Actualitate

Galerie foto

[Check against delivery]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! O să începem ședința de Guvern prin a exprima solidaritatea și compasiunea pentru poporul turc, foarte, foarte grav încercat, foarte greu încercat de cutremurul dezastruos de acum două zile și doresc să încep prin a mulțumi tuturor instituțiilor statului care au fost implicate în procesul de luare a deciziei, pentru a identifica soluțiile prin care să îi ajutăm pe cetățenii români aflați în zona Gaziantep și, desigur, să facem în așa fel încât să putem să asigurăm sprijinul necesar Guvernului Republicii Turcia pentru a putea să gestioneze cât mai bine situația, încă o dată, deosebit de dezastruoasă, provocată de cutremurul de acum două zile. În acest sens, am dispus încă de la primul moment ca Ministerul Afacerilor Externe, prin serviciul consular, să ia toate măsurile să pună la dispoziția cetățenilor români aflați pe teritoriul Turciei mijloacele necesare și modalitățile prin care pot să primească sprijin de la autoritățile române. Am dispus ca Ministerul Apărării Naționale, prin mijloacele de transport aerian puse la dispoziția Departamentului pentru Situații de Urgență, să asigure repatrierea. Şi nu în ultimul rând, am dorit să fac referire direct la modul exemplar în care Departamentul pentru Situații de Urgență s-a mobilizat pentru a putea să identifice acele prime măsuri prin care am putut să asigurăm autoritățile turce, atât cele de la Ankara, cât și Ambasada Turciei la București, că vom acționa imediat pentru a asigura ajutorul necesar. De altfel, România a fost prima țară care a ajuns în zona afectată de cutremur și a trecut imediat la sprijinul populației și autorităților locale. În acest sens, am să îi rog, pe rând, pe domnul ministru Aurescu să prezinte datele și măsurile luate la nivelul ministerului pentru sprijinul cetățenilor români. Ulterior, domnul ministru Bode, pentru a prezenta datele și măsurile luate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, subliniind că în acest moment, când se desfășoară ședința de guvern, avem deja două avioane care transportă cea de-a doua echipă de căutare și salvare și încă un avion de la capabilitatea de transport aerian la care România este parte, de la Papa, prin care transportăm mijloacele și echipamentele necesare pentru a putea să intervină acolo cele două echipe deplasate în Turcia. Domnul ministru Aurescu, vă rog!
Bogdan Aurescu: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Ieri am discutat telefonic cu omologul meu, domnul ministru Mevlüt Çavuşoğlu. I-am asigurat pe colegii turci de tot sprijinul și solidaritatea concretă a României în aceste momente extrem de dificile. Autoritățile turce, după cum cunoașteți, ne mulțumesc foarte mult pentru acest sprijin concret pe care l-am acordat, mai ales că, așa cum ați spus, România a fost primul stat dintre statele membre ale Uniunii Europene care a ajuns concret pe teren, în modul cel mai rapid cu putință. În ceea ce privește eforturile de repatriere a cetățenilor români, după cum cunoașteți, Ambasada României la Ankara se află în contact permanent cu toți cetățenii români care au semnalat prezența pe teritoriul Turciei, mai ales în zonele care sunt afectate de cutremur. Au fost făcute demersuri pentru a-i ajuta pe cei care doresc să se repatrieze, pentru a reveni cu bine în România. Până în prezent, 21 de cetățeni români au fost repatriați cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale. De asemenea, în cursul zilei de astăzi, un grup de alți cinci cetățeni români s-a repatriat printr-un zbor de linie. Ambasada României la Ankara a sprijinit urcarea în avion a acestora astăzi, deci sper că ei ajung în curând în siguranță în România. De asemenea, se află în atenție un alt grup de șapte cetățeni români, un grup de studenți la medicină care se află la Malatya, într-un program Erasmus și care, de asemenea, vor fi ajutați să se repatrieze, sperăm, tot cu o aeronavă a Ministerului Apărării Naționale. De asemenea, mai există în atenția Ambasadei României la Ankara încă 10 cetățeni români, împreună cu trei membri de familie, care se află însă în zone îndepărtate de Adana sau de Malatya, unde se află aeroporturile care pot să-i preia în mod direct. Facem eforturi pentru a-i ajuta să ajungă la aceste aeroporturi și suntem în contact permanent cu ei. De asemenea, există un număr de 36 de cetățeni români care se află în contact cu Ambasada României la Ankara, care nu au solicitat repatriere, dar care au semnalat sau au avut întrebări concrete referitoare la diverse aspecte legate de situația din Turcia. De asemenea, doresc să vă informez că în ceea ce privește situația din Siria, nu există până în acest moment solicitări de repatriere din partea unor cetățeni români. După cum cunoașteți, am întreprins demersuri pe lângă autoritățile siriene de a ne pune la dispoziție o listă de echipamente și necesități concrete pentru un ajutor umanitar. Am transmis operativ această listă la colegii de la Ministerul de Interne, la Ministerul Sănătății și, de asemenea, în cooperare cu partenerii noștri instituționali, încercăm să identificăm modalități de transport pentru aceste ajutoare. Vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Da, și eu vă mulțumesc! Vreau să fac precizarea că încă din primul moment ne-am coordonat cu președintele României, domnul Klaus Iohannis, pentru a putea să derulăm toate aceste activități, inclusiv elementele de convocare a Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Am avut date concrete și pe baza lor am putut să prezentăm toate elementele specifice de care am avut nevoie, inclusiv cele legate de ajutor umanitar pentru Siria. Am discutat la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență și în coordonare cu instituțiile europene vom proceda la asigurarea contribuției noastre, la efortul de ajutorare și a cetățenilor sirieni afectați de acest cutremur. Domnule ministrul Bode, vă rog.
Lucian Bode: Domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, cu greu se poate descrie în cuvinte cumplita tragedie prin care trece acum poporul turc. Transmit și pe această cale toată compasiunea pentru toți cei care au pierdut pe cineva drag. Solidaritatea este oglinda noastră și rămâne esența umanității. În fața tragediilor ne demonstrăm cu adevărat umanitatea și prietenia. România va fi întotdeauna alături de Turcia, și ca urmare a situației generate de seriile de cutremure manifestate în ultimele două zile în Republica Turcia și în urma consultării cu dumneavoastră, domnule prim-ministru și cu răspunsul prompt al președintelui României, de a ajuta imediat autoritățile turce, Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile aflate în subordine, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, a întreprins de urgență măsurile de acordare de sprijin imediat către autoritățile turce. Așa cum bine știți, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului de Urgență al Comisiei Europene, solicitarea autorităților din Turcia pentru acordarea de asistență internațională. Astfel, în numai câteva ore, echipa specializată în căutare-salvare RO-USAR, din cadrul IGSU, a fost mobilizată și astfel 59 de salvatori care reprezintă personal specializat de căutare-salvare RO-USAR, medici și asistenți SMURD, personal cu echipe canine din cadrul Clubului Câinilor Utilitari, alături de doi ofițeri de legătură din cadrul DSU, au pornit spre Adana, Republica Turcia. Această mobilizare rapidă se datorează și sprijinului oferit, așa cum s-a menționat aici, de Ministerul Apărării Naționale, care au pus la dispoziție trei aeronave pentru trimiterea în Republica Turcia a salvatorilor, dar și a echipamentelor specifice de intervenție în astfel de situații. Astfel, așa cum corect ați menționat și dumneavoastră, şi domnul ministru Aurescu, România este prima țară din Uniunea Europeană care a ajuns în zona puternic afectată de seriile de cutremure. Menținând o legătură continuă cu autoritățile turce, solicitările de sprijin din partea lor au continuat, iar în urma discuțiilor cu ei, prioritare sunt echipele de căutare-salvare. Astfel, în doar câteva ore o altă echipă RO-USAR de intervenție în astfel de situații de dezastru, alături de altă echipă medicală UPU-SMURD de la Floreasca și personal de specialitate cu resursă canină au fost mobilizate. În ceea ce privește numărul salvatorilor trimiși în sprijin, ajutorul român trimis către Republica Turcia s-a dublat, cel de-al doilea modul însumând 58 de salvatori. Dată fiind situația extrem de dificilă care se regăsește în Turcia, tot cu sprijinul Ministerului Apărării s-au trimis astăzi materiale indispensabile salvatorilor noștri, care vor asigura buna lor organizare. Important de precizat este faptul că cea de-a doua echipă de sprijin a plecat în  Turcia, a plecat cu două aeronave Spartan, aparținând Ministerului Apărării Naționale și nu una, ci două aeronave C-17 din cadrul Unității Multinaționale de Transport Strategic, care operează din baza aeriană Papa din Ungaria, utilizând resursele de zbor destinate ministerului Apărării Naționale, urmează să plece cu utilaje, vehicule, echipamente de care au nevoie salvatorii. Toată această mobilizare rapidă de forțe ne arată, domnule prim-ministru și distinși colegi, stabilitatea unui sistem național de urgență, unul puternic consolidat în timp, cu mult efort și cu mult sacrificiu. Totodată, timpul minim de răspuns evidențiază în aceste zile și arată importanța deținerii unui sistem național de urgență integrat, care răspunde rapid la nevoile cetățenilor sau a comunităților aflate în pericol. Prin fondurile europene accesate de structurile de coordonare ale Departamentului pentru Situații de Urgență, de aproape 1 miliard de euro care constau în achiziționarea diverselor echipamente și autospeciale de intervenție avioane, elicoptere, dar și implicarea în module de pregătire a personalului, iată că țara noastră este mai pregătită în a face față unor astfel de situații de urgență majore. Și, când spun mai pregătită, fiind vorba despre cutremure, de exemplu, pot să vă informez, domnule prim-ministru, că fiecare județ din țară deține două containere cu echipamente și echipaje de câte 25 de persoane de căutare-salvare, cu personal specializat RO-USAR certificat. Astfel, echipele medicale SMURD sunt pregătite pentru intervenții speciale în situații de urgență, în orice moment. Și în încheiere, pentru că vorbim de pregătire, echipa de salvatori, așa cum ați putut afla deja, a reușit în mod integrat să salveze până la acest moment trei persoane de sub dărâmături. Acțiunile grele de căutare-salvare continuă și noi suntem în permanentă legătură cu salvatorii, dar și cu autoritățile turce. Vreau să menționez totodată și faptul că analizăm posibilitatea de a oferi sprijin Siriei, o țară de asemenea greu încercată la rândul ei de acest dezastru. Deja solicitările au venit pe mecanismul european și sunt în procesare și România va fi parte și la acest sprijin. România continuă să-și onoreze, așadar, angajamentele internaționale, suntem de departe furnizori de protecție civilă la nivel european și cum a menționat domnul ministru Aurescu, pe lângă cei 21 de cetățeni români și doi cetățeni străini pe care i-am adus în România, continuăm, în contact cu Ministrul Afacerilor Externe, cu autoritățile din Turcia, să aducem cu aeronavele care au plecat cu echipamente, să aducem cetățeni care sunt în dificultate astăzi, mâine și în zilele următoare. Vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Da. Vă mulțumesc! Continuăm să monitorizăm întreaga situație şi, desigur, contactul permanent cu autoritățile române din Turcia şi cu cetățenii români, astfel încât să putem să intervenim cât se poate de oportun. Şi, desigur, coordonarea cu autoritățile Republicii Turcia, pentru a putea să îi sprijinim cu ceea ce avem la dispoziție în acest moment și, într-adevăr, avem un departament cu oameni care de fiecare dată când au intervenit în sprijinul altor țări afectate de dezastrele naturale, au demonstrat că sunt profesioniști și acționează în orice țară, indiferent de situație, așa cum le cere statutul de salvatori de vieți. Sunt convins că pentru fiecare dintre cetățenii români, imaginile din Turcia au trezit amintiri dureroase legate de ceea ce s-a întâmplat în România în anul 1977, iar în calitatea noastră de autorități responsabile pentru ceea ce avem de făcut, astfel încât să putem să luăm decizii pentru a crește siguranța seismică a clătirilor - fac mențiunea că în acest moment există două planuri de reabilitare seismică: este vorba despre un Plan național de consolidare a clădirilor care se derulează prin Ministerul Dezvoltării. Este un plan care are un buget de aproximativ 700 de milioane, 200 de milioane sunt bani de la bugetul de stat, credite bugetare și, desigur, 500 de milioane credite de angajament, iar cea de-a doua linie este cea asigurată prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. În programul ”Valul Renovării” discutăm de peste 500 de milioane de euro. Ceea ce este important în această imagine este că cetățenii nu vor avea contribuție la derularea acestor programe, toate se vor desfășura prin bugetare de la stat și din fondurile europene, iar la nivelul Ministerului Dezvoltării, în acest moment, sigur, este o măsură reactivă și de fiecare dată avem această tendință, ca atunci când se întâmplă ceva, să avem o reacție de moment. Ulterior, lucrurile, din păcate, se temporizează, pentru că starea clădirilor - nu doar din București - ci la nivelul întregii țări, mă refer aici nu numai la clădirile aparținând instituțiilor de stat, ci la toată infrastructura, s-a deteriorat în timp și este momentul, mai mult ca oricând, domnule secretar de stat, ca acest plan să poată să înceapă să producă efecte. Iar pentru aceasta, vă rog să-mi prezentați în ședința de guvern următoare măsurile pe care le puteți lua la nivelul ministerului, împreună cu celelalte instituții, astfel încât să accelerăm implementarea acestui plan. Vă rog dacă puteți, să faceți precizări pe marginea celor menționate anterior.
Reprezentant al MDLPA: Da, mulțumesc, domnule prim-ministru. Vreau să vă spun că acest proiect este unul benefic pentru siguranța cetățenilor, pentru creșterea siguranței clădirilor la riscul seismic. Vreau să vă spun că a fost legea adoptată. Deja aplicațiile sunt pe platforma Ministerului Dezvoltării; s-au făcut deja, așa cum și dumneavoastră, ați menționat, accesări pe marginea acestor programe, deci cu proiectele respective și vreau să vă zic în continuare că acestea cuprind nu numai clădirile rezidențiale, dar și clădirile publice și în special clădirile care sunt școli, spitale, grădinițe. Avem, de altfel și o parte de a simplifica mecanismul de sesizare a clădirilor cu risc seismic ridicat, drept pentru care avem și o evaluare vizuală, adică cine este, ca și specialist, cât de cât, inginer, constructor sau cineva care are legătură, diriginte de șantier din cadrul unităților administrativ-teritoriale și consideră că aceste clădiri pot fi expertizate tehnic, se vine cu expertizarea tehnică, ca să nu se facă plăți în plus. Drept pentru care am căutat ca toate clădirile cu risc seismic 1 și 2 să poată fi expertizate și să poată fi accesate, ca ulterior să intervină statul român și în special prin finanțări și în special UAT-urile, unitățile administrativ-teritoriale, prin natura faptului că ele vor avea grijă ca aceste construcții să fie consolidate prin finanțările pe care le facem de la bugetul național. Vorbesc aici numai de Legea 212 privind reducerea riscului seismic sau, în fondurile, așa cum ați amintit și dumneavoastră, de la Comisia Europeană, puse la dispoziție. Într-adevăr, sunt două proiecte mari, două programe deosebit de importante la care Guvernul României a fost total de acord, ca să putem să le derulăm, tocmai pentru creșterea siguranței la riscul seismic. Eu vă mulțumesc și dacă ceva este cazul de a fi în detaliu, stau la dispoziție.
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu este vorba de detaliu, detaliile sunt la dumneavoastră. Pe mine mă interesează ca săptămâna viitoare să-mi prezentați stadiul și măsurile care pot fi luate pentru accelerarea implementării acestor două proiecte, două planuri deosebit de importante pentru consolidarea infrastructurii în țara noastră. Sigur, sumele nu sunt acoperitoare, există mii, poate, zeci de mii de clădiri cu nevoi de consolidare. Sunt convins că în dialogul pe care îl veți avea cu autoritățile locale veți identifica și alte soluții pe care să le prezentați și să putem să le analizăm în vederea implementării unor decizii imediate. Și, cel mai important, pentru că, practic, am făcut această precizare nu doar pentru a sublinia și a aduce în discuție ceea ce este în momentul de față în partea de proiect de implementare, ci efectiv, realizarea practică. Pentru că aici sunt cele mai mari probleme ale noastre. Discutăm, planificăm, iar când vine vorba de transpunerea în practică, de fiecare dată se găsesc justificări prin care se temporizează întreaga activitate. De aceea cred că suntem unde suntem astăzi, pentru că nu a existat o coerență a implementării tuturor deciziilor care au fost luate în acest sens. În ceea ce privește agenda de astăzi, nu am să mă opresc foarte mult la măsurile pe care le-am discutat de fiecare dată, în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru că este în plină derulare pachetul acesta de măsuri prin care asigurăm cetățenii vulnerabili de acele tichete în valoare de 50 de euro la fiecare două luni și, totodată, de implementarea tichetelor pentru termie. Știu că la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, activitatea a fost demarată; ceea ce doresc să vă cer, doamna secretar de stat, este ca, așa cum ne-am angajat pe data de 20, cetățenii români să poată să realizeze plățile, fiind siguri că au fost alimentate aceste tichete. Vă rog.
Reprezentant al MIPE: Voiam numai să spun că dacă ne-am luat acest angajament, cu siguranță, îl vom respecta. La nivelul ministerului sunt întâlniri, cred că zilnice, pe această temă și, după câte bine știţi, domnul ministru Boloş monitorizează personal ca lucrurile să se întâmple în termenele pe care ni le-am asumat.
Nicolae-Ionel Ciucă: Bun. Coordonarea cu Poșta Română, astfel încât să funcționeze toate cititoarele electronice...
Reprezentant al MIPE: Cu asociațiile de proprietari, cu toți cei implicați.
Nicolae-Ionel Ciucă: Foarte bine. Domnule ministru Daea, săptămâna trecută am aprobat în ședința de guvern alocarea a peste 1.1 miliarde de lei pentru sprijinul agricultorilor, astfel încât fermierii să poată să beneficieze de fonduri pentru culturile agricole și am discutat și despre măsurile pe care putem să le luăm pentru cei care se ocupă cu creșterea animalelor. Astăzi avem o ordonanță de urgență prin care asigurăm crescătorii de animale cu un sprijin în vederea compensării a o parte din problemele cu care s-au confruntat în anul 2022. Am discutat și vom continua să discutăm măsurile prin care să putem să trecem la procesarea produselor agricole în România și, în acest fel, să garantăm asigurarea siguranței alimentare pentru cetățenii români. Sigur, nu trebuie pierdută din vedere componenta economică prin care să asigurăm produselor agricole din România valoarea adăugată cât mai mare și să reducem importurile, așa cum am solicitat, pentru a ajunge la un deficit de balanță comercială zero pe produse alimentare. Ca atare, vă rog, știu că ați fost și la Bruxelles, în comisia de specialitate, câteva elemente de detaliu privind cele ce urmează să realizăm în perioada imediat următoare.
Petre Daea: Domnule prim-ministru, întreaga activitate de la Ministerul Agriculturii și tot ansamblu de legi care sunt puse aici, în Parlamentul României, se circumscriu în zona aceasta de interes statal, privind cele trei obiective pe care dumneavoastră le-ați spus. În primul rând, să ajungem în doi ani de zile să nivelăm aceste diferențe între importuri și exporturi, în așa fel încât balanța comercială să aibă echilibrul cuvenit, dat fiind faptul că există resurse în acest sens și există și o politică susținută din banii europeni și din banii bugetari în această direcție. În al doilea rând, să fim alături tot timpul de fermieri. Lucrul acesta l-am făcut și eu vă mulțumesc în numele fermierilor, pentru că ați dat de fiecare dată viteză realizării actelor normative, în așa fel încât să nu pierdem timpul și iată că astăzi, alături de actul normativ pe care l-ați aprobat săptămâna trecută, avem un act normativ extrem de important, care vizează 40.000 de fermieri, cei care sunt crescătorii de vaci de lapte, a căror sprijin prin bugetul statului se ridică la 44 de milioane euro. În al treilea rând, este acela de sprijin și căutarea tuturor soluțiilor la Comisia Europeană și în cadrul Consiliului de Miniștri, în așa fel încât să proiectăm acte normative şi, în același timp, mecanisme care să ajute România. Sper și sunt convins de faptul că în urma discuțiilor pe care le-am avut la Consiliul de Miniștri și cu aprobarea comisarului, să avem în scurt timp un instrument de sprijin pentru situația pe care o avem pe piață datorită conflictului din Ucraina.
Nicolae-Ionel Ciucă: Da. Sâmbătă și duminică, în cadrul vizitei oficiale pe care am efectuat-o în Republica Arabă Egipt, am avut discuții care vizează inclusiv asigurarea de export de grâu. Știm foarte bine, Egiptul este unul dintre cei mai mari importatori de grâu și, în felul acesta, la nivel instituțional, avem garanțiile că fermierii români vor putea să-și vândă producția inclusiv în Egipt. De asemenea, dincolo de discuțiile și memorandumul semnat pentru colaborarea în vederea asigurării de volume de gaz lichefiat, am discutat și partea aceasta unde Egiptul a reușit să performeze și anume, producerea de fertilizatori, de îngrășăminte şi există disponibilitate pentru a putea să avem o relație bilaterală, astfel încât fermierii români să poată să beneficieze de îngrășămintele necesare, în vederea sporirii eficienței producției agricole. Pentru că, știm foarte bine, țara noastră are un potențial foarte bun, avem un sol foarte bun. Din păcate, productivitatea nu este totdeauna pe măsura acestui potențial. Ca atare, v-aș ruga să avem în analiză și aceste aspecte. Desigur, cred că este foarte important să anunțăm. Am discutat la nivelul miniștrilor de linie posibilitatea ca prin măsuri guvernamentale să asigurăm un program de finanțare de peste un miliard de euro prin care să îi ajutăm pe producătorii, pe procesatorii români pentru a spori procesarea în țară atât a produselor din carne, cât și a produselor lactate, asigurând, așa cum spuneam, ceea ce ne este foarte la îndemână - alimentele pentru populație și nu numai acolo, când vom ajunge la acest nivel, să putem să exportăm, pentru că avem produse de calitate. Închei această intervenție cu ultimul subiect și anume, acela că în demersurile noastre pentru implementarea reformelor, dincolo de cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, este proiectul nostru de țară și anume, accederea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Mâine, Guvernul este gazda unui astfel de eveniment, prin care, practic, marcăm un an de la vizita pe care secretarul general al OCDE a efectuat-o în țara noastră și practic, ne-a dat vestea de începere a parcursului de accedere la OCDE. Știm foarte bine că vara trecută am primit foaia de parcurs. Am reușit ca până la mijlocul lunii decembrie să mergem la Paris și să depunem memorandumul inițial. Greul abia de acum încolo începe, pentru că este nevoie să răspundem tuturor clarificărilor cuprinse în memorandum și în felul acesta, în funcție de modul în care derulăm reformele la nivel instituțional, la nivel guvernamental, să reușim să îndeplinim toate standardele OCDE și în felul acesta să devenim membru cu drepturi depline. Ca atare, menținem această dublă abordare a reformelor prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin parcursul de accedere la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună în continuare!