Actualitate

Joi, 22 Iulie

Participarea premierului Florin Cîțu, în sistem online, la evenimentul ”Grand Matinal Digital”, organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România

Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: Bună dimineaţa şi vă mulţumesc pentru invitaţie! Voi începe cu un mesaj scurt. Aţi spus câteva lucruri foarte importante şi aş vrea să spun, într-o frază, despre ce este vorba în această guvernare. Este vorba despre reformă şi investiţii, cu un plan de dezvoltare pe termen mediu. Cam la asta se rezumă tot ceea ce vrem să facem în această guvernare, care a început foarte bine, spun eu, dar care are un orizont de timp peste 2024. Eu am tot spus în spaţiul public că acum pregătim planul de dezvoltare pentru România până în 2028. Lucrurile sunt foarte simple din punctul acesta de vedere. Aţi menţionat cele 76,2 miliarde de euro. Ştiţi foarte bine că aceşti bani se întind pe o perioadă între 2022 și 2027. Deci orice plan facem, trebuie să ținem cont de această programare. De aceea văd un plan dezvoltare pe această perioadă. Am spus "reformă și investiții", pentru că România trebuie să treacă la nivelul următor. Dumneavoastră aţi vorbit de investiții directe în România și ce am putea face sau cum am putea să schimbăm paradigma. Lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt foarte simple. Trecem la un mod de dezvoltare economică în care locurile de muncă, de exemplu, sunt bine plătite, deci atractivitatea României nu o să mai fie legată de locuri de muncă ieftine, pentru tipuri de de muncă care nu aduc valoare adăugată mare. Schimbăm lucrurile, trecem la locuri de muncă bine plătite, pentru investiții care aduc valoare adăugată mare. Ştiţi foarte bine că, pentru a fi competitiv la nivel global, astăzi, trebuie să te duci în această direcție, acolo unde valoare adăugată mare şi unde ai și marjă de profit mare. Asta înseamnă forță de muncă calificată și pentru asta pregătim terenul și în România. Calificarea forței de muncă o vom face și prin resurse de la stat, dar bineînțeles, o vom face și în parteneriat, așa cum deja a început, cu investitorii din sectorul privat. Câteva lucruri pe care le-am mai spus, dar vreau să le reiterez aici.

Da, este adevărat, România, în perioada următoare are o şansă unică. Sunt cei 76,2 milioane de euro, din care 29,2 miliarde de euro din PNRR și restul din fonduri europene. În același timp, este un angajament ferm al acestui guvern - și mă asigur prin PNRR că va fi și în viitor , de a investi cel puțin 13 miliarde de euro anual de la buget în economie; dumneavoastră aţi spus 60 de miliarde de lei, eu vorbesc în euro. Asta înseamnă, dacă ne uităm la nivelul anului 2028, aproape 170 de miliarde de euro sau peste 150 de miliarde de euro investiții în economie. Vreau să ne uităm la această cifră prin filtrul a ceea ce înseamnă PIB în România astăzi, un PIB de 200 de miliarde de euro. Deci, vom investi în România, în perioada următoare, o valoare apropiată de PIB-ul României de astăzi. Asta înseamnă, în primul rând, provocări în ceea ce priveşte forţa de muncă, provocări legate de modul în care sunt disipaţi acești bani în economie, pentru a nu avea perioade în care nu putem să investim banii. Pentru că suntem la o discuție cu sectorul privat, aş dori să vă spun câteva lucruri din PNRR care vă interesează; știți foarte bine, sunt peste 2 miliarde de euro, bani care se adresează direct sectorului privat, deci, bani care pot merge către sectorul privat și care sunt legaţi de digitalizare. În același timp, mesajul este foarte simplu: cei peste 150 de miliarde de euro sunt bani pe care îi administrează statul român, îi investește în economie, dar statul român nu poate investească fără companiile din sectorul privat, deci vehiculul este statul român, e adevărat, pentru toate cele 150 de miliarde de euro, dar vom face aceste investiții în economie cu companii din sectorul privat, companii din domeniul digitalizării, companii din domeniul energiei verzi, companii în construcții. Deci nu doar cele 2 miliarde de euro din PNRR sunt pe sectorul privat, toți cei 150 miliarde de euro care vin în economie vor trece prin sectorul privat. Pentru fiecare proiect este nevoie de o companie în partea cealaltă care, bineînțeles, va câștiga un contract cu licitație care vine din sectorul privat și va implementa aceste resurse în economie. E adevărat, acestea sunt lucruri pe care deja le știm. În același timp, ne batem la nivel global pentru investiții. Vrem mai mult capital, vrem mai multe investiții în România pe lângă aceste fonduri europene și PNRR și bani investiţi de la buget și, pentru asta, facem câteva lucruri. Așa cum am spus, ne uităm la ce a fost prost făcut până acum, de ce nu au venit investitori în România până astăzi și au ocolit investitorii țara noastră. Pe de o parte, este adevărat că legislația din România nu a fost, nu aş spune prietenoasă, dar nu a fost la fel de clară şi a fost ușor interpretabilă și lucrăm la această legislaţie, inclusiv la legislația achizițiilor publice. Este parte din pachetul de reforme pe care l-am anunţat. În acelaşi timp, şi eu mă uit la indicatorii globali de competitivitate pentru România. Este lucrul cel mai simplu, de unde putem lua idei pentru a reforma economia. Acolo,  România stă cel mai prost la autorizarea şi la avizarea investiţiilor. După ce ai făcut o investiţie în România, îţi deschizi o firmă în trei zile, patru zile, dar ca să dai drumul investiţiei poate să dureze până la un an, un an şi jumătate. Vom reduce toate aceste termene prin legislaţie, pentru a face mult mai prietenos mediul economic pentru investitorii străini în România. Menţinem în continuare schemele de ajutor şi cred ca singura schemă de ajutor care funcţionează este schema 807 făcută de Ministerul Finanţelor, care a funcţionat foarte bine pentru investiţii de peste 1 milion de euro şi mai sunt câteva astfel de lucruri, dar direcţia în care mergem deja a dat roade. În  primul trimestru din acest an, pentru prima dată, creşterea economică s-a datorat în totalitate investiţiilor. Cele 2,8 puncte procentuale de creştere economică sunt în totalitate datorate investiţiilor. Chiar consumul administraţiei publice a scăzut întâia parte a anului, ceea ce este ok, a permis sectorului privat să vină şi să facă investiţiile. Vorbim de investiţii nete în economie, care au crescut. Schimbarea de paradigmă, ca să nu intrăm în detalii, a fost clar la începutul guvernării, când am spus că vom trece de la un buget care e construit pe cheltuieli sociale în majoritate, la un buget care va avea din ce în ce mai mult o componentă de investiţii, iar cele două programe, PNRR şi fonduri europene, sunt folosite pentru a degreva bugetul de anumite cheltuieli şi a permite bugetului naţional să facă investiţii, să facă cheltuieli pentru investiţii şi alte cheltuieli. Asta este direcţia în care mergem, este o guvernare care - am spus din primul moment - este aproape de sectorul privat şi care înţelege că dezvoltarea vine doar printr-o relaţie transparentă, de încredere cu sectorul privat. Lucrurile pe care le-am spus la începutul guvernării rămân aşa cum le-am spus şi le-am menţinut de fiecare dată în faţa partenerilor noştri de discuţii, cu Comisia Europeană, în ceea ce priveşte taxele, de exemplu. Nu vreau să introducem taxe noi în România, nu vreau să creştem taxele pe care le avem. Singura paranteză aici este că, dacă dinspre Comisia Europeană, vin decizii în ceea ce priveşte taxele de poluare şi aşa mai departe, acolo putem să discutăm prin directive. În rest, în ceea ce mă priveşte, această guvernare nu va încerca să crească veniturile prin penalizarea investitorilor şi a cetăţenilor în sectorul privat. Din contră, vom creşte şi am arătat că vom creşte veniturile la buget prin conformare voluntară. Atunci când eşti un partener de încredere şi transparent al sectorului privat se vede că îţi cresc şi veniturile la buget prin conformare voluntară. Lucrurile sunt simple, din punctul meu de vedere. Mă opresc aici, ca să putem să avem o dezbatere. Acesta era mesajul pe care voiam să-l dăm. Apreciem foarte mult parteneriatul româno-francez în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi susţinerea pentru ca România să primească invitaţia de aderare la OCDE. Vă mulţumim!

***

Florin Cîţu: Mulţumesc mult de tot pentru prezentări și pentru comentarii. Aţi identificat corect problemele pe care le avem, sau provocările pentru această guvernare, pentru a ajunge acolo unde am spus, la o economie competitivă, cu locuri de muncă bine plătite și cu o producție sau factori de producţie cu valoare adăugată mare. Acesta este, de fapt, obiectivul. E adevărat, avem mai multe obiective în acest moment. Pe de o parte, este acesta de a crea o economie competitivă. Pe de altă parte, bineînțeles, avem un obiectiv pe care ni l-am asumat împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, acela de a merge către o economie verde, deci, nu doar competitivă, dar și verde. Pe termen scurt, cele două s-ar putea să nu fie foarte ușor de implementat, de aceea, obiectivele, deși sunt comune, de exemplu, cel cu energia verde, împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, strategia de a ajunge la o economie verde diferă de la țară la țară. România va face tot ce este posibil în perioada următoare în ceea ce priveşte energia verde, dar trebuie să recunoaștem și să vedem realitatea, de unde pornește România astăzi. Da, vrem să fim o economie competitivă și nepoluantă, dar tranziția are un cost. Și aici, din punctul nostru de vedere, viteza cu care România va face această tranziție va fi diferită de viteza pe care o vom vedea în alte țări și în același timp, bineînțeles, și susținerea o să trebuiască să fie mai mare din partea partenerilor noştri europeni, dacă vrem să mărim viteza. Noi facem eforturi foarte mari în ceea ce privește tranziția de la energie poluantă, de exemplu, în Valea Jiului, către energie verde, dar și aici, discuțiile pe care avem cu partenerii din Comisia Europeană sunt foarte clare, din punctul meu de vedere. Viteza depinde de modul în care facem acest lucru. Trebuie să ne gândim că există un cost social pe care nu putem să îl aruncăm asupra cetățenilor în acest moment. Trebuie să ne gândim la măsuri prin care să îi ajutăm pe oameni să facă să meargă mai departe, oportunități de investiții. Şi aici aș vrea să vorbesc puțin de modul în care văd eu lucrurile. Vorbim, pe de o parte, mai mult de crearea ofertei de capital uman, dar în același timp, e vorba de a crea și oportunități. Şi aş porni cu partea finală. Cum vedem noi acte normative care să facă legătura între legislația muncii, educație, investiții și aşa mai departe. Toate trebuie să aibă un singur obiectiv, din punctul meu de vedere: a crea oportunități pentru români. Că ele sunt oportunități în Valea Jiului, sau că sunt în Moldova, sau sunt în sudul României, peste tot trebuie sa creăm cadrul legal prin care forța de muncă să se miște flexibil între sectoare și să poată să se califice, recalifice foarte rapid. Așa cum am spus, vom avea comitete interministeriale, soluțiile, așa cum și anul trecut am făcut la fel, soluțiile au venit de fiecare dată după ce am avut, împreună cu dumneavoastră, cu partenerii din sectorul privat, dezbateri. Chiar dacă noi am venit cu o idee, cu câteva soluții, ele au fost îmbunătățite imediat după ce am avut discuții cu dumneavoastră. Deci sunt deschis la așa ceva. Ce văd eu, ca un fir roșu între toate temele, este capitalul uman. Nu poţi să faci dezvoltare fără capitalul uman care să vină să susțină această dezvoltare. Chiar dacă vorbim de digitalizare, până la urmă, tot ai nevoie de capital uman calificat și aici avem două probleme: una pe termen scurt, cantitativ, da, de unde luăm forţa de muncă să susținem creșterea economică pe termen scurt și a doua este pe termen mediu și lung, calitativ și aici avem "România educată". "România educată" este un proiect. Vom avea rezultate, cred că cam în 15-20 de ani ale acestei reforme și nu le vom vedea astăzi, dar e important să ne asumăm aceste reforme și eu cred că e nevoie de presiunea continuă a sectorului privat ca aceste reforme să fie menținute, nevoia ca dumneavoastră să mențineţi această voce și să cereți această reformă public în următorii ani, ca oricare guvern ar veni să nu se abată de la aceste obiective, de aceea am inclus reformele în PNRR, ca să mă asigur că orice guvern ar veni după 2028 trebuie să fie - până în 2026 rămânem noi - dar în viitor ne asigurăm că aceste reforme vor fi făcute. E nevoie de această predictibilitate și așa dăm predictibilitatea, când includem reformele în acte normative. Aş reveni puțin la partea asta de competențe, pentru că ea a fost menționată și în ceea ce priveşte politica industrială. Aici, da, e adevărat, cercetarea - și eu vă spun o opinie personală, vom vedea cum se va dezvolta cercetarea în perioada următoare - trebuie introdus un principiu al competitivității pentru resurse în toate sectoarele din economie, inclusiv în cercetare. Cei care doresc să facă cercetare trebuie să fie în competiție între ei pentru resurse, dacă aceste resurse vin de la stat sau din sectorul privat și doar cei care dau rezultate vor putea să meargă mai departe. A finanța doar de dragul finanțării de la buget nu cred că este o soluție, chiar dacă îi spunem, între ghilimele, cercetare. Trebuie să găsim acele centre unde se poate face dezvoltarea prin cercetare și acolo, repet, în funcție de rezultate putem să introducem mai multe resurse. Nu sunt adeptul investirii banului public oriunde, doar pentru că i se spune un cercetare şi trebuie să investim în cercetare, fără să avem rezultate. Nici în educație nu vreau să mai investim fără să avem rezultate, nici în sănătate nu vreau să mai investim fără să avem rezultate. Românii și noi toți trebuie să cerem de la guvernanți ca aceste investiții din bani publici să se vadă și în rezultate. Şi asta este, iarăși, o schimbare de paradigmă. Da, sistemul dual de educație este foarte bun și îl susțin şi aici avem exemple foarte bune din sectorul privat. Sectorul privat a făcut o treabă foarte bună în ultimii ani și în discuțiile pe care le-am avut cu ministrul educației preluăm lecțiile din sectorul privat și le vom extinde în tot sectorul. Dar și aici, iarăși, trebuie să facem această extindere în colaborare cu sectorul privat. Tendința este că atunci când preia statul un program să-l facă mult prea mare și să nu mai avem, să nu avem nevoie de tot ceea ce produce, de aceea, de fiecare dată trebuie să stăm în contact, așa cum am făcut și până acum. Faptul că am reușit împreună să trecem prin această criză anul trecut, s-a datorat modului de lucru pe care l-am avut, începând de la IMM Invest, măsurile de şomaj tehnic, kurzarbeit şi aşa mai departe, program de muncă flexibil, toate au fost îmbunătăţite după discuțiile cu dumneavoastră, chiar dacă veneau soluţiile de la noi. Şi nu în ultimul rând, e adevărat, partea de agricultură - și aici e vorba de o strategie națională care să meargă exact în aceeași direcție pe care vrem să meargă tot restul economiei - producție cu valoare adăugată mare. Până la urmă - și după această întâlnire am o întâlnire cu Agrostar, tocmai pentru a discuta cu acei oameni, cu producătorii, cu oamenii care creează oferta și am câteva întrebări foarte importante pentru ei, de exemplu, cum se face că producătorii se plâng că prețurile produselor sunt prea mici, iar consumatorii, în partea cealaltă, se plâng că prețurile sunt prea mari. Undeva între cei doi se întâmplă ceva, undeva apare un monopol și trebuie să distrugem acel monopol și voi avea și astfel de discuții. Dar ca direcție, cum văd eu lucrurile, faptul că ne uităm pe termen mediu și identificăm problemele, deja este un pas important. E nevoie de dumneavoastră tot timpul să ne trageţi de mânecă pentru a ne spune că încă nu am făcut ce trebuia să facem și că pierdem timp. Acest - ştiţi cum e - wake up call, de fiecare dată, dumneavoastră ne spuneți că am promis ceva și nu am făcut, trebuie să înţelegem că le facem pentru că avem un obiectiv comun: dezvoltarea României sau să ducem România într-o direcție ca până în 2028 să fie unde ne-am propus. Iar eu îmi propun un lucru care nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani de zile. Deci în ultimii 30 de ani de zile, România a fost cu un PIB per capita la coada Europei. Eu îmi propun ca până în 2028 să trecem peste câteva țări, nu știu, 5, 6, 7 țări, să nu mai fim la coada Europei în ceea ce priveşte PIB per capita, să fim acolo, undeva, mai sus. Acestea sunt obiective pe care trebuie ni le asumăm, că nu le putem implementa, nu putem să ajungem la ele decât prin a rezolva toate aceste provocări pe care dumneavoastră le-aţi enumerat în toate aceste sectoare, începând de la energie verde, care este un angajament pe care îl avem toți în Comisia Europeană, la o industrie competitivă,  și am văzut clar ce înseamnă dependența de producție din China și aşa mai departe, în anumite perioade de criză și ca să fii rezilient, trebuie să schimbăm paradigma. La agricultură, care este important, aţi spus, aproape 5% din PIB în România și anul trecut s-a văzut că un an de secetă, am pierdut aproape 10% din PIB-ul din trimestrul III și bineînțeles, către resursa umană. Fără resursa umană, repet, chiar şi în era digitalizării, fără resursa umană de calitate, nu poţi să avansezi, nu ai cum să mergi înainte. Cam astea sunt ceea ce vroiam să vă spun acum. Eu vă mulțumesc pentru provocările pe care mi le-aţi pus pe masă, nu aveam destule. Glumesc! Dar doar împreună să ştiţi că le putem face şi este nevoie să menţinem acest dialog şi în perioada următoare, pentru că doar din acest dialog cu sectorul privat eu zic că au de câștigat toți românii, nu doar sectorul privat. Mulţumesc!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe