Actualitate

Galerie foto

Întâmpinarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de către premierul Florin Cîțu

***

Galerie foto

Vizita premierului Florin Cîțu la Spitalul Universitar de Urgență București, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele României, Klaus Iohannis

***

Galerie foto

Conferința de presă comună susținută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele României, Klaus Iohannis, și prim-ministrul Florin Cîțu

[check against delivery]

Klaus Iohannis:

Bun venit în România, bun venit la Bucureşti, doamna preşedintă von der Leyen!

Îmi face o deosebită plăcere să mă întâlnesc cu dumneavoastră, cu această ocazie deosebită. Bună seara, îmi face o deosebită plăcere să o avem astăzi, ca oaspete, pe doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Bine ați venit la Bucureşti! Salut anunțul făcut de doamna von der Leyen despre Planul Național de Redresare și Reziliență al României, care a primit undă verde de la Comisia Europeană chiar astăzi. Aprobarea sa reprezintă un moment simbolic, de o mare importanță pentru viitorul țării noastre. Acest plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar și al unui efort colectiv instituțional fără precedent. A fost un proces extrem de laborios, care a presupus o muncă extraordinară, sub presiunea timpului, și le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui plan. Finalizarea Planului Național și aprobarea sa de către Comisie este însă doar o victorie de etapă. Am făcut astăzi un pas important către ceea ce ne propunem să realizăm în România în anii următori, dar provocările majore încep de-abia acum. Implementarea deplină și la timp a tuturor măsurilor din acest plan este esențială. Vreau să fim foarte bine pregătiți pentru etapa cea mai importantă - demararea și, mai ales, finalizarea reformelor pe care ni le-am asumat. Accesând aceste fonduri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană putem schimba România în profunzime, putem construi o țară așa cum ne-o dorim.

Planul Național de Redresare și Reziliență este un instrument deosebit de important pentru România, care ne oferă, pe lângă finanțarea acțiunilor de redresare economică, resursele pentru a implementa investiții și reforme structurale esențiale pentru dezvoltarea țării noastre pe termen mediu și lung. Toate aceste resurse financiare reprezintă o oportunitate extraordinară pentru noi să investim în construirea de autostrăzi, în căi ferate, să modernizăm infrastructura energetică și de mediu, să dezvoltăm rețeaua de spitale, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administrație, să investim în infrastructura din educație și din sănătate.

Pandemia de COVID-19 ne-a arătat foarte clar că vulnerabilitățile din sistemul de sănătate au implicații profunde asupra economiei, asupra încrederii în guverne și asupra coeziunii sociale. De aceea, investițiile în sănătate sunt un pilon definitoriu al acestui plan.

Spitalul Universitar de Urgență București, pe care l-am vizitat acum împreună cu doamna președinte von der Leyen, este un exemplu edificator al contribuției pe care fondurile europene o aduc la modernizarea infrastructurii spitalicești din România. Prin folosirea acestor fonduri, pacienții vor beneficia de îngrijire de calitate şi de cele mai avansate tehnologii în domeniu. Acesta este însă doar începutul. Mai este multă muncă de făcut de aici înainte. Avem o responsabilitate uriașă pentru a ne asigura că banii europeni vor schimba fața României și vor aduce o viață mai bună pentru cetățenii noștri.

Împreună cu acest guvern am reușit, iată, să avem acest plan aprobat.

Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, domnilor primari și președinți de consilii județene, vă cer să faceți o prioritate absolută din implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm. Șansa de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă și mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea.

Este şansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată.

Rămân un partener implicat al acestei guvernări, care își propune să dezvolte țara noastră și împreună și cu sprijinul Comisiei Europene, al președintei von der Leyen vom mobiliza mediul de afaceri, toate autoritățile locale și centrale, astfel încât Planul Național de Redresare și Reziliență să fie un succes major pentru România. Vă mulțumesc!

Florin Cîțu:

Doamnă președintă Ursula von der Leyen,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur că suntem astăzi aici și că acest moment a sosit în sfârșit, pentru că volumul de muncă a fost unul foarte mare, iar mizele pe măsură.

Vreau să încep prin a-i mulțumi președintei Ursula von der Leyen: ultimele luni de zile au fost intense, în tot acest timp ne-ați susținut și ne-ați ghidat. Comunicarea a fost excelentă, vă mulțumesc!

PNRR este aprobat, semnat și va fi aplicat. Lucru care pentru România va însemna dezvoltare, va însemna modernizare. În următorii cinci ani, PNRR  ne va ajuta să implementăm reformele și investițiile pe care ni le-am asumat.

Și veți vedea că aceasta înseamnă automat că vom avea o economie puternică de care vor beneficia toți românii. PNRR-ul României este printre cele cinci cel mai bine finanțate Planuri din Uniunea Europeană, era normal ca negocierile să nu fie ușoare. Ne-am respectat angajamentul: PNRR a fost aprobat, iar până la sfârșitul anului vom primi prefinanțarea de 3,8 miliarde de euro.

Sunt extrem de mulțumit de faptul că evaluarea Comisiei a fost una pozitivă, această evaluare arată că PNRR-ul a fost bine construit, coerent în ceea ce privește reformele și investițiile și, foarte important, acoperă nevoile pe care România le are în acest moment.

De altfel, faptul că am obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene. Ce e esențial pentru noi, pentru români, este că am reușit, după negocieri intense, să introducem în PNRR câteva investiții esențiale, iar construirea de autostrăzi este ceva la care țin în mod special.

Acum, trebuie să fim foarte atenți la partea de implementare. Toți cei responsabili trebuie să își facă treaba, pentru că fiecare piesă de puzzle este importantă.

Un lucru pe care îl pot garanta eu este că Guvernul României va implementa toate reformele asumate, va atinge toate țintele propuse și își va indeplini toate sarcinile astfel încât România să atragă toți banii puși la dispoziție prin PNRR.

Pentru că altă cale nu există! Nu mai putem sta pe loc în timp ce întreaga lume se dezvoltă. Prin urmare, până în 2026, când PNRR va fi finalizat, vom avea alte standarde pentru traiul zilnic, iar economia va fi aproape de media europeană.

Pe scurt, în privința reformelor, vom îmbunătăți accesul către serviciile din sănătate pentru românii vulnerabili și vom lua din presiunea exercitată asupra spitalelor.

,,România Educată”, un proiect la care atât președintele, cât și eu, ținem foarte mult - va beneficia de finanțare prin PNRR. Este un proiect prin care vom îmbunătăți educația timpurie, vom reduce abandonul școlar, vom îmbunătăți învățământul dual și, foarte important, vom digitaliza întreg sistemul de învățământ.

Vom stimula creșterea utilizării de energie verde - pentru că în mod clar acesta este viitorul.

Vom face reforma pensiilor și vom reduce inegalitățile. Ne vom asigura că lucrurile vor funcționa bine în sistemul de pensii și peste cinci ani, și peste 10, și peste 20.

Nu putem trăi de la un an la altul, avem nevoie de predictibilitate, iar românii trebuie să știe că vor primi pensia când vor ieși din câmpul muncii.

La toate acestea se adaugă reforma fiscală, reforma administrației, plus reforme care vizează gestionarea deșeurilor, a apei, eficiența energetică. În total, 64 de reforme de care vor beneficia românii și care vor crește încrederea în sectorul public.

Așa cum spun de fiecare dată, reformele merg mână în mână cu investițiile. Altfel nu se poate. Am spus de la începutul preluării guvernării că în mandatul meu investițiile vor fi o prioritate.

Așadar, în PNRR sunt incluse 107 investiții din toate domeniile. O treime din alocări merge spre transporturi. Este cea mai mare alocare aprobată de Comisie pentru acest domeniu, iar acest lucru va face diferența pentru România!

Sunt 3,1 miliarde de euro pentru autostrăzi (A7, A8, A1 și A3), 3,9 miliarde de euro pentru căi ferate și trenuri, 1,2 miliarde de euro pentru tot ceea ce înseamnă mobilitate urbană locală și alte 600 de milioane de euro pentru investițiile la metrou (Bucuresti și Cluj).

Investim și în domeniul educației, în sistemul de sănătate- ceea ce va include spitale noi, secții noi, modernizarea clădirilor existente și, foarte important, echipamente noi. Lista este lungă, toate aceste alocări vor construi România, o vor dezvolta și o vor moderniza.

Doamnă președintă, e clar că dacă nu am fi făcut parte din această mare familie - Uniunea Europeana - lucrurile ar fi fost mult mai complicate pentru noi. Mă bucur însă că PNRR-ul României aduce o contribuție importantă pentru două obiective ale Uniunii Europene: tranziția verde și cea digitală.

Vă mulțumesc încă o data!

Ursula von der Leyen: Vă mulțumesc foarte mult!

Stimate domnule președinte, dragă Klaus,

Domnule prim-ministru, dragă Florin,

Vă mulțumesc în primul rând pentru primirea foarte călduroasă de care m-am bucurat aici, la Spitalul Universitar de Urgență București, cel mai mare spital din România, din câte am aflat, și aș vrea să îi felicit pe medici, pe infirmiere și întregul personal spitalicesc. Am fost foarte impresionată de ceea ce mi-a fost prezentat şi a fost uimitor să văd nu doar profesionalismul dumneavoastră, ci și dedicația și motivația de care dați dovadă. Pentru mine a fost impresionant să văd ce ați realizat până acum, dar și planurile de inovare și de investiții enorme care urmează. Vă datorăm foarte mult pentru tot ceea ce faceți. Vă mulțumesc și mă bucur că Next Generation EU poate contribui la realizarea unora dintre ideile dumneavoastră care merg în direcția bună. Vă mulțumesc pentru organizarea acestei vizite!

Next Generation EU remodelează continentul nostru pentru generațiile viitoare. După cum știți, are o valoare totală de 800 de miliarde de euro, raportată la prețurile actuale. Este unul dintre cele mai mari planuri de redresare din lume și este redresarea de care au nevoie Europa și România acum și pe viitor.

Astăzi, într-adevăr, Comisia Europeană dă undă verde Planului Naţional de Redresare și Reziliență al României - asta, în urma unei analize aprofundate și a unei foarte bune cooperări. Chiar vreau să vă felicit pentru acest lucru și să vă mulțumesc pentru cooperarea excelentă din ultimele săptămâni și luni.

Sunt trei piloni importanți, care au fost deja menționați. În primul rând, planul României ne va ajuta să atingem obiectivele pactului verde european. 41% din bugetul planului merge către susținerea investițiilor verzi. Sunt incluse aici investiții semnificative, de exemplu, în transport durabil - aproape 4,5 miliarde de euro sunt alocate pentru modernizarea rețelei feroviare și a infrastructurii de metrou. În curând, vom vedea nu doar autostrăzile, ci și punctele de încărcare pentru autovehicule electrice, instalate peste tot în țară, pentru a asigura un transport rutier curat. De asemenea, peste o jumătate de miliard de euro vor fi investiți în producerea de energie curată. Pentru noi este important ca, realizând această transformare verde în aplicarea acestui plan, să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Împreună dezvoltăm surse de energie regenerabilă și hidrogen verde și acestea sunt vești excelente pentru români, pentru că înseamnă un aer mai curat în țară și protejarea naturii. Cel de-al doilea pilon important se referă la tranziția digitală, 21%. Am văzut un exemplu chiar și aici, în acest spital, că viitorul este digital și putem să ne imaginăm deja ce va aduce viitorul, de exemplu, în domeniul imagistic medical. Acest plan va face serviciile publice mult mai accesibile și mai eficiente pentru români, pentru că sectorul public, administrația va fi digitală, vor exista un cloud guvernamental și cărți de identitate electronice, de exemplu. Va conecta țara, de asemenea, ceea ce este extrem de important pentru o țară mare, este important ca toată lumea să fie conectată prin extinderea internetului de mare viteză. Şi, bineînțeles, va ajuta și școlile din România să fie digitalizate. Instrumentul se numește Next Generation EU, viitoarea generație UE, așa trebuie să investim în noile generații. Mă bucur, de asemenea, că al treilea pilon în care ați ales să investiți se referă la un sector de sănătate mai puternic. Digitalizarea sectorului de sănătate face ca serviciile de sănătate să poată fi oferite la distanță, indiferent unde te afli în țară și este cheia accesului la îngrijiri de calitate, știți acest lucru deja. Mă bucur că planul dumneavoastră prevede aproape două miliarde de euro în investiții pentru spitale moderne, inclusiv pentru Spitalul Universitar de Urgență București, în care ne aflăm acum.

Așadar, pentru a încheia, planul României îndeplinește criteriile foarte exigente pe care le-am stabilit împreună cu Consiliul. Combină, pe de o parte, investițiile în tranziția verde și digitală și, pe de altă parte, reformele necesare pentru a face față principalelor provocări structurale cărora trebuie să le facă față România, de exemplu pentru crearea unor baze financiare solide. Investiți în reforma pensiilor și digitalizarea administrației financiare. Și vă felicit pentru că lucrați la crearea unui venit minim de incluziune, foarte important, de asemenea, pentru a veni în sprijinul celor mai vulnerabili și în sprijinul gospodăriilor cu venituri reduse. Și dacă ar fi să mă uit la întregul set de reforme, aș menționa și reforma sistemului de învăţământ, pentru că generația viitoare merită, desigur, acest lucru.

Aprobarea acordată astăzi este, deci, un moment de referință, un pas important către alocarea a peste 29 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 10% din PIB-ul din următorii ani. Este o veste excelentă faptul că mă aflu astăzi aici, însă aș sublinia că nu reprezintă în niciun caz capătul drumului, pentru că, din anumite puncte de vedere, partea cea mai grea începe acum. Acum, planul trebuie realizat, pus în aplicare. Și aș menționa un singur cuvânt: absorbția. Am discutat împreună acest aspect; selectarea, planificarea și implementarea la timp a proiectelor vor fi cruciale. Timpul este esențial, pentru că avem trei ani pentru a realiza toate aceste lucruri, dar am încredere că vă veți putea baza pe experiența perioadelor de programare anterioare. Și vreau să vă asigur că vom fi alături de dumneavoastră la fiecare pas și ne vom asigura că banii sunt cheltuiți în conformitate cu ceea ce am convenit împreună. NextGenerationEU va permite reconstruirea unei economii robuste peste tot în Uniune, o economie sănătoasă și robustă și aceasta se clădește, în primul rând, pe încredere. Încrederea permite investițiilor să prospere și mediul de afaceri să prospere, deci mă bucur că ați descris multele reforme pe care le aveți în vedere. Este extrem de important să fie întărită capacitatea instituțiilor dumneavoastră și trebuie întărită economia țării dumneavoastră. Cred că împreună putem face ca acest plan extraordinar că devină un mare succes. Vă mulțumesc încă o dată și îmi face o deosebită plăcere să vă înmânez aprobarea, pentru toate eforturile dumneavoastră, pentru ce ați realizat. Felicitări!

Reporter: Bună seara! Întrebarea mea este pentru toți cei trei demnitari. Cum poate Comisia să ajute suplimentar România, în condițiile în care România este destul de mult în urma mediei europene la capitolul vaccinare și dacă poate fi o soluție legală vaccinarea obligatorie a unor categorii profesionale.

Ursula von der Leyen: În primul rând, vaccinarea este extrem de importantă. Şi fac apel la toată lumea să profite de ocazie şi să se vaccineze. Vaccinarea salvează vieţi, vă protejează pe dumneavoastră, dar şi pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri, în momentul de faţă. Reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetăţenii europeni, dar şi pentru a reduce riscul de a răspândi boala şi riscul ca alte variante îngrijorătoare să apară. Deci vă încurajez, dacă nu aţi profitat de ocazie să o faceţi, pentru că există date ştiinţifice suficiente. Deci profitaţi de ocazie şi vaccinaţi-vă! În al doilea rând, cred că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ţine de competenţa naţională. Din experiența mea, e nevoie de comunicare bună. E foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată și lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Ştim că vaccinul a salvați vieți, deci aș încuraja pe toată lumea să se vaccineze.

Florin Cîţu: La întrebarea „cum ar putea să ajute Comisia Europeană?” - a ajutat foarte mult prin faptul că am avut acces la vaccin în același moment în care au avut toate țările din Uniunea Europeană. Am avut și astăzi o discuție cu doamna președinte despre campania de vaccinare din România şi despre măsurile pe care le-aţi prezentat. Sunt mai multe variante în Uniunea Europeană şi, după cum ştiţi, şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească în această perioadă numărul persoanelor care se vaccinează. Cum spun de fiecare dată, singura soluţie de a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească răspândirea virusului, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi noi aici.

Klaus Iohannis: În primul rând, daţi-mi voie să subliniez că, fără implicarea doamnei preşedinte von der Leyen personal, noi nu am fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin, aşa cum am beneficiat. Doamna președinte a avut inițiativă, a riscat - și bine a făcut - şi a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Şi țin și în acest spațiu, doamnă președinte, să vă mulțumesc pentru implicarea extraordinară în acest domeniu. Și de ce subliniez, sănătatea nu este o competență a Comisiei. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei, nu ar fi putut să fie rezolvată. În continuare, evident că sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România și în datele pe care le pregătesc forurile europene, comisiile de specialitate și care sunt distribuite în toate statele membre. Dați-mi voie, însă, să mai spun ceva despre vaccinare. La noi sunt foarte mulți români care s-au vaccinat, astăzi am cerut date și am văzut că s-au distribuit sau au fost date peste 10 milioane de doze de vaccin. Sunt aproape cinci milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. E păcat că sunt așa puțini. Dacă ne uităm un pic la ce se întâmplă în Europa, acum câteva zile, de exemplu, eu am citit un articol despre Danemarca. În timp ce noi avem mii și mii de noi cazuri zilnice și, din păcate, și internați în ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile. Atenție, la toate restricțiile. De ce? Fiindcă s-au vaccinat în Danemarca cam toți. Doze am fi avut și noi, și dacă ne-am fi vaccinat cu toții, așa cum și premierul, și eu și mulți alții au recomandat, nu ar trebuit să mai purtăm mască. Puteam să mergem oriunde în liniște, puteam să ne întâlnim, puteam să avem concerte, spectacole, întâlniri de tot felul, fără nicio restricție. Ce i-a făcut pe mulți să fie reticenți? Vom vedea. Și, în acest sens, pot să vă spun că împreună cu premierul am discutat să ne întâlnim, încă din această săptămână, să reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Este un paradox, noi suntem în plină pandemie; avem arma cu care putem să terminăm pandemia, și nu o folosim. Este foarte păcat, probabil unii mai sunt reticenți, alții necesită încă mai multe zile de gândire, alții vor date suplimentare și vom vedea cum putem să îi convingem pe cât mai mulți. Nu este păcat să stăm cu atâția bolnavi, cu atâția oameni care suferă în ATI, cu atâtea familii îndoliate când am putea să terminăm foarte repede această fază acută a pandemiei, cu vaccinarea? Mulțumesc.

Reporter: Şi o întrebare tot pentru toată lumea. Poate situația politică de la București să influențeze semnarea și apoi aplicarea Planului Național de Redresare? Mulțumesc.

Ursula von der Leyen: În primul rând, permiteți-mi să subliniez cât sunt de recunoscătoare pentru cooperarea excelentă din ultimele săptămâni și luni. A fost destul de dificil să punem pe roate acest plan. Ca în multe state membre, în plan este inclusă multă inovare, multe subiecte noi și este foarte dificil, e nevoie de multe eforturi să pui laolaltă reformele și investițiile și fondurile necesare. Deci, aș vrea să vă mulțumesc pentru cooperarea excelentă de care am beneficiat pentru acest efort. Spun acest lucru pentru că din experiența personalului administrativ din comisie și din România, știm că există relații excelente, condiții de lucru excelente și încredere între cele două administrații. În elaborarea planului au existat și momente mai dificile, dar acum știm ce ne așteaptă, știm ce trebuie făcut. Există un motiv pentru care au fost stabilite ținte și jaloane în fiecare plan, deci inclusiv în planul României, care trebuie respectate pentru alocarea următoarei tranșe și oferim tot sprijinul, toată consilierea de care este nevoie poate pentru a vă asigura că îndepliniți aceste criterii de referință, pentru a urma pașii necesari astfel încât următoarea tranșă să poată fi alocată. Există un sistem de control foarte bun pentru a ne asigura că banii contribuabililor europeni sunt investiți așa cum trebuie.

Florin Cîțu: Nu există niciun risc în ceea ce privește implementarea PNRR în România. Mai mult, eu cred că, așa cum a fost construit, va accelera reforme care au fost încetinite ani de zile în România, au fost amânate ani de zile. De aceea am ținut foarte mult ca în PNRR să avem reforma pensiilor, reforma sistemului de salarizare, reforma administrației, România educată, pentru a ne asigura că acest sistem de reforme, cu borne, cu milestones, vine la pachet cu investițiile. Reforma și investițiile merg mână în mână și, indiferent de declarațiile politice pe care le vedeți în această perioadă, nu cred că există un politician responsabil în România care vrea să se joace cu viitorul românilor, în ceea ce privește PNRR.

Klaus Iohannis: Nu există un risc politic pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Nu există fiindcă acele reforme și investiții care sunt cuprinse în planul național sunt reforme și investiții dorite și așteptate de toată lumea. Este un plan foarte complex și cred că ați urmărit majoritatea dintre dumneavoastră că a durat destul de mult până când acest plan a fost negociat. Nu a fost o eroare, a fost o intenție. Şi cei care au negociat și președinta comisiei și cu mine am dorit să avem un plan care poate fi implementat imediat. Nu ne-am dorit o descriere a unor intenții, cum avem multe. La noi avem foarte multe descrieri de intenții - și politice, și tehnice. Am dorit un plan aplicabil pentru România, un plan de modernizare a României, cu proiecte concrete, cu reforme concrete, cu termene concrete, cu costuri concrete și cu măsurabilitate. Știm exact ce și până când trebuie făcut. Deci, este mult mai mult decât un proiect, este un plan care trebuie și poate fi implementat. Și guvernul se va ocupa de implementarea acestui plan, de aceea, a primit din mâna preşedintei PNRR-ul aprobat, atenție, aprobat, fiindcă inclusiv astăzi am citit că unii au impresia că nu e aprobat. Este aprobat. Este pregătit pentru implementare. Și acest lucru se va întâmpla și vom schimba România în bine, vom moderniza România cu acest Plan de Redresare și Reziliență, reziliență însemnând rezistența la șocuri. Deci, nu vrem ca următoarea criză să ne prindă pe picior greșit. Măsurile pe care le implementăm, investițiile, reformele vor face România mult mai rezistentă, mai bună și vor aduce un trai mai bun pentru fiecare român.

Reporter: Când anume ar putea intra în țară prima tranșă de finanțare și pentru ce anume ar putea fi acordată?

Ursula von der Leyen: Următorul pas este să obținem aprobarea Consiliului. Va dura patru săptămâni, după care prima tranșă poate fi alocată imediată, pentru că Comisia are acces la piețele de capital. Am emis obligațiuni și obligațiuni verzi, au fost un mare succes. Au fost suprasubscrise, deci avem suficient capital care poate fi alocat imediat.

Florin Cîțu: Din calculele noastre sau din ce știm, dacă ne uităm la calendar, prima tranșă ar trebui să intre la finalul lunii noiembrie, am spus 3,8 miliarde de euro. Sunt mai multe domenii unde pot fi folosiți acești bani, și pe "România educată", și transporturi, și reforma fiscală. Sunt mai multe capitole, acolo, în care pot fi implicați acești bani. Bonurile serioase sunt în primul trimestru, anul viitor. Avem câteva la finalul acestui an și pentru acelea vom folosi acei bani.

Moderator: Și ultima întrebare, vă rog.

Reporter: Pentru doamna președintă: ce soluții are Comisia Europeană pentru țările care v-au transmis solicitări legate de creșterea prețurilor la electricitate și la gazele naturale? Sunteți de acord cu plafonarea prețurilor, cerută, de altfel, de multe state membre?

Ursula von der Leyen: Într-adevăr, în momentul de față suntem în curs de a analiza în primul rând motivele acestei creșteri de prețuri la energie. Avem de-a face cu un fenomen global, nu e un fenomen care afectează doar Europa, ci întreaga planetă, pentru că prețurile la gaze naturale cresc peste tot. De ce? Există mai multe componente. În primul rând, în timpul pandemiei și în timpul stării de urgență, bineînțeles, economia nu prea a crescut, iar cererea a scăzut drastic. Acum vedem o creștere, o creștere enormă în cererea de gaze naturale, în special în Asia. Asia reia pasul rapid și duce la creșterea prețurilor. Apoi ar mai fi o componentă, și anume furnizorii nu reacționează suficient de rapid. Mă bucur că prietenii norvegieni au spus că vor crește aprovizionarea pe termen scurt și sper ca și Rusia să facă acest lucru, să urmeze acest exemplu bun pe care îl dă Norvegia. Este important pentru dumneavoastră să știți că prețurile la energie nu includ doar prețul la gaze naturale, ci și energia din surse regenerabile, și aici avem o veste bună: prețurile sunt stabile și, în timp, au scăzut. Deci, investițiile în surse regenerabile de energie sunt calea de urmat. Ne ajută să fim independenți când vine vorba de importurile de gaze naturale sau petrol și ne oferă o energie care, după cum îi spune și titlul, regenerabilă, iar costurile scad în timp. Săptămâna viitoare, la Reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, vom discuta acest subiect, iar Comisia va veni cu propuneri, despre ceea ce putem face pe plan european, ce putem face, de exemplu, pentru a micșora presiunea prețurilor mari la energie asupra gospodăriilor vulnerabile, cu venituri mici, asupra micilor afaceri. Acesta este obiectivul, să abordăm această problemă nu doar la nivelul fiecărui stat membru, ci împreună, la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru că experiența de anul trecut ne-a arătat că, indiferent de criză, suntem mai puternici când acționăm împreună, iar presiunea din partea a 450 de milioane de cetățeni ar trebui să ne ajute să găsim o soluție împreună pentru oameni.

Klaus Iohannis: Dacă doriţi, aş comenta puţin pe acest subiect. Nu întâmplător - deci atenție, nu întâmplător -, doamna președinte și cu mine am discutat astăzi, inclusiv pe acest subiect, destul de mult și profund. Vreau să fie un lucru foarte clar: prețurile mari la energie, în special la electricitate, nu sunt o problemă românească, ci este vorba de o problemă care se pare că a devenit globală. Toată lumea este afectată de aceste creșteri şi soluțiile vrem să le căutăm și să le găsim începând împreună, de săptămâna viitoare, când avem un Consiliu informal în Slovenia și vom avea primele idei și soluții pentru a aborda chestiunea. Însă, al doilea lucru foarte important, chiar dacă această problemă nu este una făcută la noi, trebuie să o tratăm la noi și știu că guvernul a luat foarte în serios chestiunea. A pregătit și pregătește un pachet, la început pentru consumatorul vulnerabil - probabil ați observat că acea lege a fost promulgată la o zi după ce am primit-o de la Parlament, - tocmai pentru a da guvernului timp să pregătească aceste compensații sau alte măsuri care vin pentru oamenii care nu-și permit să plătească mai mult. Însă e nevoie de mult mai mult și știu din sursă sigură că aceste chestiuni sunt discutate și pregătite la guvern. Antreprenoriatul are nevoie de măsuri active fiindcă aceste prețuri vor fi resimțite foarte repede de economia reală, de unde, evident, vor avea un impact și asupra altor prețuri. Deci, una la mână: problema nu este făcută la noi; doi - noi vom veni cu soluții concrete acum, repede, și în paralel, la nivel european, vom căuta soluții mai ample, fiindcă dorim să rezolvăm problema durabil. Mulțumesc!