Actualitate

Sâmbătă, 06 Martie

Participarea premierului Florin Cîțu la dezbaterea organizată de Consiliul Județean Vrancea cu reprezentanții structurilor asociative ale UAT-urilor

Galerie foto

Intervenția premierului Florin Cîțu la dezbaterea organizată de Consiliul Județean Vrancea cu reprezentanții structurilor asociative ale UAT-urilor

[Check against delivery]

Florin Cîțu: Mulțumesc pentru invitație! Este prima oară aici în calitate oficială. M-ați invitat dumneavoastră și ca senator, și ca ministru de finanțe, am ajuns ca premier, e adevărat. Este și prima vizită de lucru ca premier, deci până la urmă lucrurile s-au așezat cum trebuie. Mulțumesc mult, sunt foarte bucuros să fiu astăzi aici și să începem la dumneavoastră, pentru că vor mai fi şi alte vizite de lucru în ţară. Ştiţi foarte bine că am fost până acum blocaţi cu bugetul, care a trecut. Şi avem un buget, vă spun, impresionant pentru această perioadă prin care trece nu numai România, ci şi economia globală. Anul trecut, din guvernul din care am făcut parte - Ludovic Orban am reuşit şi ne-am spus din primul moment că este un guvern de tranziţie, nu ştiam că o să vină peste noi criza, dar din primul moment am văzut lucrurile astfel. Am spus că vom opri dezmăţul fiscal şi cheltuiala ineficientă a banului public. Acesta a fost obiectul anul trecut. Bineînţeles că a apărut pandemia, a trebuit să schimbăm lucrurile din mers, şi obiectul a fost acela de a reduce impactul negativ asupra economiei venit din criza economică, deci o criză de sănătate care s-a transformat într-o criză economică.  Şi asta a fost provocarea pentru noi şi promisiunea pentru români, că vom face tot ce trebuie ca să putem să minimizăm efectul negativ al acestei crize. Şi am reuşit. Aţi văzut datele pentru anul trecut, în trimestrul patru, aşa cum am spus noi scenariul pe care toată lumea l-a ignorat, unii l-au hulit, alţii au spus că nu se poate. Acea revenire în V a economiei s-a adeverit şi în trimestrul IV România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană şi a creat bazele pentru anul acesta, pentru 2021. Lecţia pe care am învăţat-o anul trecut, de fapt am învăţat-o în 2008 şi am aplicat-o anul trecut şi am văzut că funcţionează a fost simplă: cât mai multe resurse pentru investiţii. Dacă vrei să creşti, să ai o economie puternică trebuie să investeşti. Am alocat mai multe resurse pentru invesţii, economia a crescut şi am avut venituri ca să plătim pentru pandemie. Noi am avut provocarea anul trecut să ţinem oamenii sănătoşi, dar în acelaşi timp să avem şi economie sănătoasă. Ai nevoie de economie sănătoasă ca să plăteşti pentru cheltuielile de sănătate, dar ai nevoie de oameni sănătoşi ca să ai economie puternică. Asta a fost provocarea anul trecut şi cred că am reuşit. De aici a pornit construcţia bugetului şi acest buget are în centru investiţiile. Suma de 62 de miliarde de lei, alocată pe proiecte care se pot face, pentru că asta a fost o altă provocare, nu să punem în buget proiecte doar să fie acolo şi apoi la finalul anului să luăm banii înapoi pentru că nu se pot executa, aceasta a fost o practică în trecut, nu am alocat sume exact pe acele proiecte care pot să meargă, să fie derulate în 2021. Unele vor fi finalizate, altele nu, dar ne gândim în perioada următoare. Şi o altă premieră a început anul trecut în guvernul Orban şi prelungită şi anul acesta este execuţia bugetară pentru investiţii. Încercăm să folosim cât mai mult fondurile europene. Anul trecut am bugetat jumătate din investiţii să fie finanţate din fonduri europene. Ne-am ţinut de cuvânt, 47% din investițiile totale de anul trecut au fost finanțate din fonduri europene. Anul acesta construcția este la fel, jumătate, puțin mai mult, 52%, ar trebui să fie finanțate din fonduri europene și ne vom ţine și de această execuție. Deci, bugetul este unul puternic, echilibrat și vă spun eu, unul care urmărește analizele pe care le fac specialiştii. De fiecare dată când apare un buget, anul acesta am văzut instituţia independentă care în România are ca scop evaluarea modului în care a fost făcut bugetul, Consiliul Fiscal, o instituţie care nu a fost așa de prietenoasă cu guvernele de-a lungul timpului. Anul acesta a dat un verdict cu care eu sunt foarte fericit, a spus că este un buget echilibrat și că anul acesta este poate primul an în care bugetul este realist construit, adică acea estimare de dificit de 7%-7,16% este realizabilă, ceea ce pentru mine e foarte important, să ai o instituție profesionistă care să spună acest lucru. Aici vom vedea și evaluările instituţiilor Comisiei Europene, în martie avem evaluări. Urmează în aprilie toate cele trei agenții de rating care vor face evaluare, dar deocamdată Consiliul Fiscal, prima instituţie profesionistă care spune că este un buget echilibrat, un buget care este realist, deci putem să atingem această țintă. Cam atât despre buget. Bineînțeles, un alt proiect care a început anul trecut și trebuie finalizat anul acesta este PNRR. Uniunea Europeană a reacţionat mult mai bine în această criză față din cea din 2008 și foarte rapid a venit cu două programe. Unul a fost SURE de anul trecut, care finanțează măsuri active, din care am luat deja o parte din bani, deci sunt împrumuturi pe care le luăm la dobânzi foarte bune și putem să finanțăm măsuri active în România, şi a doua este acest Plan de Reconstrucție și Reziliență. Şi aici ideea planului este aceea de a face reformă, de a te ajuta să faci reformă, pentru că atunci când faci reformă inevitabil apar și costuri pe termen scurt. Planul acesta te ajută să ai curajul să faci reformă și să finanțezi reforma, să finanțezi acele costuri pe termen scurt. Şi aici am pornit cam cu aceeași idee pe care o avem și la buget, facem reformă, dar reforma asta trebuie să se vadă în investiții. Deci, veți vedea că resursele alocate în acest PNRR se concentrează pe proiecte de investiții. România a rămas în urmă la investiții - infrastructură, transport feroviar, cred că ce mai important lucru și cred că sigur va rămâne emblema, ștampila, eticheta acestui guvern, dorim să construim spitale noi. Nimeni nu a mai făcut acest lucru în 30 de ani de zile, e momentul să facem acest lucru și veți vedea că, în acest PNRR, sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Ştiu că și dumneavoastră aici aveți un spital - Consiliul Judeţean; trebuie inclus şi acest spital în acest PNRR. Sunt în România spitale care pot fi finalizate până în 2026. Aceasta este singura condiție pe care trebuie să o îndeplinim - ca spitalele pe care le vom face să fie finalizate până în 2026, deci să poată să fie finalizate până în 2026. De aceea, îi rog pe toți ceilalți care au proiecte de spitale noi în comunitățile lor, dacă pot fi finalizate până în 2026, trebuie să le includem în acest PNRR. Este foarte important, vă spun, pentru că, este adevărat, s-au băgat mulți bani în sănătate în ultimii ani, dar vrem să băgăm bani în sănătate, spitalele noi trebuie să se construiască și începem cu acest program. Deci sunt mai multe lucruri în PNRR, vom discuta despre ele, dar eu voiam să atrag atenția asupra acestui aspect: eu vreau să rămână, după această guvernare, o construcție de spitale noi și cred că este foarte important să înceapă acum. Și la Focșani. Da, cu siguranţă. Este şi înregistrat. Singura condiţie este ca proiectul să poată să fie finalizat până în 2026, asta este tot ce ne trebuie. Bineînțeles că sunt acele condiții de climă, digitalizare și trebuie să fie un spital modern care ține cont de aceste lucruri, dar resursele sunt acolo, pentru că asta face acest program de reformă, ajută țările să ardă etape. Sunt acești bani. În ceea ce privește măsurile fiscale, rămân la ceea ce am spus și asta e discuția și vă dezvălui acum o discuție pe care am avut-o la Comisia Europeană. Toată lumea ne întreabă cum o să putem noi să facem această reducere a deficitului, care e ambițioasă, până în 2024, de la 9,8% anul trecut la 3% în 2024. Toți se întreabă, și am tot văzut și în spațiul public, se reîncălzeşte o ciorbă mai veche - asta cu taxele. Nu, nu introducem taxe. Să introduci taxe într-o perioadă în care dinamica economiei este sub potențial este sinucigaș, îți omori economia sau să crești taxe pe care le ai. Nu. România are resurse de venit în economie, trebuie doar o colectare mai bună şi acest lucru se face, nu cred că doar să schimbi un om sau să schimbi doi oameni vei face colectarea mai bună. Digitalizarea este singura soluţie pe care am observat-o în ultimii 20 de ani, 30 de ani în UE, care a crescut colectarea impozitelor permanent. Deci e-facturare împreună cu conectarea caselor de marcat şi cu SAF-T, sunt doar trei proiecte la ANAF, vor creşte veniturile suficient. Deci, vă spun şi dumneavoastră, aşa cum am spus şi la Comisia Europeană: nu sunt adeptul creşterii taxelor, nu cred în creşterea taxelor atunci când economia este sub potenţial, pentru că este sinucigaş. Putem să ajungem la acel deficit de 3% aşa cum am arătat în strategia fiscal-bugetară, printr-o mai bună folosire a banilor pe care îi avem. Banii pe care îi avem, dacă îi folosim eficient şi inteligent, putem să ne descurcăm să şi investim şi să şi ajungem la 3% deficit. Deci, avem o strategie, este deja publică, dar nu intrăm în fiscalitate. Şi încă două lucruri pe care vreau să le menţionez înainte să dăm drumul dezbaterii, în buget am prelungit măsuri care au funcţionat anul trecut, măsuri care au ajutat economia. Am prelungit şomajul tehnic pentru acele zone din economie unde din cauza pandemiei, pentru că trebuie să recunoaştem suntem încă într-o situaţie pandemică, încă nu a trecut hopul. Știu că în aceste zile Bucureştiul a ajuns iarăşi în scenariul roşu, din păcate toate apelurile mele publice pentru cetăţeni să poarte mască tot timpul nu au fost ascultate şi am spus că depinde doar de noi să rămânem în afara scenariului roşu, se pare că am revenit. Dar, deci măsurile rămân: şomaj tehnic, a fost prelungit, alte măsuri care au fost acolo şi au ajutat economia, Kurzarbeit pentru munca flexibilă etc. telemuncă. Susţinem telemunca şi prin măsuri de la buget. Sunt mai multe măsuri care trebuiau prelungite şi era nevoie de o ordonanţă de urgenţă, IMM Invest este acesta, revine. Şi aici, iarăşi un lucru foarte important. A fost o dezbatere anul trecut, ştiu, nu eram toţi atenţi, dar era o dezbatere în UE referitor la modul în care putem să susţinem economiile şi sunt două variante. Una, ajutoare de stat, deci direct arunci bani în economie şi alta era prin garanţii. Să ştiţi că ţările care au folosit garanţii, şi România, eu am fost atunci adeptul garanţiilor, sunt cele care au avut de câştigat şi este foarte simplu. Atunci când oferi garanţii, cei care iau aceşti bani sunt cei care ştiu şi vor ca acele companii pe care le conduc să rămână în picioare. Ştiu că garanții înseamnă și un împrumut și trebuie să dai banii înapoi, şi atunci sunt oameni care nu se aruncă înainte doar pentru că iau niște bani la buget și apoi să facă cheltuieli ineficiente. Nu. Garanțiile au şi acest mod de a controla comportamentul. Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană acum revin la acest sistem de garanții, și garanții în loc de ajutoare de stat. Sunt mult mai eficiente și sunt cele care îţi ajută performanța pe termen lung. Deci IMM Invest rămâne, revine, așa cum am spus și anul trecut, deci este în continuare. Apare Agro Invest. Agro Invest a apărut din nevoia pe care am observat-o în piață, pentru că alt lucru pe care l-am făcut anul trecut, nouă nu ne-a fost rușine sau ne-a fost teamă să recunoaștem că unele măsuri pot fi îmbunătățite pe parcurs, din discuțiile cu oamenii. Din momentul în care am introdus IMM Invest am văzut cum este aplicat, dacă putea fi îmbunătățit, imediat l-am îmbunătățit. Agro Invest a apărut din discuții și văzând că sectorul agricol are niște particularități care trebuiau să fie luate în seamă și atunci am creat acest program special pentru sectorul agricol, tot pe garanții, tot pe scheme de garanții, dar îi va ajuta pe fermieri să treacă de această perioadă dificilă. Agro Invest, și așa cum am făcut și la IMM Invest, începe cu un miliard de lei plafon. Dacă este un program de succes, creștem plafonul, așa cum am făcut și la IMM Invest, deci nu este nicio problemă să creștem plafonul dacă este un program de succes. Deci, Agro Invest începe cu un miliard, în momentul când vedem că s-a folosit plafonul şi este un program de succes ridicăm plafonul. Deci, nicio problemă aici. Cam acestea erau, mesajele domnule preşedinte. Acum dacă mai sunt întrebări. Vă mulțumesc mult!

 

***

Galerie foto

Conferință de presă susținută de premierul Florin Cîțu la finalul dezbaterii organizate de Consiliul Județean Vrancea cu reprezentanții structurilor asociative ale UAT-urilor

[Check against delivery]

Cătălin Dumitru Toma: Bună ziua. Mulţumesc mult faptului că astăzi la Vrancea, la Focşani, la Consiliul Judeţean Vrancea am avut plăcerea de a fi alături şi de a veni alături de noi domnul premier Florin Cîțu. Este o invitaţie pe care am lansat-o de mai demult şi la care a dat curs, cu drag, sper, şi la problemele pe care le-a sesizat astăzi sunt convins că avem soluţii, o întâlnire frumoasă cu structurile asociative, cu tot ceea ce înseamnă oameni de afaceri, cu tot ceea ce înseamnă instituţii publice. Această întâlnire are ca scop identificarea unor probleme, dar nu în ultimul rând bugetul pe 2021, provocări şi aşteptări, totodată mecanismele de fonduri europene prin Programul Naţional de Rezilienţă şi Redresare şi nu în ultimul rând măsurile fiscale pe care guvernul Cîţu le are în vedere, guvernul liberal şi, de asemenea, sunt convins că de aici, de la Vrancea, a plecat cu idei, a plecat şi cu soluţii şi îi mulţumesc pentru sinceritate, mulţumesc pentru tot ceea ce a spus astăzi. Sunt convins că nu va scăpa de mine în perioada următoare, în aşa fel încât, împreună cu colegul deputat, Ion Ştefan, vom duce mai departe proiectele pe care intenţionăm să le facem la Vrancea. Încă o dată mulţumesc, domnule premier!
Florin Cîțu: Domnule preşedinte e o plăcere să fiu astăzi aici şi îmi pare rău că nu am dat curs invitaţiei din primele zile când eram colegi în Senat, pe băncile Senatului. Ştiu că m-aţi invitat din 2017, dar am ajuns astăzi aici. Ar fi fost o vizită mai liniştită atunci, aveţi dreptate. Da, am venit aici în primul rând să prezint bugetul şi să vorbesc puţin de priorităţile din PNRR, care este încă în faza de aprobare a proiectelor, de discutare. Aceleaşi probleme le-am găsit pe care le găsim în România, oameni care vor să facă investiţii, care caută resurse pentru a face investiţii. Am arătat că sunt soluţii şi că avem în acest program PNRR o şansă unică de a dezvolta România. Depinde doar de noi să ştim să alegem proiectele şi despre asta am discutat în detaliu în interior cu colegii. În acelaşi timp am luat şi câteva teme pentru acasă. Nu am răspunsuri la toate întrebările, dar colegii mei le vor avea şi, domnule preşedinte, le veţi primi cât mai curând. Le-am spus tuturor celor prezenţi că aici au un foarte bun prieten al meu în preşedintele Consiliului Judeţean şi orice problema pe care o vor avea pe viitor, prin domnul preşedinte vor ajunge la mine imediat şi vom încerca să rezolvăm. Dar foarte, foarte, foarte bucuros să văd că oamenii au avut sau discuţiile s-au concentrat pe investiţii. Este foarte important să vezi acest lucru, să discutăm despre cum să investim bani în România, de unde să mai luăm bani să investim, ceea ce pentru mine este foarte important, că doar aşa putem să dezvoltăm economia, prin investiţii. Mulţumesc, domnule preşedinte, mulţumesc mult de tot. Ştiu că vom merge să vedem un centru de vaccinare. Acesta este iarăşi un lucru important. Am discutat de investiţii aici, dar încă suntem într-o perioadă de pandemie. Am spus, repet de fiecare dată, nu trebuie să ne relaxăm. Trebuie să purtăm mască în spaţiul public de fiecare dată. Aţi văzut că a început să crească iarăşi numărul persoanelor care sunt testate pozitiv şi depinde doar de noi, doar de noi depinde să menţinem situaţia sub control. Dacă noi nu respectăm regulile, veţi vedea că lucrurile se vor înrăutăţi. Deci trebuie să respectăm regulile așa cum am respectat începând cu noiembrie anul trecut. Situația s-a îmbunătățit, așa ar trebui să facem și în continuare: purtăm mască, distanțare socială, dezinfectante, Foarte, foarte important dacă vrem să se mențină această situație sub control. În același timp, voi lupta așa cum am luptat și anul trecut, ca economia să rămână deschisă. Vrem să rămână economia deschisă pentru că doar cu economia deschisă putem plăti acest cost al pandemiei care și anul acesta se pare că va fi unul ridicat. Mulțumesc mult!
Reporter: Întrebări, vă rog.
Florin Cîţu: Foarte puține întrebări că suntem în întârziere.
Reporter: Aveţi în stânga la dumneavoastră un coleg de partid care nu a votat anexa 703 din Legea bugetului, acea anexă care vorbea de mai mulţi bani pentru cei de la USR, pentru dezvoltarea de piste de biciclete în niște sate, bani pentru asfaltare în satul în care Vlad Voiculescu are Magic Camp-ul. Ioan Ştefan nu a votat acea anexă, nu este singurul parlamentar, mulţi din Vrancea nu au votat anexa respectivă. Aţi avut o discuţie cu colegii dumneavoastră de partid legată de această situaţie?
Florin Cîţu: Nu. Bugetul a trecut cu un vot important, și bugetul asigurări sociale, și bugetul de stat, amândouă au trecut, vor merge la promulgare, nu are rost să mai discutăm. Este un buget al investiţiilor. 
Reporter: /.../ nemulţumirile legate de...
Florin Cîţu: Este un buget al investiţiilor. Toate proiectele din buget sunt pentru investiții, sumă record de aproape 62 de miliarde de lei, nici nu există discuții aici în contradictoriu, nici nu ai cu cine, când ai un buget cu așa sumă record de investiții.
Reporter: Legat de PNRR, social-democraţii cer ca acest proiect să fie discutat și în parlament. Veţi duce până la urmă proiectul în parlament, pentru că au spus că nu vor vota acel raport Uniunea Europeană prin care PNRR, practic se aplică?
Florin Cîţu: Aici lucrurile sunt foarte simple. PNRR este un atribut al guvernului, nu are nicio legătură cu parlamentul. A, șantajul care vin din partea PSD... Dacă PSD vrea să fim iarăși o țară pe care o arată Europa cu mâna că nu pot să fie ratificate aceste sume şi Comisia Europeană nu se poate împrumuta pentru a finanța PNRR, foarte bine. Ştim, PSD a fost oaia neagră în Europa atâția ani de zile, vreau să îl văd pe domnul Ciolacu cum va explica acest lucru colegilor de la Bruxelles, celor din Spania care așteaptă acest program, mâine îl aşteaptă, celor din Italia care aşteaptă acest program, socialiştii italieni, socialiştii spanioli. Vreau să îl văd pe domnul Ciolacu cum explică acest şantaj pe care îl face asupra PNL. Mulțumesc! Dacă nu mai sunt întrebări, mulţumesc mult de tot! Mergem la centrul de vaccinare!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe