne gândim, evident, pentru anii următori, dacă va fi nevoie să suplimentăm inclusiv cu noi contracte cu instituțiile financiare internaționale. Deocamdată, ne-am asigurat, ne-am luptat foarte mult în aceste luni pentru finanțarea din PNRR, din Planul de Reziliență, și să avem proiectele care să tragă acești bani.

Reporter: Bună ziua! Voiam să vă mai întreb ce se întâmplă la Metrorex; știm că acolo au fost două variante - fie să taie salariile cu 18%, fie vor fi făcute concedieri, undeva la 500 de angajați. Pe ce variantă se merge până la urmă?

Cătălin Drulă: Nu știu de unde sunt variantele acesta și nici cifrele de concedieri, în orice caz nu de la mine, adică, ca să punem premisa întrebării corect. La Metrorex, mă rog, serviciul continuă să fie furnizat zi de zi bucureștenilor. Consiliul de Administrație și managementul pe care l-am numit acolo face eforturi pentru a restructura această companie și a o aduce în zona de eficiență. Într-adevăr, la nivelul actual și la numărul actual de salariați, masa salarială nu este sustenabilă, în condițiile de venituri ale companiei - salariile sunt undeva la 750 de milioane, iar citez cifre din memorie, iar veniturile cred că sunt până în 200 de milioane, mai ales în această perioadă de pandemie, dacă ar fi vremuri normale ar fi 300. După cum vedeți este un dezechilibru destul de mare, compania mai are și alte costuri. Poate de aici vine întrebarea dumneavoastră, că undeva trebuie să crape, cum spuneți. Da, există varianta, bineînțeles, sau, mă rog, ar fi putut să existe varianta unei înțelepciuni, mai ales din partea sindicatului, care, de altfel, s-a ocupat de alte lucruri, după cum știți, de protecția unor privilegii și a unor ilegalități, cum e cea cu spațiile comerciale. Până la urmă, o companie care nu își poate aduce venituri să îşi acopere cheltuielile intră în insolvență, e și obligatoriu să intre în insolvență, există legi care obligă Consiliul de Administrație la asta. Eu sper să nu se ajungă acolo și să putem vorbi de o companie care să aibă cheltuielile salariale într-o zonă sustenabilă. Vă aduc aminte că ele au crescut de trei ori, adică acest 750 de care am vorbit era, în 2016, 250, ca să știm de unde am plecat și unde am ajuns.

Reporter: Voiam să vă mai întreb despre Aeroportul Otopeni. În ultima perioadă presa a scris că mai mulți pasageri, de fapt, toţi pasagerii care au nevoie de teste rapide şi nu numai sunt efectiv racolați din aerogări, de la birourile de check-in, duşi cu anumite mașini, îngrămădiți de multe ori, deci, fără nicio urmă de distanțare, și duși într-o parcare unde li se oferă aceste teste antigen pentru COVID-19, făcute în câteva containere sau corturi. Dacă știți, în primul rând, despre această problemă, dacă a ajuns la dumneavoastră vreo sesizare. Dacă ați discutat cu cei de CNAB și ce măsuri se impun.

Cătălin Drulă: Ştiu oarecum această problemă. Am călătorit şi eu recent, când am fost la Bruxelles, întoarcerea a fost prin Amsterdam. Este cred o chestiune care ţine de companiile aeriene și de ţările în care zboară aceste companii. Spre exemplu, Olanda cere acest test antigen, care a venit ca o surpriză, în fine, regulile sunt foarte dinamice în această perioadă, contractul cu acel furnizor sau relația de care vorbiți este privată, nu ține de Aeroportul București, este între operatorul aerian, în cazul acesta operatorul olandez, şi acea firmă care oferă servicii medicale, deci, nu e o chestiune care ține de Aeroportul București. Cred că, nu pot decât să bănuiesc, dar aici sunt mult pe tărâmul speculațiilor, și vreau să rețineți asta, înainte să dăm vreun titlul, probabil companiile aeriene, în loc să îi spună omului 'nu ai test antigen, nu îţi pot face boardingul, du-te acasă', având în vedere că zborul este peste o oră, le oferă o alternativă şi au căutat o alternativă de urgenţă. Din câte ştiu, acel centru există de mult timp acolo, de anul trecut, deci, nu este ceva care s-a creat ca o oportunitate speculativă în acest moment.

Reporter: Dar e normal să se certe angajații unor clinici medicale pe pasageri în aeroport? Despre asta vorbim. Pentru că sunt două clinici medicale, una care este în aeroport, una peste drum de aeroport, efectiv angajații lor se ceartă pe pasagerii din aeroport.

Cătălin Drulă: Da, situația asta nu o ştiu, deci, sunt pe tărâmul speculațiilor aici.

Reporter: Bună ziua! În ce stadiu este Drumul Express Craiova-Pitești și când se va putea circula pe ruta ocolitoare Balș-Slatina?

Cătălin Drulă: Merge foarte bine. Am fost acum trei săptămâni şi câteva zile acolo, lucrările au continuat să progreseze, suntem în target, suntem în ce ne-am propus, adică, la sfârșitul acestui an, Balș-Slatina, acest tronson 2 - tronson 2, lot 1 și lot 2, aşa este tehnic -, deci, cei 40 de km să fie deschiși traficului. Deci, practic, la sfârșitul acestui an, fie că venim dinspre Craiova nu mai intrăm în Balș, nu mai trecem prin Slatina, ne urcăm pe acest drum expres, care este aproape ca o autostradă, o platformă de 22 de m în loc de 26, şi coborâm după Slatina. A început să se lucreze și la lotul 3, în continuare am dat acolo autorizațiile foarte recent, acum o lună, două, deja se lucrează bine, s-a lucrat la fundațiile structurilor, cu foreze pe tot terenul, decopertarea este făcută. La lotul 4, ultimul, care este înspre Pitești, iarăși contestațiile. Acolo avem primul răspuns de la CNSC, care a respins contestațiile. Cred că compania chiar vrea să semneze contractul, se poate semna și după prima decizie, cu oarecare risc, și ăsta e un lucru pe care poate îl corectăm prin legislație, că dacă Curtea de Apel, care e ultima instanță, se pronunță invers, va trebui să desfaci contractul, adică te poate băga un pic în belele. Dar acolo mai urmează decizia finală a Curții de Apel. Dacă este ca cea pe care v-am anunțat-o mai devreme, atunci avem tot lotul contractat. Lotul 1 - mai avem o bucățică mică unde s-au făcut exproprierile acum câteva săptămâni și, v-am zis, după hotărârea de guvern, durează 30-40 de zile până se poate intra în teren; în rest, pe ceilalți 14 din 17 km ai lotului se lucrează, va fi gata la sfârșitul anului viitor. De fapt, aici este o informație pe care trebuie să o verific. Cred că și lotul 3, cel despre care vă vorbeam, ar putea fi gata la sfârșitul anului viitor. Lotul 2, cel care e cel mai important, pentru că e bypass la cele două localități cu trafic oribil în fiecare weekend sau perioadă aglomerată, e gata anul acesta.

Reporter: Bună ziua! Aminteați mai devreme despre vizita de la Bruxelles și aș vrea să vă întreb dacă, în urma discuțiilor, veți merge la Bruxelles cu PNRR, cu 4,5 miliarde de euro, dacă îmi aduc bine aminte, pentru autostrăzi și 4,5 miliarde de euro pentru feroviar și metrou. Rămân aceste sume?

Cătălin Drulă: Sunt încă discuții fine-tuning, mici ajustări care se mai fac la program. Undeva în zona de 8 - 8 miliarde și ceva, nu, nu am exact suma acum, 8 - 8 miliarde și jumătate este suma alocată transporturilor. Noi am ținut foarte mult și am explicat la Bruxelles că este parte inclusiv din recomandările de țară, care pentru Comisie sunt foarte importante, să completăm această rețea de bază. Și m-am întâlnit cu trei comisari, m-am întâlnit cu directorul care se ocupă de program în recover, cred că am reușit să conving. Inclusiv cu proiectele pe partea de cale ferată, inclusiv acel proiect sau alocare, la care eu țin foarte mult, cea de un miliard de euro, care să meargă în reînnoirea căii ferate actuale, care până în 2026 să putem să o aducem la un standard decent.

Reporter: Deci, cumva, ați reușit să treceți peste acele semne de întrebare ridicate de Comisia Europeană vizavi de suma mare de bani alocată autostrăzilor în programul nostru de redresare și reziliență?

Cătălin Drulă: Vă dați seama, proiectul nu este depus încă. Aceste consultări și discuții au un caracter încă, ca să spun așa, informal. Deci, ar fi incorect, în acest moment, din partea mea să spun: gata, e totul rezolvat. Dar semnalele sunt bune și sper ca după depunere să avem o veste foarte bună pentru infrastructura din România. Pentru România, că infrastructura determină multe.

Reporter: Bună ziua! Aş vrea să îmi confirmați sau infirmați o declarație făcută de reprezentanții sindicatelor de la Metrorex, care spun că nu vor mai fi suficienți mecanici de tren care să conducă trenurile de la Metrorex, pentru că mulți s-au pensionat sau vor să se pensioneze.

Cătălin Drulă: Nu pot să vă confirm, nici să vă infirm în acest moment această informație. Ce pot să vă spun este că în preziua sau zilele dinaintea acelei blocări ilegale a metroului au mai vânturat astfel de informații, de altfel, e tactica cunoscută a dumnealor să încerce să inducă disfuncționalități în funcționarea metroului, pentru a pune presiune și a-și obține interesele care sunt ilegitime, cum este cel cu spațiile comerciale, care erau ilegale. Pot să vă spun că foarte mulți mecanici, din ce am înțeles, şi am vorbit cu reprezentanții sindicatelor din feroviar, de data asta foarte mulți mecanici se bat, ca să zic așa, pe locurile disponibile la Metrorex, pentru că sunt salariile mai mari. Și aici iarăși e un factor de dezechilibru, aceste salarii obținute prin șantaje succesive la miniștri duc și la astfel de dezechilibre, adică, foarte mulți din zona feroviară, unde e și munca mai grea, ar vrea să migreze către Metrorex. Deci, nu pot să vă confirm sau să vă infirm, ca atare, informația în momentul de față, eu nu am auzit că ar fi o problemă iminentă.

Reporter: Şi la precedentele declarații legate de acest subiect al Metrorexului vorbeați de o scumpire a cartelelor de metrou?

Cătălin Drulă: Nu. Eu am spus şi poate că, în fine, când îți începi ca om politic propozițiile cu poate se transformă în certitudine, am spus că asta este o variantă care poate fi luată în considerare. Ar fi vorba de o ajustare de tarif, în zona decentă, pentru că nu mai fost mărite, dacă nu mă înșel, din 2016 sau 2015. În zona inflației putem discuta. Dar, pe de altă parte, din ce am mai afirmat, iarăși e o reiterare a unor afirmații anterioare, întâi aș vrea să revenim la normalitate, să avem călători și apoi să discutăm despre zona tarifară, asta e valabil pentru toate modurile de transport. Ceea ce am spus este că nu sunt bătute în cuie aceste tarife. Pe de altă parte, în București trebuie să avem grijă, pentru că ele merg împreună și cu tarifele de la STB. O călătorie la suprafață cu STB-ul este 1,3 lei, la metrou 2,5, deja există un dezechilibru. Mi-aş dori să avem mulți pasageri pe metrou întâi și apoi putem să discutăm, ca o posibilă măsură de ajustare, dar în niciun caz nu este suficientă. E mult prea mare dezechilibrul, deci, asta e o contrapondere falsă: creștem cartela și, gata, s-a rezolvat problema. Nu, nu, nu, e mult mai mare discrepanța dintre cele două.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Aş mai avea eu o întrebare, vă rog.

Cătălin Drulă: Da.

Reporter: Din ce companie din subordinea ministerului aţi tăiat din salarii? Şi urmează să mai tăiați? Nu ştiu dacă s-a mai pus această întrebare, nefiind prezentă.

Cătălin Drulă: Salariile nu le tai eu. Salariile, de obicei, sunt stabilite prin contracte colective de muncă, contracte individuale de muncă. Pot să vă spun că avem planuri de eficientizare pe toate companiile, că au existat și peste tot am transmis semnalul, mai ales companiile afectate de pierderi, că nu mai pot da sporuri, nu știu, s-a negociat la Aeroportul Bucureşti sau sunt încă în curs discuțiile și cu sindicatul de acolo, anul trecut s-au dat sporuri discreționare de milioane de lei, în condițiile în care aeroportul a avut pierderi de 125 milioane de lei. Avem un plan discutat și cu sindicatele la CFR Marfă, notificat la Comisia Europeană, am discutat despre el şi la Bruxelles, în care va ieși o companie mai mică, dar mai eficientă. În fine, nu e o bucurie pentru nimeni faptul că unele slujbe se pierd, dar, din păcate, nu mai avem opțiunea să întoarcem capul în altă parte, aceste companii trebuie să ajungă la sustenabilitate. Mulțumesc mult!

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe