Actualitate

Joi, 10 Iunie

Participarea premierului Florin Cîțu la ședința extraordinară a Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest

Galerie foto

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: Mulțumesc, domnule preşedinte! Şi mulţumesc pentru invitație! Sunteţi cei mai tari. Îmi pare bine că aţi început cu fondurile europene, şi trecem ușor, după ce am discutat despre PNRR - și revenim la PNRR -, la absorbţia pe exercițiul 2021-2027, pentru că eu mă uit la toate sursele de finanţare pentru investiții. România are nevoie de investiții, nu mai neagă nimeni acest lucru. Avem proiecte în diferite stadii de pregătire și avem trei surse de finanțare: avem bugetul de stat, pe care îl știm cu toții, avem fondurile europene - și aici sunt de acord cu faptul că lucrurile, în trecut, au mers slab, ca să fim eleganți, dar și din cauza legislației în vigoare și a modului în care s-a lucrat și a birocrației, de care ne plângem cu toţii, dar nu s-a făcut nimic în aceşti ani, şi este datoria noastră să modificăm lucrurile în perioada următoare, într-un termen foarte rapid - şi, bineînţeles, PNRR. Cu toţii ne uităm la această sumă, care de fapt a fost negociată de preşedintele Klaus Iohannis. Cei 76 de miliarde de euro revin României după negocierile pe care le-a făcut preşedintele Klaus Iohannis.
Implementarea PNRR a început anul trecut. În guvernarea de anul trecut am început cu proiectul - eram la Ministerul Finanţelor, sub patronajul, ştiţi foarte bine, al domnului preşedinte Klaus Iohannis. De atunci am discutat despre proiecte şi despre prioritizarea acestor proiecte. PNRR, deja depus, are două componente - şi de ce este un program special şi îmi place mie foarte mult acest PNRR? În primul rând, are componenta de reforme şi componenta de investiţii. În acelaşi timp, are o limită clară în care banii pot să fie investiţi: 2026. Deci, discutăm de 2026 - 29,2 miliarde de euro care trebuie să fie investiţi. Nu vorbim de consum, vorbim doar de investiţii. Mai mult, diferit de fondurile europene avem niște borne intermediare, ceea ce face lucrurile foarte simple pentru noi atunci când evaluăm un proiect. Avem un proiect care este în PNRR, în derulare - de exemplu, construim un spital. Am spus foarte clar că prioritatea mea o reprezintă să construim câteva spitale în această perioadă. Nu a fost niciunul construit în 30 de ani de zile! Și avem un spital, care reprezintă un proiect în derulare, dacă se întârzie acel proiect, altul poate să-i ia locul. Deci trebuie să lovim acele ţinte, acele borne, da? Nu lovim bornele, care sunt pe investiţii şi pe reforme, nu primim banii. Mi se pare foarte transparent, foarte clar, foarte eficient; ştii de la început la ce te bagi. De aceea, o condiţie importantă a PNRR este reprezentantă de proiectele mature, care pot să fie finalizate până în 2026. Şi aici nu... Ştiu că lumea a tot discutat - de ce nu e inclus proiectul X sau proiectul Y. Nu poţi să te duci la Comisia Europeană cu proiecte care se finalizează istoric, în șase, șapte, opt ani, şi tu să spui că le faci în trei ani de zile, după ce tu niciodată nu ai făcut un astfel de proiect în România, deci n-ai niciun fel de istorie că poţi să faci un astfel de proiect. De aceea, am fost foarte transparent şi foarte onest când am negociat cu Comisia Europeană, şi am vrut să fie foarte clar: includem în PNRR ceea ce facem, pentru că obiectivul este să luăm cei 29,2 miliarde de euro. Acolo clar, şi au fost discuţii foarte mari - şi vă dau doar trei elemente. În primul rând, infrastructura. A fost o discuţie despre infrastructură, dacă este verde sau nu - pentru că o altă condiţie a PNRR este ca fiecare proiect să aibă o componentă importantă de verde, deci să nu polueze, şi cealaltă de digitalizare. În discuţiile pe care le-am avut acolo am spus foarte clar că România are nevoie de investiţii în infrastructură şi că le vom face oricum - ori le facem prin PNRR, ori le facem de la buget, dar noi le facem. Şi având în vedere şi faptul că avem o strategie fiscal-bugetară de reducere a deficitului bugetar, e mai bine să le facem prin PNRR, că sunt mai ieftine. Ăsta a fost unul dintre argumente. Şi acolo sunt alocate sume importante. Un al doilea lucru la care ţin foarte mult în PNRR, şi iarăşi a fost o discuţie, îl reprezintă construcţia de spitale noi. Pentru că acest program a apărut după o criză sanitară care a lovit toată Europa, și am observat că, indiferent de câte sume au fost investite în sistemele de sănătate din toată Europa, toate au avut probleme și toate au fost aproape de colaps. De aceea, o componentă importantă o reprezintă această construcție de spitale noi; pentru România este vitală. În 30 de ani de zile nu s-a construit, din bani publici, niciun spital. Am reușit să trecem prin pandemie mai bine decât alte țări pentru că am luat alte măsuri, dar, la un moment dat, am avut și noi o presiune pe sistemul de sănătate. Țineți foarte bine minte, în valul trei, când a trebuit să creștem numărul de paturi la ATI cu 200 de paturi, și nu se putea face acest lucru; era foarte complicat să faci lucrurile peste noapte. De aceea, partea de reziliență de aici vine, din program, construiești un sistem de sănătate flexibil, puternic, care să facă față șocurilor și capacitatea să ai spitale reprezintă una dintre componente. Al treilea element care a trebuit să fie negociat și, din nou, am explicat că România are nevoie, este acest Fond de dezvoltare pentru unitățile administrativ-teritoriale. Un fond de dezvoltare care are acolo două miliarde de euro, bani care se vor duce către unitățile administrativ-teritoriale, în special cele care nu au avut acces la finanțare până în acest moment. A fost o negociere, o discuție și am spus foarte clar că România are nevoie acest fond. România trebuie să se dezvolte și are nevoie de acest fond, și noi îl vom face și este în PNRR. Bineînțeles că am inclus acolo, domnule preşedinte, și consiliile județene, vor fi cele care vor putea să acceseze fondurile; este un element de noutate. Asta a fost partea de până acum a PNRR-ului. Urmează implementarea PNRR-ului; să știți că nu este ușor. Eu știu că ne uităm la acești bani și spunem: 76 de miliarde de euro pentru România. dar gândiți-vă că e vorba de cinci ani de zile să atragi această sumă, când PIB-ul României este 200 de miliarde de euro, astăzi. Deci, vorbim de o sumă foarte mare, ceea ce înseamnă că administrația, dumneavoastră, trebuie să vă mișcați foarte bine și foarte eficient. Birocrația de care vorbim are o componentă în administrația centrală de care mă voi ocupa eu, dar are o componentă și la dumneavoastră, de care trebuie să vă ocupați dumneavoastră. Trebuie cu toții să eliminăm din birocrație, ca să putem să atragem acești bani, să putem să beneficiem de acești bani. 76 de miliarde de euro, 29,2 miliarde din PNRR. Este o provocare pentru noi toți această sumă, să știți, și să putem să menținem și echilibrul macro și așa mai departe, dar eu sunt sigur că putem să facem acest lucru, pentru că nu vom mai avea, și suntem cu toții conștienți că nu vom mai avea această șansă pe care o avem acum - acest Plan Marshall să vină peste fondurile europene și, în același timp, să avem și resurse la buget. Avem o economie care crește, avem resurse și putem să facem și alte investiții, cele care nu sunt incluse în PNRR și în fondurile europene. De aceea, avem o șansă unică în acest moment, iar faptul că vorbim de 2027 îmi face mie foarte clară misiunea și obiectivul de a menține această guvernare cel puțin opt ani de zile. Pentru că eu vreau să mă asigur și vreau să ne asigurăm că implementăm acești bani. Facem reforme noi și, în același timp, implementăm și aceste programe. Cele trei elemente importante, sunt mai multe lucruri în PNRR, bineînțeles, detalii, acum negociem, dar, din punctul meu de vedere, acestea sunt vitale: infrastructura  rutieră și feroviară, de care România are nevoie, spitale și acest fond pentru UAT-uri, în care au fost incluse și consiliile județene. Și un ultim lucru: în ordonanța de implementare pe care o vom aproba voi include și ADR-urile la unitățile care să fie parte în implementare. Deci, ADR-urile vor face și ele parte din acea ordonanță, ca să implementeze proiecte de investiții, nu doar ministerele. Este o modificare pe care o vom face în perioada următoare. Eu vă mulțumesc și, dacă mai sunt întrebări sau pentru detalii, sunt aici. Mulțumesc, domnule preşedinte!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe