Actualitate

Joi, 15 Decembrie 2022

Discursul susținut de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la cea de-a șasea ediție a Conferinței de la Paris organizată de Forumul Economic Internațional al Americilor

Galerie foto

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Nicolae-Ionel Ciucă: Distinși copreședinți ai Consiliului guvernatorilor Conferinței de la Paris, domnilor Desmarais și Clamadieu,
Distinși membri ai Consiliului guvernatorilor Conferinței de la Paris,
Doamnelor și domnilor,
Este o deosebită plăcere și un privilegiu să particip alături de dumneavoastră astăzi, la cea de-a 6-a  ediție a Conferinței de la Paris organizată de Forumul Economic Internațional al Americilor.
Aș dori să-i mulțumesc domnului Nicholas Remillard pentru această invitație și, în același timp, să vă felicit pe toți pentru standardele înalte ale evenimentului.
Ne-am adunat astăzi în „Orașul Luminilor”, Paris, un spațiu al avântului social și al progresului economic, cunoscut nu numai pentru frumusețea sa, ci și pentru fervoarea ideilor, a reflecțiilor și a dialogului internațional, atât de necesar în zilele noastre.
Acest moment are o deosebită importanță în plan personal. După-amiaza, voi avea prima întâlnire la OCDE de când România a primit invitația de a începe procesul de aderare la Organizație. Pentru noi, miza aderării la OCDE este finalizarea unui proces semnificativ de modernizare a României, consolidat deja prin integrarea în UE, dar și prin aderarea la NATO.
Reformele pe care România le-a întreprins în ultimii 30 de ani ne-au consolidat reziliența economică și socială. Această reziliență ne ajută să gestionăm impactul crizelor succesive cu care nu numai continentul nostru, ci întreaga lume s-a confruntat și cărora încă trebuie să le facă față.
Ne-am confruntat, de-a lungul a multor luni, cu pandemia Covid și tranziția de la criză. Acest lucru a avut repercusiuni în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și producție. De la sfârșitul anului trecut, alte crize au apărut și s-au suprapus.
Mă refer aici la criza energetică, respectiv la impactul războiului din Ucraina.
Invazia ilegală, neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia ne determină la o acțiune internațională consolidată și la aprofundarea cooperării europene și euro-atlantice. Răspunsul României, la fel cu cel al partenerilor noștri cu viziune similară, rămâne ferm și clar. Nu doar în ceea ce privește sprijinirea directă a Ucrainei, ci și în ceea ce privește implementarea măsurilor restrictive decise cu scopul principal de a reduce la maximum sursele de finanțare ale mașinii de război a Federației Ruse.
România oferă: o platformă solidă de sprijin pentru refugiații ucraineni, un centru de asistență umanitară pentru Ucraina; cea mai eficientă poartă de acces pentru tranzitul cerealelor ucrainene către restul lumii, un refugiu sigur pentru afacerile ucrainene care pot și doresc să se mute temporar.
Facem toate acestea cu convingerea profundă că, ajutând Ucraina, ne protejăm valorile și cetățenii de barbarie.
Cu toate acestea, niciun guvern nu va putea acorda un sprijin consistent și pe termen lung fără a avea de partea sa mediul de afaceri și societatea civilă.
Vă invit pe toți să vă implicați în continuare cu sprijin financiar, proiecte, inițiative care să permită Ucrainei să câștige războiul.
Doamnelor și domnilor,
Lecția învățată în ultimele luni este că dialogul, cooperarea și solidaritatea sunt esențiale nu numai pentru apărarea valorilor și a modului nostru de viață, ci și pentru consolidarea rezilienței noastre.
Vorbind de dialog, aș dori să insist asupra necesității de a evita căderea în capcana izolării egoiste.
Pandemia de Covid a devenit un fel de accelerator pentru atitudini care au pus semnul de egalitate între reziliență și revenirea la protecționism. Este o atitudine greșită!
Deși este necesar să schimbăm paradigma, trebuie, în același timp, să menținem canale și fluxuri deschise între cei care împărtășesc aceleași valori.
Cel puțin în Europa, dependențele strategice precum cea de gazul rusesc s-au dovedit a fi foarte dăunătoare. Acum este timpul să ne regândim prioritățile, prin revigorarea legăturilor din sectoarele strategice, împreună cu parteneri similari.
Pentru aceasta, dialogul este important, deoarece nu putem stabili parteneriate win-win fără negociere, compromis sau definirea unor obiective comune pe termen lung.
Dialogul nu este important doar între guverne. Menținerea unei cooperări dinamice între guvern, mediul de afaceri și cetățeni asigură sustenabilitatea deciziilor, precum și pacea socială. Crizele provoacă societățile și economiile, uneori până la limită. De aceea, a avea în continuare o abordare incluzivă și a menține deschise toate canalele de comunicare, pot face diferența între succes și eșec.
Doamnelor și domnilor,
Suntem de acord că aceste crize multiple - geopolitice, economice (cu presiuni inflaționiste), postpandemice - sunt un motiv de îngrijorare pentru cetățeni, pentru societățile noastre.
Dar mă întreb, istoria nu ne învață oare că ele oferă și un cadru care permite relansarea fără precedent a unor proiecte majore?
Nu sunt ele factorul decisiv pentru a inova și a aduce valoare adăugată lanțului de aprovizionare și produselor pe care le punem pe piață?
Cred că „New Deal” realizat de administrația americană după marea criză din ’29 ne arată că determinarea și curajul de a interveni prin toate pârghiile statului pot conduce la depășirea celor mai mari dificultăți.
Reflectând la această experiență, putem vorbi acum despre Green Deal, propus de Uniunea Europeană și conceput ca un instrument care nu numai că răspunde provocărilor reprezentate de schimbările climatice, ci și ne ține departe de dependența nocivă de combustibilii fosili, pe termen mediu și lung. În acest moment, miza noastră principală este reducerea dependenței de gazul și petrolul rusesc.
Din februarie, Uniunea Europeană a fost nevoită să-și accelereze căutarea de rute și surse  alternative de energie.
Este foarte clar acum că parteneriatul transatlantic nu are doar o componentă de securitate și apărare, ci și o dimensiune energetică foarte puternică. Statele Unite contribuie la furnizarea de GNL pentru a înlocui o treime din contractele existente cu Rusia la începutul conflictului.
O mobilizare fără precedent stimulează construirea unei noi infrastructuri energetice pentru a conecta Europa de Nordul Africii sau de Orientul Mijlociu. Din România până în Centrul Europei, din Polonia până în Grecia, sunt operaționale noi terminale și interconexiuni GNL.
Acesta este cel mai potrivit răspuns pentru cetățenii noștri care doresc ca liderii să acționeze și să răspundă nevoilor lor cu determinare și ingeniozitate.
Mai mult, avem mai multe granițe de trecut. În ceea ce privește eficiența energetică și stocarea energiei, combustibilii și sursele alternative, durabile de energie ne așteaptă să le valorificăm potențialul. Trebuie să ne rupem de modul în care am proiectat producția și consumul de energie până acum.
Cu toate acestea, în contextul actual, în fața unor crize suprapuse, tranziția energetică ar trebui să rămână un obiectiv ambițios. În același timp, trebuie evitată presiunea suplimentară asupra industriei și economiei.
Acesta este motivul pentru care România a continuat să parieze pe energia nucleară, în timp ce resursele noastre de gaze naturale din perimetre offshore și on shore vor constitui un sprijin ca surse de tranziție.
Ne pregătim tranziția energetică, cu o preferință vădită pentru o progresie lină.
O altă tranziție, importantă pentru lumea întreagă, pentru continentul nostru și pentru România este cea digitală.
Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei și societății românești este fundamentală pentru dezvoltarea României secolului XXI, realizând în același timp convergența cu partenerii europeni și globali mai avansați.
În România, ne axăm pe digitalizarea serviciilor publice atât pentru cetățeni, cât și pentru companii. Obiectivul principal este de a contribui la transformarea profundă a economiei, administrației publice și societății, sporind performanța și eficiența în sectorul public, prin crearea de valoare bazată pe digitalizare, inovare și tehnologii digitale.
Dincolo de accentul pe care îl punem pe administrația publică și economie digitală, educația este foarte importantă, nu doar din perspectiva îmbunătățirii competențelor digitale la nivelul întregii societăți românești. Procesele educaționale în sine necesită integrarea transversală a tehnologiei .
Într-o societate și o economie digitalizate, componenta de securitate cibernetică este crucială.
Dincolo de capacitățile naționale, România va găzdui și Centrul european de competență în materie de securitate cibernetică. Acest lucru este de o importanță deosebită, având în vedere războiul din Ucraina și riscul intensificării amenințărilor hibride.
Distinsă audiență,
Războiul, criza energetică și alimentară, inflația ridicată nu sunt vești bune.
Cu toate acestea, avem soluții la îndemână. Cooperarea, politicile publice eficiente, abordările inovatoare nu sunt o soluție magică, dar ne oferă mijloacele de adaptare și ajustare.
În cazul României, eforturile sunt canalizate spre investiții și sprijin pentru cei mai afectați de crize.
În ciuda inflației și a prețurilor ridicate la energie, economia României și-a dovedit reziliența în acest context plin de provocări, fiind printre cele mai performante din Uniunea Europeană în trimestrul trei al anului 2022, cu o creștere a PIB pentru acest an estimată la aproximativ 5%.
Pe termen lung, principalul factor care va influența evoluția PIB-ului este acumularea de capital, prin continuarea implementării unor proiecte de investiții viabile și demararea unora noi, impulsionate în mare măsură prin fonduri UE.
De aceea, una dintre prioritățile principale ale guvernului pe care îl conduc, este de a avea o colaborare deschisă între investitori și Guvern în vederea găsirii împreună a celor mai bune soluții de dezvoltare.
Am încredere că dialogul de astăzi vă oferă deja câteva idei.
Vă asigurăm că veți găsi întotdeauna interlocutori și parteneri deschiși spre dialog, la București.
Am apreciat șansa pe care am avut-o de a asculta intervențiile antevorbitorilor din care am înțeles necesitatea de a fi disciplinați, prevăzători și de a nu miza totul pe o singură carte.
Vă mulțumesc și vă doresc mult succes pe toată durata conferinței!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe