Actualitate

Miercuri, 15 Ianuarie

Discursul premierului Ludovic Orban la evenimentul organizat cu prilejul Zilei Culturii Naţionale

[Check against delivery]

Excelența voastră, domnule președinte Klaus Iohannis, excelența voastră, domnule președinte Emil Constantinescu, domnule președinte al Academiei Române, preasfințiile voastre, episcop vicar Varlaam Ploieșteanu, monsenior Aurel Percă, doamnelor și domnilor senatori și deputați, stimați membri ai guvernului, excelențele voastre, membri ai corpului diplomatic, distinși invitați,
În deschiderea cuvântului meu îngăduiți-mi să aduc mulțumiri organizatorilor, să felicit Ministerul Culturii care ne-a invitat în acest spațiu dedicat armoniilor spiritului, pentru a omagia cultura națională. A fost o zi plină și emoționantă, care a început chiar aici cu îndemnul lansat în dimineața acestei zile de Academia Română de a medita la sincronia culturală europeană, la armonizarea cu universul cultural în care ne-am maturizat ca națiune. 
Această idee trebuie prețuită astăzi, când Uniunea Europeană însăși se redefinește și se reformează, mai ales pentru că aduce în memorie un lucru de o importanță vitală. Ne amintește că înainte de a fi politică, Europa este culturală. Din conștiința unității sale culturale s-a născut ideea unității economice și apoi politice, iar din conștiința europenismului culturii românești s-a născut modernitatea românească. Atunci când Miron Costin s-a întrebat care este originea poporului său, a găsit-o a fi din nobila civilizație imperială romană, iar prin aceasta a înțeles-o ca o parte a culturii europene. Cărturarii Școlii Ardelene au considerat latinitatea ca piatră de temelie a culturii românești, iar această temelie a unit, în ochii lor, identitatea românească cu cea a gintei latine europene. Ulterior, timp de două secole, națiunea română și-a întărit conștiința și s-a văzut ca națiune europeană datorită datelor culturale latine. 
Aș spune că una dintre cele mai profunde sincronii europene în cultura noastră modernă este legată tocmai de nașterea unei conștiințe politice înrădăcinată în conștiința culturală, iar aceasta din urmă a fost pentru noi întotdeauna europeană.
Doresc să folosesc acest moment pentru a mulțumi artiștilor, literaților, curatorilor, muzeografilor români care, încă din toamna anului trecut, prezintă cultura românească publicului european la Europalia. După sezonul franco-român de la Paris, în care frumoasele broderii liturgice și sacerdotale de tradiție bizantină au putut fi admirate în cel mai celebru muzeu al lumii, la Luvru, arheologii, muzeografii români au prezentat începând din toamna trecută în fața publicului de la Europalia o față încă și mai veche, pre-romană, a patrimoniului nostru cultural: arta preistorică. Fără a fi naționaliști sau excesiv de orgolioși, putem să fim cu toții recunoscători acestor specialiști ai culturii care au arătat lumii întregi că unele dintre cele mai vechi și mai inventive culturi ale neoliticului și epocii metalelor au debutat în spațiul nostru și au schimbat fața vechii Europe. Frumusețea culturii istorice românești, originală și europeană deopotrivă, străbate și din armoniile muzicii voievodului Dimitrie Cantemir, care s-au putut și ele auzi în cadrul marelui festival în Belgia și în Franța, o ocazie nu doar de a gusta frumusețea acestei muzici, dar și de-a omagia personalitatea unui cărturar rafinat, un orientalist erudit care, înainte de orice, a fost un om de cultură și un savant european, recunoscut ca atare de contemporanii săi. 
Cultura românească nu înseamnă numai patrimoniul cultural, memoria culturală istorică, ci și cultura vie, care se naște sub ochii noștri în fiecare zi și pe care, din păcate, de multe ori nu o apreciem întotdeauna așa cum ar trebui. În mod firesc, vorbind despre cultura română, gândul ne poartă către marii săi creatori: Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Constantin Brâncuși, Nicolae Grigorescu, Victor Brauner, Cecilia Cuțescu-Storck, George Enescu, Nichita Stănescu. Panteonul național al literelor și artelor în care și-au găsit locul, alături de alte nume mari,  nu este nici pe departe închis, atâta timp cât există acești artiști și creatori români contemporani, așa cum i-am văzut anul trecut în sezonul franco-român și la Europalia, așa cum ne-au făcut mândri de ei la marile întâlniri ale artelor internaționale, precum bienalele venețiene sau Festivalul Filmului de la Cannes. Admirați în țară sau în afara României, identitatea lor, arta lor, spiritualitatea lor aparțin lumii contemporane mai mult decât destule dintre aspectele politice sau materiale ale societății noastre. Privind această efervescentă viață culturală trebuie să recunoaștem culturii noastre istorice, precum și celei actuale, rolul de avangardă a conștiinței  românești pe scena europeană. 
Ziua Culturii Naționale este în mod simbolic stabilită la 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu. Omagierea marelui poet, transformarea sa într-o figură paradigmatică a culturii naționale este întotdeauna o ocazie pentru a-i descoperi noi valențe, pentru a-i înțelege mai bine viziunea asupra lumii și asupra societății românești pe care a transformat-o prin verbul său mai mult decât mulți alții au reușit să o transforme prin fapte politice. În mod paradoxal, deși îl admirăm în rolul său definitiv de poet național, Eminescu și-a câștigat acest loc pentru că geniul său s-a lăsat hrănit de geniul culturii europene. Eminescu a fost la sfârșitul  secolului al XIX-lea poate cea mai europeană figură culturală a României. A fost, de asemenea, un mare revoluționar, iar revoluția sa, o revoluție a cuvântului, o revoluție poetică, o revoluție care a reinventat limba română, a fost la fel de formatoare pentru România modernă pe cât au fost marile reforme din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului XX. Nu este întâmplător faptul că astăzi stăm încă sub lumina stelei sale, iar omagiul pe care îl aducem figurii lui Eminescu este una dintre expresiile cele mai înalte ale conștiinței de sine a culturii noastre. 
Vă mulțumesc!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe