Actualitate

Joi, 15 Decembrie 2022

Participarea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Consiliului OCDE

Galerie foto

Discursul susținut de prim-ministrul Nicolae-Ionel la reuniunea Consiliului OCDE

[CHECK AGAINST DELIVERY]

 

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar general,
Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,
Este o onoare deosebită pentru mine să fiu aici astăzi. Aș dori să împărtășesc cu dumneavoastră câteva din liniile principale de susținere a eforturilor noastre de aderare la OECD.
Aș vrea să încep cu o amintire, de la începutul acestui an. Imediat după ce România a primit scrisoarea de invitație pentru a începe procesul de aderare la OCDE, domnul secretar general Mathias Cormann a vizitat Bucureștiul. Voi menționa că a fost prima noastră întâlnire, dar am realizat încă de atunci că ne înțelegem foarte bine. Vă mulțumesc pentru efectuarea acelei vizite.  Era la sfârșitul lunii ianuarie și îmi amintesc foarte bine discuția lungă pe care am avut-o împreună despre iminența unui atac rusesc împotriva Ucrainei. Existau mai multe scenarii și, din păcate, cel mai dramatic dintre ele a devenit realitate. Câteva săptămâni mai târziu, Rusia a lansat un război atroce, ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva unui vecin pașnic. Au murit mulți oameni, orașe întregi au fost distruse, au fost comise atrocități inimaginabile împotriva civililor și milioane de ucraineni au devenit refugiați.
În calitate de stat membru al UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, România și poporul român au făcut tot posibilul pentru a ajuta Ucraina și refugiații care au fugit din calea războiului. De la începutul conflictului, peste trei milioane de ucraineni au trecut granița în România, unii îndreptându-se ulterior spre alte state membre ale UE, alții rămânând în România pentru o perioadă scurtă de timp. Aproape o sută de mii dintre ei consideră România "acasă", cel puțin pe termen mediu. Refugiații ucraineni beneficiază de sprijin, adăpost, acces gratuit la servicii medicale, educație și transport public. De asemenea, li s-a acordat acces pe piața muncii. Ne adaptăm în mod constant infrastructura de suport la nevoile lor concrete și gândim în perspectivă.
Aș dori să vă informez că guvernul român a fost primul care a stabilit un plan de integrare a refugiaților ucraineni în societatea noastră, copiii ucraineni au acces la școlile românești, se pot înscrie pe o platformă online unde să aibă acces la cursurile școlii lor sau ale școlii alese de ei din Ucraina și astfel să își continue educația. Le-am asigurat și laptopuri, tablete, tot ce au avut nevoie pentru a se conecta cu țara lor. Suntem mândri că le-am oferit ucrainenilor și posibilitatea de a-și alege locul de muncă, sunt companii în România care deja i-au angajat.
Pe lângă sprijinirea refugiaților, eforturile noastre s-au concentrat pe soluții politice și practice pentru facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale.
România se află, astfel, în prima linie a eforturilor internaționale de prevenire a adâncirii crizei alimentare globale cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Cerealele ucrainene ajung în România pe cale rutieră, feroviară, fluvială (pe Dunăre) și maritimă. De la începutul invaziei, Constanța, portul românesc de la Marea Neagră, a devenit principala poartă de acces pentru transportul cerealelor ucrainene către piețele internaționale.
Aproximativ 10,1 milioane de tone de cereale și produse conexe au tranzitat România și au fost exportate către țări terțe prin sau cu sprijinul țării noastre.
Următoarea provocare pentru noi și pentru dumneavoastră, partenerii noștri cu viziune comună, va fi să cădem de acord asupra ritmului și priorităților pentru reconstrucția Ucrainei.
În urmă cu doar două săptămâni,  la București, a avut loc întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO, unde ne-am angajat să consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce vecinii noștri avansează pe calea realizării aspirațiilor lor euro-atlantice. Discuțiile au reconfirmat rolul crucial al relației transatlantice în asigurarea securității europene.
Războiul atroce purtat de Rusia împotriva Ucrainei are un potențial destabilizator pentru întreaga regiune și pentru lume. Urmărim cu mare prudență ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Pentru a ajuta Republica Moldova, România a înființat o Platformă de Sprijin, împreună cu Germania și Franța, cărora le suntem recunoscători pentru acest lucru. La nivel bilateral, România asigură astăzi aproape 90 la sută din necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova. Infrastructura de gaze a României oferă și Republicii Moldova o rută alternativă pentru aprovizionare alternativă.
Domnule secretar general,
Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,
Am preluat mandatul de prim-ministru în urmă cu un an, iar aderarea României la OCDE a devenit prioritate din prima zi a mandatului meu. Bucuria mea a fost și mai mare când, la sfârșitul lunii ianuarie, am primit scrisoarea prin care am fost invitați să începem procesul de aderare. Am menționat deja vizita dumneavoastră care a marcat acest eveniment. Câteva luni mai târziu, în luna iunie a acestui an, am avut plăcerea de a primi Foaia de parcurs, urmată de derularea la București, a misiunii OCDE de lansare a discuţiilor privind aderarea României la Organizaţie (kick-off mission). Aș dori să îmi exprim recunoștința față de membrii echipei dumneavoastră care au venit la București și ne-au împărtășit din evaluarea lor și ne-au arătat modalitatea prin care să finalizăm Memorandumul Inițial. Le mulțumesc pentru profesionalism și dedicare.
Ne-am mobilizat pentru a răspunde acestei provocări. Am reorganizat Comitetul Interministerial OCDE, înființând Comitetul naţional pentru aderarea României la OCDE pe care îl conduc și o structură specială în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, condusă de un secretar de stat care este coordonatorul național al procesului de aderare. Dânsul este aici, lângă mine.
Am consolidat echipa de la nivelul Guvernului. De asemenea, consolidăm echipa OCDE de la Ambasada României din Paris. Am mobilizat întreaga administrație românească pentru un dialog structurat cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
De aceea, nu am venit cu mâinile goale acum, la Paris. În urmă cu câteva minute, i-am înmânat domnului secretar general Mathias Cormann, Memorandumul Inițial pentru aderarea României la OCDE. Ne bucurăm că am făcut acest prim pas și suntem încrezători că Memorandumul nostru oferă o bază solidă pentru următoarea etapă a drumului nostru către aderarea la OCDE.
Știu că acest proces nu începe de la zero. De-a lungul anilor, instituțiile românești au colaborat cu structurile OCDE și expertiza dumneavoastră ne-a fost de mare folos în multe domenii, din care menționez câteva, anume guvernanță corporativă și publică, concurență, investiții, întreprinderi de stat, politică fiscală, educație, mediu, asistență pentru dezvoltare.
Procesul de aderare ne plasează într-o altă paradigmă. România nu vede aderarea la OCDE ca un scop în sine. Țara noastră dorește ca procesul de aderare să fie un catalizator pentru reforme, un motor al schimbării, așa cum a subliniat domnul secretar general al OCDE. După cum bine a spus cineva : „Călătoria este la fel de importantă ca și destinația”. Vom parcurge acest drum împreună și vom ajunge împreună la destinație.
După cum se evidențiază în Studiul economic al OCDE referitor la România, în mai puțin de 20 de ani, România a redus la jumătate diferența față de media OCDE privind PIB pe cap de locuitor, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populația expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut la 30% în 2020, de la aproximativ 50% cu 13 ani în urmă.
Vă pot da și alte cifre: în ultimii 30 de ani, Produsul Intern Brut al României a crescut de nouă ori, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Creșterea continuă, în ciuda crizelor prin care trecem. Cele mai recente previziuni economice ale OCDE anticipează o creștere a PIB-ului României de 6,5% pentru 2022, ceea ce reflectă o redresare puternică în urma impactului economic al pandemiei de COVID-19.
Desigur, există încă chestiuni care necesită atenție sporită, cum ar fi creșterea inflației. Guvernul României a luat măsuri, în special pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile și a le ajuta să depășească aceste vremuri grele. În același timp, am crezut dintotdeauna că investițiile reprezintă unul dintre răspunsurile eficiente la criză. Guvernul pe care îl conduc a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, în valoare de aproape 18 miliarde de euro, vizând relansarea economiei românești și susținerea mediului de afaceri. Și am crescut și mai mult bugetul de investiții pentru anul următor - peste 20 de miliarde de euro.
Ieri, Parlamentul român a aprobat bugetul pentru anul viitor, s-a aprobat ceea ce v-am expus aici în cifre. Este pentru prima dată când în România avem aprobat bugetul înainte de jumătatea lunii decembrie.
La aceasta se adaugă fonduri UE în sprijinul reformelor și investițiilor care vor însoți tranziția verde și cea digitală a României. Guvernul român este hotărât să folosească fiecare euro din cele aproape 90 de miliarde oferite de UE prin PNRR și CFM (Cadrul Financiar Multianual).
România sprijină o acțiune colectivă hotărâtă, cu implicarea tuturor părților interesate relevante, pentru îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030 și ale Acordului de la Paris. Avem o abordare integrată în combaterea schimbărilor climatice: soluții bazate pe natură în procesul de captare a carbonului, tehnologii verzi pentru reducerea emisiilor din sectoarele energetic și industrial, schimbarea comportamentului prin conștientizare și promovarea educației privind schimbările climatice.
Apreciez, în același timp, că OCDE continuă să pună întrebările potrivite la momentul potrivit, precum cele adresate în cadrul recentei conferințe organizate de OCDE la Luxemburg, denumită "Construirea încrederii și consolidarea democrației" (Building Trust and Reinforcing Democracy). Reconstruirea încrederii în democrație, într-o perioadă de crize succesive și concomitente, ar trebui să facă parte integrantă a efortului nostru colectiv pentru reziliență.
Domnule secretar general,
Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,
Pentru România, aderarea la OCDE nu înseamnă doar că se va alătura grupului de țări în care au loc 70% din comerțul global și 90% din investițiile directe globale. Aderarea la OCDE înseamnă, de asemenea, noi oportunități: oportunitatea de a împărtăși experiențe cu țări similare din America de Nord și de Sud, Asia și Oceania, precum și cu partenerii noștri europeni. Aderarea înseamnă a te alătura grupului de țări care cred în aceleași valori.
Vom conlucra cu cele 26 de comitete, cu Secretariatul - căruia vreau să îi mulțumesc pentru sprijinul permanent - și cu voi, statele membre – astfel încât procesul de aderare să se desfășoare în cele mai bune condiții posibile.
În vremuri de criză, mai mult ca oricând, este important ca țările cu o viziune similară, să fie unite și să se sprijine reciproc. România oferă o dovadă concretă că este o astfel de țară. Parcursul nostru democratic, din ultimii 30 de ani, a demonstrat acest lucru, acțiunea noastră de la începutul războiului din Ucraina, pentru apărarea valorilor fundamentale, l-a confirmat.
După aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană, aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv de referință în accelerarea în continuare a adaptării României la secolul XXI.
Sunt încrezător că vom merge pe această cale împreună, cu succes.
Vă mulțumesc încă o dată pentru sprijin și dacă aveți orice întrebare, sunt gată să răspund la orice doriți să știți despre România și procesul de aderare al țării noastre la OCDE. Vă mulțumesc!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe