Actualitate

Luni, 02 Decembrie

Discursul susținut de premierul Ludovic Orban în cadrul ședinței solemne a Camerei Deputaţilor și Senatului, consacrată celebrării Zilei Naționale a României

Galerie foto

[Check against delivery]

Domnule Președinte al României,

Domnilor Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnule Președinte Emil Constantinescu,

Preafericirea voastră,

Înalt Prea Sfinția voastră,             

Onorați reprezentanți ai cultelor,

Majestatea Voastră Custode al Coroanei,

Stimați membri ai Parlamentului României,

Excelența voastră domnule decan al corpului diplomatic,

Excelențele voastre doamnelor și domnilor ambasadori și membri ai corpului diplomatic,

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Domnule preşedinte al Curţii de Conturi,

Doamnă Avocat al poporului,

Domnule preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război,

Distinși invitați,

Este o reală onoare pentru mine ca reprezentant al Guvernului României, învestit de curând, în data de 4 noiembrie, să vorbesc în fața dumneavoastră și a concetățenilor noștri despre importanța istorică, dar și actuală a zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Aceasta zi este, fără îndoială, pentru orice român, ziua în care ne dorim să uităm vacarmul obișnuit al vieții cotidiene – mai ales al vieții politice – și să dedicăm un gând de recunoștință și pietate celor care în urmă cu 101 ani au trecut peste orice diferență politică sau personală și au ales Unitatea ca destin al României. Aceasta este ziua în care sărbătorim curajul celor care au luptat și s-au sacrificat în Marele Război pentru reîntregirea României, dar și în anii dificili care au urmat, pentru a apăra această unire. Sărbătorim, de asemenea, curajul cetățenesc al celor care întruniți în organizații și adunări politice au afirmat fără ezitare voința de a face un stat românesc unic, unitar și democratic.

1 Decembrie, ziua Proclamației de la Alba Iulia, este un simbol al tuturor acestor eforturi, al luptei care s-a dat și înainte și după aceea, în Vechiul Regat și în toate provinciile românești, pentru un ideal care se născuse de mult în mințile patrioților români, ca un drept și ca singura cale posibilă pentru afirmarea națiunii noastre moderne.

Ca oameni politici trebuie să vedem în Ziua Națională și alte sensuri, care ne aduc din trecut lecții prețioase pentru prezent și viitor. Unirea proclamată de națiune în 1918 a avut nevoie în anii următori de un alt fel de luptă, politică și diplomatică, pentru a obține recunoașterea internațională și pentru a face voința românilor respectată prin tratatele de pace. Această luptă a fost dusă, cu sprijinul instituției regale, de către oameni politici ale căror nume trebuie să ni le amintim mereu cu reverență: Ionel Brătianu, Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga și atâția alții care, departe de a fi perfecți, au arătat calități remarcabile și care au reușit să obțină acest deziderat fundamental pentru  România. Au fost responsabili și devotați intereselor României, au luat deciziile necesare, uneori sacrificându-și propriile ambiții politice pentru a duce la bun sfârșit marea misiune pe care voința populară le-o încredințase. Este și aceasta o mare lecție despre unitate, privită din altă perspectivă: unitatea dintre popor, dintre cetățeni și elitele sale, unirea de voințe și acțiune care a dus la victorie și la recunoașterea ei în lume. Trebuie să ne întrebăm cu onestitate dacă avem noi oare astăzi această formă de unitate și ce răspundere au oamenii politici chemați să pună pe primul loc, înaintea oricăror alte obiective, binele public, interesul comun al societății pe care o reprezintă. România de astăzi, la fel ca România de atunci, exprimă, cu toată claritatea, o voință de progres, de democrație, de libertate și un atașament fără echivoc față de valorile și destinul euro-atlantic al României.

În urmă cu numai câteva zile am aniversat 100 de ani de la întrunirea, în noiembrie 1919, a primului parlament al României Mari, aniversare care îmbogățește în acest an semnificația zilei de 1 decembrie. Acel parlament, din care competiția politică nu a lipsit, a fost în același timp o întruchipare a unei noi Românii care își dorea nu doar să fie unită, ci și să fie modernă, democratică, iar instituțiile să reprezinte interesul cetățenilor. Deși nu a funcționat decât timp de câteva luni, semnificația sa este foarte mare, atât ca prim parlament al României unite, cât și ca cel dintâi parlament ales prin votul universal, piatră de temelie a reformelor democratice care au urmat, inclusiv adoptarea noii Constituții din 1923. Astfel, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale, care a dat mai multe șanse dezvoltării economice și socio-culturale, a extins drepturile cetățenești, a configurat pentru prima dată raporturile dintre stat și minoritățile naționale, a permis intrarea de pe noi poziții în organizațiile și alianțele internaționale. Suntem acum într-un moment în care societatea românească ne-a dat semnalul clar că dorește o nouă acțiune de modernizare, prin care instituțiile statului să ajungă să servească mai bine cetățenii, în acord cu epoca istorică în care ne aflăm. Este datoria parlamentarilor de astăzi, a guvernului, a liderilor politici în general, să respecte aceste așteptări și să lucreze pentru adoptarea deciziilor necesare, inclusiv prin re-examinarea sistemului constituțional și legislativ, astfel încât democrația să fie întărită. La fel ca în 1918 și apoi în 1919-1920, unitatea de voință și acțiune dintre societate și elitele politice s-a arătat a fi cheia progresului țării. Iar România are nevoie de progres, o știm cu toții, o știe întreaga societate, numai decizia politică și administrativă întârzie să recunoască până acum aceste așteptări. Fie că este vorba despre infrastructură, fie că este vorba despre transparență în administrarea fondurilor publice, fie că este vorba despre libertatea economică, de predictibilitatea fiscală, de investițiile în educație, sănătate, cultură,  de apărarea independenței justiției, clasa politică este obligată să acționeze în conformitate cu voința clare exprimată de societate. Așa cum ne-am angajat în fața dumneavoastră, prin programul nostru, Guvernul în numele căruia vă vorbesc astăzi, va lucra – în timpul limitat pe care îl avem la dispoziție – pentru a da un impuls hotărât României în direcția acestui progres și va coopera cu toate forțele politice și sociale care sunt în mod onest devotate interesului public.

Unitatea și curajul pe care 1 Decembrie ni le aduce în memorie în fiecare an au avut în istoria excepțională a anilor 1917-1919 și o altă semnificație, care la rândul său își găsește ecou în  prezentul României: solidaritatea dintre românii din țară și cei din diaspora. În Statele Unite, în Franța și în celelalte țări europene, cu un secol în urmă românii se organizau în comitete de acțiune, se ofereau ca voluntari în armatele Antantei, publicau, căutau sprijinul marilor puteri pentru cauza națională. Astăzi diaspora românească este foarte puternică, mult mai prezentă în lume, iar dorința sa de a participa la construirea viitorului țării este la fel de mare. Nu putem ignora voința și contribuția acestor concetățeni ai noștri, deoarece toți suntem parte ai aceleiași națiuni. Faptul că a cincea parte din cei care își exercită dreptul de vot trăiește astăzi în afara țării nu trebuie să devină o tragedie a României și nu va deveni, cu o singură condiție: dacă vom ști să ținem legătura cu ei, să ținem cont de ceea ce așteaptă de la noi, dacă vom ști să-i aducem înapoi pe cei care își doresc și să-i ținem aproape pe cei care preferă să își construiască viitorul în altă parte, dar vor și le pasă de destinul țării din care provin. Este important înainte de toate să înțelegem cauza acestei emigrații fără precedent: nu este vorba aici numai despre venituri, este vorba și despre respectul instituțiilor și statului față de cetățean, pe care de multe ori românii nu l-au simțit în ultimii 30 de ani, este vorba de oportunitățile din educație, pe care le-a oferit sistemul de educație din România, este vorba despre calitatea serviciilor de sănătate, despre oportunitățile de carieră, în economie și în alte domenii de activitate în societate. Implicarea diasporei în viața politică românească este semnul clar al dorinței de a contribui la progresul țării, iar această dorință ne obligă să-i răspundem cum se cuvine. Românii din afara țării sunt o resursă prețioasă, oriunde s-ar afla, o parte a societății noastre față de care statul român trebuie să fie responsabil, tot așa cum trebuie să fie responsabil față de toți românii care trăiesc în țară. Un stat responsabil în relația cu cetățenii este fundamentul noii unități de care avem nevoie, o unitate care să corespundă stării și aspirațiilor de astăzi ale societății românești.

Decembrie, prima lună a iernii s-a arătat a fi o lună fierbinte în istoria noastră. Așa a fost acum 101 ani, acum 100 de ani și – cum am putea uita! – așa a fost și acum 30 de ani, când societatea românească și-a demonstrat din nou curajul, solidaritatea, pentru a se elibera de un regim criminal, care ne separase de trecutul și tradițiile noastre, de idealul democrației și de civilizația europeană căreia îi aparținem de fapt. Dacă printr-o acțiune populară, culminând cu Marea Adunare de la Alba Iulia, decembrie 1918 a marcat începutul României Mari, tot printr-o ridicare populară decembrie 1989 s-a adus la o re-fondare a statului român, pe care voința cetățenilor l-a dorit democratic și european. Încă nu am împlinit toate speranțele acelui Decembrie, din urmă cu 30 de ani. Suntem parte a Uniunii Europene, suntem parte a celei mai importante alianțe militare a statelor democratice, democrația a făcut progrese semnificative, dar economia și societatea încă nu au progresat atât cât ne-am fi dorit. În acești 30 de ani o generație nouă s-a născut, care s-a maturizat, o generație care ne pune în fața unor așteptări și exigențe cărora trebuie să le dăm răspunsul potrivit, altfel riscăm să o pierdem. Aceasta generație este născută în libertate și democrație, este o generație europeană, mai liberă și mai mobilă decât toate cele pe care le-am avut în ultimul secol.  Tensiunile între generații sunt o realitate, nu doar a României, și a Europei contemporane, dar în cazul nostru problema este agravată de fenomenul emigrației și mai ales de lipsa de încredere a tinerilor în capacitatea instituțiilor și a liderilor politici de a duce România acolo unde se așteaptă fiecare dintre ei.

Modernizarea statului, întărirea încrederii în gestiunea treburilor publice reprezintă calea pe care o avem de urmat pentru ca țara pe care am moștenit-o de la cei care au făcut Marea Unire să reziste în fața noilor provocări.

Un cadru legislativ și instituțional, politici publice care să garanteze respectarea drepturilor indivizilor, care să încurajeze investițiile și dezvoltarea, care să-i stimuleze și să-i susțină pe cei creativi, talentați, harnici și care, în același timp, să ofere celor aflați în situații vulnerabile susținerea de care au nevoie pot  conduce nu numai la renașterea încrederii în viitorul pe care fiecare cetățean îl poate avea în România, ci și la întărirea poziției țării noastre în Europa și în lume.

Nu putem accepta nici un fel de regres în angajamentul nostru european, iar în alegerile europene și prezidențiale din acest an societatea românească a arătat o exemplară capacitate de mobilizare pentru a-și apăra apartenența la Uniunea Europeană. Cu o sută de ani în urmă, în august 1919, Ionel Brătianu, însoțit de Ion Inculeț, i-a întâlnit la Sibiu pe liderii românilor transilvăneni, printre care Iuliu Maniu, și le-a vorbit despre responsabilitățile comune pe care le au în construcția noii țări, dar și despre justificata mândrie pe care trebuie să o simtă față de realizările deja împlinite: Spunea Ionel Brătianu: “Modestia este bună, dar un popor trebuie să aibă conştiinţa limpede despre aceea ce reprezintă pentru ca să aibă conştiinţa limpede despre aceea ce trebuie să reprezinte”.  Aceleași cuvinte le putem spune și noi celor care își arată scepticismul în privința României. Nu trebuie să uităm că această societate a dat după 1989, așa cum înaintașii o făcuseră cu un secol în urmă, în mod repetat dovezi de curaj, de maturitate și de fiecare dată când ne-am aflat în situații dificile s-a mobilizat pentru a readuce România pe drumul cel bun. După 2007, devenită oficial membră a Uniunii Europene, România nu s-a îndepărtat de acest angajament, iar când unele forțe politice au încercat să îl slăbească, societatea l-a apărat și în stradă și la vot. Să nu uităm, de asemenea, să fim mândri și de faptul că electoratul românesc nu a făcut loc extremismelor politice, xenofobiei și intoleranței care au progresat în alte țări. Este o realitate care ne dă dreptul deplin să afirmăm că prezența României în Europa ne face mai puternici, dar face mai puternică și Europa. Această realitate avema datoria să o apărăm, pentru că în jurul ei se coagulează unitatea României de astăzi: între societate și elitele sale, între cei din țară și cei din diaspora, între generațiile prezente și cele viitoare, între români și ceilalți europeni.

La mulți ani, România!

La mulți ani, dragi români din țară și din afara granițelor!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe