Actualitate

Luni, 17 Februarie

Participarea premierului Ludovic Orban la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România

Galerie foto

Alocuțiunea susținută de premierul Ludovic Orban la Adunarea Generală a Asociaţiilor Comunelor din România

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Voi fi foarte scurt în expunerea mea, pentru că vreau ca o perioadă cât mai lungă de timp să ascult opiniile dumneavoastră, propunerile dumneavoastră, evident, nemulțumirile pe care le aveți, de asemenea, propuneri de soluții, în ceea ce ne privește pe noi, Guvern. Sigur, suntem în statut de Guvern interimar, deci practic nu avem capacitatea de a emite proiecte de legi sau ordonanțe de urgență, până la învestirea următorului Guvern. Putem să rezolvăm tot ce ține de legislația secundară, hotărâri de Guvern. De exemplu, pregătim hotărârea de Guvern, pe care o vom adopta probabil săptămâna viitoare, privind normele metodologice privitoare la asigurarea ca resursă pentru bugetul consiliilor locale și consiliilor județene a 80% dintre redevențele pe exploatările de suprafață de pe raza localităților. De asemenea, încercăm să asigurăm finanțarea lucrărilor prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pe PNDL 2, sigur, cu rigoarea pe care am impus-o, astfel încât să avem convingerea că există o corespondență între situațiile de lucrări avizate și realitatea din teren, astfel încât să avem garanția că finanțăm lucrări efectiv efectuate.
De asemenea, o să vă spun câteva lucruri privitoare la implicarea noastră în negocieri. Ştiți foarte bine că este în curs de negociere bugetul Uniunii Europene pe perioada 2021-2027. În negocierile pe care le purtăm, evident, avem în vedere să asigurăm resurse financiare pentru continuarea proiectelor de dezvoltare ale localităților rurale. Pot să vă spun că încercăm să negociem o creștere a flexibilității, de exemplu, între Pilonul I, care înseamnă plăți directe și Pilonul II, care înseamnă investiții în dezvoltarea rurală, să creștem flexibilitatea, - de la 5% la 10% - astfel încât să avem posibilitatea în cazul în care există resurse suplimentare să putem suplimenta, prin mutarea banilor către Pilonul II, proiectele cu finanțare europeană pentru dezvoltarea comunităților locale.
De asemenea, încercăm să gândim alte proiecte care să poată să susțină dezvoltarea comunităților locale din mediul rural, pentru că, hai să fim cinstiți, până la urmă fiecare dintre dumneavoastră, sunt convins că vă doriţi dezvoltarea comunității locale, vă doriți dezvoltarea economică, vă doriți practic perspective care să ofere o calitate a vieții crescută, în fiecare comunitate locală, perspective pentru fiecare cetățean de a putea să trăiască în condiții mai bune, să își găsească un loc de muncă, să poată să pună pe picioare o mică afacere, astfel încât, practic, comunitățile rurale, foarte multe dintre ele afectate de niște fenomene socio-economice negative, să putem să rezolvăm aceste probleme. De asemenea, vă spun că deja am luat decizia, sigur că nu am adoptat încă actul normativ, în cadrul ideii noastre de simplificare și de descentralizare, nu dorim ca fondurile care sunt alocate către comunitățile locale să mai treacă și pe la nivel central și, din cauza asta, vrem înființarea de autorități de management la nivelul agențiilor de dezvoltare regională, astfel încât managementul proiectelor pe fiecare regiune de dezvoltare să fie realizat direct de agențiile de dezvoltare regională, care practic sunt constituite de autoritățile locale care fiecare va avea o autoritate de management astfel încât să nu mai fie necesar de plimbăm până la București să mai facem categorii de proceduri suplimentare și să simplificăm posibilitatea de a accesa fonduri europene. Nu în ultimul rând - vă spun de acuma, ca să știți și cred că am dat declarații publice - sigur că noi suntem destul de riguroşi și în ceea ce privește derularea programelor de investiții finanțate de la buget pentru autoritățile locale, dar asta nu înseamnă că noi nu vom continua aceste investiții și vă spun de acum, indiferent dacă vă spune cineva altceva: va exista cu siguranță un PNDL 3, să nu aveți niciun fel de emoție în această privință. Acum, pe de altă parte, să îmi permiteți să vă spun și eu că, din păcate, de exemplu, noi avem încă la finanțare proiecte din PNDL 1, de ordinul sutelor, care în mod normal ar fi trebuit să fie finalizate și care să nu-ţi greveze alocațiile bugetare care au fost destinate pentru PNDL 2. Încă mai sunt proiect pe Odonanța 7,  dacă vă puteți imagina, care încă sunt finanțate în cadrul bugetului Ministerului Lucrărilor Publice Dezvoltării Regionale. Sigur că trebuie o anumită prioritizare și aici să nu se supere nimeni dacă vom încerca - nu cred că era absolut necesar ca de la CNI să finanțăm un stadion în Alexandria. Eu cred că resursele financiare puteau fi alocate mult mai eficient spre proiecte în comunitățile rurale și cu banii respectivi puteam să finanțăm proiecte care erau mult mai utile și mult mai necesare. De asemenea, trebuie să existe și o rigoare în derularea proiectelor. Am să vă dau numai un exemplu: noi suntem într-un risc major de a pierde două miliarde de euro, de a fi obligaţi să rambursăm către Uniunea Europeană două miliarde de euro pentru că sunt șapte județe unde nu au fost finalizate lucrările pe POS 1 de mediu - Programul Operațional Sectorial pe Mediu 1, adică extinderile de rețele de apă și canalizare. Sunt șapte județe care nu au finalizat proiectele. Dacă nu se finalizează proiectele până la sfârșitul anului, Comisia Europeană ne va cere rambursarea integrală a sumelor care au fost alocate pentru finanțarea extinderilor de rețele de apă și canalizare. Mai mult decât atât, știți foarte bine că e și faza a doua, care este finanțată din POIM, unde am găsit o situație extrem de dificilă, cu întârzieri majore în ceea ce privește semnarea contractelor de finanțare și pregătirea documentațiilor pe licitații, care, din nou, sigur că vă afecteaza negativ și pe dumneavoastră, pentru că aceste companii de la nivelul județean practic finanțează proiecte de extindere a rețelelor de apă și canalizare, care, dacă nu se realizează, vă afectează pe dumneavoastră ca și primari, pentru că oamenii greu acceptă scuze de ce nu îmi bagi apă, de ce nu îmi bagi canalizare, să le spui că depinde de compania de la nivel județean.
În fine, vă mai spun că noi am deschis un cadru de dialog, care din punctul meu de vedere, din perspectiva noastră, va fi extrem de onest,  adică nu vă ducem cu vorba și aici, chiar dacă unii dintre dvs. s-ar putea să fie supărați, am spus încă dinainte de a preluat guvernarea că, din punctul nostru de vedere, FDI este un mecanism de finanțare care nu este sustenabil și că proiectele care au fost incluse pe FDI nu au făcut obiectul nici unui fel de criteriul, nici unui fel de principiu, au fost selectate proiectele pe ochi frumoși, fără să existe în realitate o finanțare, pentru că știți foarte bine că nu a existat o finanțare nici măcar din credite de angajament, ci o formă de împrumuturi care erau luate de la Trezoreria statului și care în realitate nu puteau fi susținute din punct de vedere financiar. PNDL 3, când îl gândim, îl gândim cu câteva lucruri simple, trebuie să fie un program complementar programelor care beneficiază de finanțare europeană și trebuie să răspundă unor nevoi reale care există în comunitățile rurale pentru care vom lansa apelul. Selectarea proiectelor trebuie să se facă mai puțin prin subiectivismul unui ministru, ci trebuie să facă pe baza unei metodologii, a unui set de criterii pe care împreună îl vom conveni, evident, cu reprezentanții Asociației comunelor, astfel încât să avem garanția că proiectele pe care le finanțăm sunt proiecte necesare, sunt proiecte care duc cu adevărat la creșterea calității serviciilor către cetățenii din localitățile pe care le conduceți și la generarea unor perspective de dezvoltare pentru aceste comunități locale.
Vă mulțumesc și suntem aici și să vă ascultăm punctele de vedere.

***

 

Intervenţia susţinută de premierul Ludovic Orban în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din Romania

 

Ludovic Orban: Data alegerilor locale: 31 mai și 7 iunie sunt sărbători creștine /.../, sunt în Rusaliile și pentru ortodocși şi pentru /.../. Ar fi o impietate față de creștini să stabilim data alegerilor pe 31 mai și pe 7 iunie. Ca atare, cel mai probabil alegerile vor fi aproximativ în jurul datei de 14, maxim 21, plecând și de la jurămintele depuse de autoritățile locale, care, de regulă, au fost depuse acum după 20 iunie, în 2016, deci dacă sunt alegerile pe data de 14 mi se pare o dată super rezonabilă. Iunie! În mai, nu putem organiza decât pe 24 mai. Sigur că eu m-aş bucura să organizăm pe 24 mai, pentru că aniversăm 145 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal, dar trebuie să cântărim foarte bine derularea tuturor procedurilor, pentru că sunt proceduri pre-electorale care trebuie realizate, să spun, mai.., strângerea de semnături, ai foarte multe proceduri pre-electorale, cel mai probabil data este pe 14 iunie, vă spun de acum, și mi se pare rezonabilă data.

În ceea ce privește fondurile europene, nu vă luați numai după alocările aparente. Sigur că există o schimbare de filosofie la nivel european, în care ...- de asta se traduce sub sloganul 'Europa inteligentă şi Europa verde'; asta înseamnă că o parte din alocările care vor fi făcute către fiecare stat membru se vor duce către cercetare, inovare, dezvoltare, soluții inteligente, Smart City și așa mai departe și o parte se vor duce pentru a elimina consecințele negative ale aplicării Green Deal-ului, care, cu siguranță, în timp vor duce la închiderea centralelor pe cărbune, dar asta e o parte din bani.

Se găsesc bani pe toate programele - și pe educație se vor găsi bani, se vor găsi bani pe sănătate, chiar dacă nu vă vină să credeți, dar vom încerca să alocăm bani pe sănătate atât pentru cabinetele medicale ale medicilor de familie, cât şi către alte - să spun - servicii medicale care se organizează în mediul rural.

Pe educație, de asemenea, o să fie conținuți, în banii pe care îi vom aloca pe educație, bani care vor fi destinaţi către localități. Sigur că fiecare va avea diferiți beneficiari, nu în toți banii alocați vor fi autoritățile locale beneficiarii programelor respective.

Pe de altă parte, v-am spus că unul dintre obiectivele cele mai mari pe care le avem în negocierile la nivel european este acela de a reduce concentrarea tematică pe obiectivul numărul unu, adică Europa inteligentă, de la 35 la 30%, ceea ce eliberează, raportat la banii la care putem avea dreptul, în jur de 40 de miliarde de euro, gândiţi-vă ce înseamnă 5%, se eliberează niște bani către alte programe. De asemenea încercăm să creștem flexibilitatea între fonduri de care v-am vorbit, anume de la 5% la 10%, să putem să mutăm banii de pe un program pe altul și să fie la latitudinea statului să ia decizia de alocare a banilor respectivi. Apropo de cererea doamnei primar, sigur că trebuie să fie programe la care să aibă acces și localitățile mici, cele sub 2.000 de locuitori, e normal, acolo trăiesc oameni și se pot găsi proiecte și, acolo unde nu ne impune Comisia Europeană - și vă spun că pe multe programe nu ne-a impus Comisia Europeană, ci pur și simplu s-au băgat în ghidurile făcute de autoritățile de management din România, adică de cei care au conceput ghidurile la București. Nu ne-au impus condiții la nivel european. Acolo unde nu există o condiție expresă din partea finanțatorului, adică nu e inclus în regulamentul privitor la derularea programului respectiv, acolo vom permite accesul fondurilor și pentru localități sub 2.000 de locuitori.

În ceea ce privește punerea în practică a înțelegerilor care există între noi, aveți răspunsurile. Dacă noi vom fi la guvernare, noi tot ce am semnat vom pune în practică și, în mod normal, ar trebui ca orice guvern care vine după alegeri să pună în practică aceste înțelegeri pentru că sunt niște înțelegeri care sunt făcute în beneficiul cetățeanului, al comunităților locale, chiar dacă ele sunt semnate de un guvern care deține puterea într-un moment sau de o asociație a primarilor de comune care își va schimba compoziția după alegerile locale. Important este să se parafeze înțelegeri care să genereze efecte benefice pentru comunitățile locale din mediul rural. Nu avem altă ambiție.

În ceea ce priveşte localităţile care nu au apă sau canalizare, nu vă mai spun, ADI-urile de la nivel județean sunt responsabile, voi sunteți prezenți în ADI-urile respective, cei mai mulți dintre primari, nu toți, evident, dar în multe județe sunteți prezenți în ADI-urile respective, încercați să impuneți un ritm de lucru. Noi am asigurat cofinanțarea, am convins BEI-ul și BERD-ul să asigure suma forfetară de 6% pe care nu puteau să o plătească companiile. Încercăm să convingem Comisia Europeană, pentru că toate documentațiile tehnico-economice pe extinderile de rețele de apă și canalizare sunt făcute înainte de Ordonanța 114, cele  mai multe dintre ele, și sunt sub valoarea reală care există astăzi. Şi, aici, încercăm să convingem Comisia Europeană să suporte din bugetul Uniunii Europene toate costurile suplimentare care au apărut ca urmare a creșterii manoperei, a costurilor companiilor din construcții, care au creștere de 14-15%, care poate fi o creștere acceptată și Comisia Europeană să ne accepte să decontăm cheltuielile suplimentare, dar, pe de altă parte, trebuie și în managementul proiectelor respective să existe mai multă determinare, să existe cu adevărat o bunăvoință și o încercare de a putea absorbi banii respectivi, că e păcat de bani.

În ceea ce privește absorbția  fondurilor, vă spun doar atât: am evitat un risc de decomitere, de pierdere de fonduri europene de 570 de milioane de euro. Credeți că e de colea!? Şi mai mult decât atât, față de angajamentele care au existat, am absorbit bani suplimentari de aproape un miliard de euro, într-un timp de trei luni de zile. E adevărat, pe unele din chestii care fuseseră pregătite anterior, nu ne asumăm meritul. Dacă aţi văzut, nu ne-am lăudat public cu chestiunea aceasta, dar am făcut-o și vă spun sincer că e păcat de Dumnezeu să nu beneficiem de banii care sunt puși la dispoziția României de la nivelul Uniunii Europene.

Mai multe, încercăm să găsim soluții ca tot ce nu putem absorbi pe POIM să putem să băgăm pe dezvoltare regională, adică către proiecte care sunt mai uşor de realizat la nivelul comunităţilor locale şi care pot să fie cheltuiţi, banii, până la finalul acestui exerciţiu financiar multianual.

Plata persoanelor cu dizabilități - nu noi am instituit această obligaţie, nu noi am pus în cârca bugetelor locale plata persoanelor cu dizabilităţi. V-am spus că obiectivul nostru este să reluăm la bugetul de stat plata indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități și plata asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități. Pe de altă parte, credeți-ne că noi am venit într-un an în care constrângerile bugetare și mai ales spațiul bugetar pe care îl avem la dispoziție este foarte limitat. Gândiți-vă că, în aceste condiții, totuși, am crescut alocările către bugetele locale din cota de impozit pe venit la 63% și ne-am angajat să preluăm, în primă fază, 50% din cheltuielile cu persoanele cu dizabilități și asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități. Dacă bugetul, la rectificare, dar vă spun încă o dată, după raportul ăla care trebuie făcut semestrial, după șase luni de zile, există resurse financiare, vom încerca să preluăm integral, dar nu pot să vă garantez lucrul ăsta pentru că, pe de-o parte, trebuie să ne achităm toate obligațiile pe PNDL, şi aici va trebui să suplimentăm banii pentru PNDL, v-o spun de acum, că știu cum merg decontările, astfel încât, că vă spun, e păcat să începi investiţii pe care să nu le finalizezi, arunci bani pe apa sâmbetei fără niciun fel de rațiune. Obiectivul nostru e să alocăm banii ca să putem termina obiectivele de investiții începute de fiecare dintre dumneavoastră. Deci, o să trebuiască niște resurse financiare pe PNDL, v-o spun de acum, că inclusiv pe CNI, probabil pe anumite proiecte, va trebui să suplimentăm fondurile și cred că prioritar este acest lucru. În măsura în care vom găsi resurse, cu siguranță vom încerca să, practic, să revină cheltuielile. Acum, vă mai spun un lucru: știu că ați ridicat problema din Vâlcea. În Vâlcea, la întâlnirea cu primarii, am constatat că aproape s-au dublat persoanele cu dizabilități, prin includerea și a persoanelor aflate la pensie care au primit încadrare, certificat de încadrare ca persoană cu handicap. Aici vom lua măsuri privitor la mecanismul de acordare a acestor certificate. V-o spun foarte clar!

Nu poţi să accepţi aproape să-ţi crească cu 250.000 numărul de persoane încadrate, în condiţiile în care, hai să fim cinstiţi, voi ştiţi de la firul ierbii - sigur că vă e greu să luați decizii, pentru că nici nu aveți competența -, dar voi știți de la firul ierbii că în multe cazuri aceste certificate de încadrare nu se dau pe bune, adică nu se dau în corespondență cu realitatea și aici trebuie să generăm un mecanism în care efectiv să putem să asigurăm acordarea strict în conformitate cu prevederile legale, chiar dacă vom prelua cheltuielile la bugetul de stat, iar ăsta va fi rolul AJPIS-ului, să urmărească plățile efective și corespondența, dar, evident, bazându-ne și pe informațiile pe care pot să ni le dea localitățile de la nivel de primar.

În ceea ce privește Legea 153, care limitează salariile funcționarilor la salariile viceprimarului, aici nu putem să luăm încă o decizie legată de acest subiect, doamna primar, pentru că nu avem capacitatea de a legifera. Cel mult o soluție acceptabilă este ca să se poată face plata pentru echipele de proiecte pentru fonduri europene, să nu fie sporul ăla inclus în salariul brut, adică să poată să depășească salariul viceprimarului, dar numai cu sumele venite ca sporuri pentru absorbția de fonduri europene. Asta e soluția legală pe care o văd.

În ceea ce privește... domnul primar de Grădiștea, sunt total de acord cu dumneavoastră. Legislația, aşa cum este astăzi, a introdus primăriile ca paratrăsnet și, practic, ca Acar Păun pentru niște așezări anormale și nefirești. Sigur că, în mod normal, contractul trebuie să realizeze între cel care furnizează serviciul și familia care beneficiază de serviciul respectiv. Acum trebuie să vă spun, pe de altă parte, că în orașe, sunt multe oraşe care au zis, 'domnule, zero taxe de salubritate, nu vă mai luăm bani' și toate cheltuielile de pe salubritate pe care le plătea fiecare familie pentru ridicarea gunoiului menajer au fost preluate la buget, pentru că ei au mizat pe ideea că, populist, o să spună zero taxe... da, şi și în mare parte prevederile au fost de asemenea natură. În ceea ce mă priveşte pe mine, eu cred că primăriile, mai ales primăriile din mediul rural, trebuie scoase din ecuația asta. Mai mult decât atât, pentru că tu nu ai... Până la urmă ce o să faci? O să bagi pe bugetul local pentru toți cei care nu își plătesc taxa de salubritate? Dacă introduci taxă de salubritate, îți vei pune în cap marea majoritate a locuitorilor respectivi, ca să nu spun că de multe ori prestaţiile, sumele pentru prestaţiile de ridicare a gunoiului menajer, dumneavoastră nu aţi fost implicaţi în niciun fel în negocierea tarifelor. Sunt mari pentru locuitori din mediul rural. Aici va trebui să ne așezăm la masă şi să găsim o soluție pe termen mediu, sigur, care trebuie să țină cont de reglementările de la nivel european, pentru că nu poți să adopți decât în conformitate cu prevederile de la nivel european.

În ceea ce privește cofinanțarea pe PNDL și aici putem să discutăm, dar va depinde în mare parte de cum merge economia pe primele șase luni, ca să se preia toate creșterile datorate creșterii costurilor cu forța de muncă ale companiilor care realizează, să poate fi preluate la bugetul Ministerului Lucrărilor Publice și tot aici, că am auzit... Cred că în ultimele trei luni am arătat că am avut un mecanism de decontare obiectiv, care nu a ținut cont de culoarea politică a primarilor, care a mers pe principiul în ordinea de depunere a facturilor în măsura în care, la controalele efectuate, s-a văzut că corespunde situația de lucrări avizată cu situația de pe teren, noi le-am băgat la plată. Nu există niciun fel de discriminare în această privință și nu oprim plățile pe PNDL. Cine vă spune lucrul ăsta este un mare mincinos. Noi vom face plățile în același mecanism pe care l-am gândit. Sigur că va trebui suplimentat bugetul - asta v-am spus - la rectificarea bugetară va trebui suplimentat bugetul, pentru că știu cam care este capacitatea de efectuare a lucrărilor și de decontare pe care o au autoritățile locale și va trebui crescut bugetul, astfel încât să poată să fie plătite lucrările.

Pe de altă parte, i-aș răspunde domnului primar: sigur că domnul Suciu a plătit lunar sau săptămânal, dar până în august, pentru că atunci când noi am venit la guvernare, în 4 noiembrie, nu mai exista niciun leu în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației pentru PNDL... nu erau, erau 10 milioane, ceva de genul ăsta. Dacă dumneavoastră credeți că, fără să rectificăm și fără alocarea a două miliarde suplimentare, am fi putut deconta facturile măcar până la jumătatea lunii noiembrie, așa cum am făcut-o, nu se putea realiza, ăsta este adevărul, chiar dacă unii spun că nu este real. Uitați-vă în rectificarea bugetară, vedeți sumele suplimentare care au fost alocate Ministerului Dezvoltării pentru PNDL și veți vedea și aduceți-vă aminte când a fost decontată ultima factură, eu țin minte că era la nivelul sfârșitul lui august - începutul lui septembrie. Deci noi am avut bună intenție și am încercat să alocăm resursele pentru a deconta facturi.

Şi vă mai spun, apropo de plata persoanelor cu dizabilități: eu nu cred că există vreun primar, care în fundamentarea pe final de an, a alocărilor din fondul de rezervă, să fi cerut bani pentru cheltuieli pentru persoanele cu dizabilități, pentru plata indemnizației persoanelor cu dizabilități sau pentru plata asistenților personali care să nu fi primit resursele financiare din fondul de rezervă, pentru că noi am... Orice primăria a solicitat Prefecturii și noi, de la Prefectură, orice solicitare de sumă am primit-o legată de cheltuieli de funcționare, cheltuieli cu persoanele cu dizabilități, cheltuieli cu salariile și categoriile astea de cheltuieli, care sunt indispensabile pentru funcționare, noi am încercat să alocăm sumele de bani fără să ținem cont de culoarea politică a primarilor.

În fine, în ceea ce privește FDI-ul, așa cum am adoptat ordonanța de urgență, tot ce s-au efectuat lucrări, se vor deconta pe mecanismul ăsta al împrumuturilor de la Trezorerie. Orice lucrare care se efectuează ulterior adoptării ordonanței nu mai este decontată. Ca atare, dacă s-au efectuat lucrări, ele vor fi plătite, în schimb, orice lucrare efectuată după apariția ordonanței nu va mai fi plătită din FDI, urmând, evident, fie dacă aveți capacitatea să finanțaţi de la bugetul local, să finanţaţi de la bugetul local sau dacă vom avea, în perspectivă, fie pe fonduri europene, fie pe PNDL 3 resurse financiare și ele vor fi eligibile, să putem să le băgăm pe finanțare pe una din sumele respective.

În ceea ce privește intervenția reprezentantului primarilor din Basarabia, sigur că suntem deschiși, sigur că știm foarte bine care este situația în Republica Moldova, că ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susținem proiectele comunităților locale și administrațiilor locale din Republica Moldova și aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localitățile din România, care sunt înfrățite cu localități din Basarabia, să poate să aibă finanțările necesare pentru a finanța acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia. Cam astea au fost intervențiile. Vă ascult în continuare.

***

A doua intervenţie susţinută de premierul Ludovic Orban în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din Romania

Ludovic Orban: În ceea ce privește repartizarea sumelor de la bugetul de stat sau, mă rog, cotelor din impozitul pe venit către bugetele locale, eu am exprimat poziția mea foarte clar: ele trebuie incluse în Legea finanțelor publice locale, în urma negocierii cu autoritățile locale și trebuie să rămână acolo și să nu mai poate fi modificate prin Legea bugetului de stat. Nu noi am inventat sistemul acesta, eu vă garantez că dacă după alegeri există o majoritate favorabilă acestei idei, noi vom include sumele, repartiția tuturor sumelor între bugetul de stat și bugetele locale în Legea finanțelor publice locale. Asta e lege organică, în mod normal nu poate fi modificată de Legea bugetului de stat care nu are caracter de lege organică, deşi s-a mai întâmplat de-a lungul timpului ca legea bugetului de stat se modifice... Dar aici trebuie să existe o decizie din partea asociațiilor reprezentative ale autorităților locale, adică să ajungem la un numitor comun, comune, orașe, municipii, cu județele mai greu să ajungem la un numitor comun, dar, mă rog, cât de cât să ținem cont și de părerea lor.

În ceea ce privește ITI-ul Munții de Piatră, știți foarte bine că noi susținem înființarea acestor forme de asociere care să permită accesarea directă a fondurilor europene și ca atare nu numai că susținem ITI-ul, dar discutăm împreună să putem contracta un studiu care să dea o perspectivă acestei zone a Munților Apuseni, care, în mod clar, a fost afectată de foarte multe decizii, mai ales din ultima perioadă, și care să aibă cu adevărat un proiect de dezvoltare care să fie aplicabil către comunitățile din Munţii Apuseni.

În ceea ce privește târgurile, nu am președintele ANSVSA aici și ministrul agriculturii și ca atare nu pot să vă dau un răspuns fără să cunosc foarte bine care sunt prevederile legii și mai ales prevederile existente la nivelul reglementărilor europene de care trebuie să ținem cont. Cert este că cel puțin în privința porcului este exclus, pentru că atâta timp cât există pestă porcină africană, mai mult decât atât, va trebui să luăm și alte măsuri pentru a preveni răspândirea ei și pentru a stinge încetul, cu încetul focarele realizate. În ceea ce privește alte animale, ar fi posibil, dar nu sunt în măsură să vă dau eu răspunsul, întrucât nu cunosc. Deconcentrate, vreau să extindem Legea prevenției și la administrația locală, adică dacă îți vine Garda de Mediu și îți găsește gunoaie la mai știu eu ce... pe un teren, să nu te amendeze din prima, ci să vină să discute cu tine, să îți dea un plan de conformare, așa cum teoretic e prevăzut în Legea prevenției, care nu trebuie să se aplice numai privitor la firme private, ci și privitor la autoritățile locale. Asta nu glumesc când vă spun chestiunea aceasta, pentru că știu bine, aceștia din deconcentrate au obiceiul ca dacă nu le rezolvă problema sau dacă li se pune la piticul pe creier să vină să te amendeze că, de, asta e, primarii sunt capabili să suporte orice. Acum vă mai spun un lucru: mai trebuie să mai scuturăm din agenții, autorități, așa cum am scuturat din ministere, să mai scuturăm un pic din agenții, autorități, oficii, tot felul de inspecții și așa mai departe, trebuie o concentrare administrativă care să ducă inclusiv la o reducere a numărului de deconcentrate care nu au de lucru și atunci ca să își găsească de lucru, până la urmă îi deranjează pe oameni, pe firme, pe administrațiile locale tocmai ca să își găsească de lucru. Cu pășunatul, tocmai aici care e problema, chiar dacă pe moment este folosită o suprafață pentru creșterea animalelor, se prezumă că o dată ce ai acceptat schimbarea destinației din pășune în teren agricol sau o investiție pentru, știu eu ce, o hală sau diferite activități, în momentul respectiv pui cruce definitiv oricărei forme de activitate de creștere a animalelor.

Din cauza asta nu sunt împotrivă, dar tocmai de asta e o procedură mai grea, atât că trebuie să fie clar anumite condiții îndeplinite ca să poți, terenul respectiv să poţi să îl folosești la altă activitate economică.

În ceea ce privește plafonarea indemnizațiilor, n-am plafonat indemnizațiile numai pentru primari și pentru viceprimari, știți foarte bine lucrul ăsta, am plafonat indemnizațiile pentru toți cei care primesc indemnizații din funcții de demnitate publică: pentru parlamentari, pentru miniștri, pentru președintele României, pentru mine, ca prim-ministru, pentru toți cei care au funcții de demnitate publică, iar rezultatul este că s-a făcut o economie la buget, s-a făcut o economie la buget de peste un miliard două sute de milioane, pe estimările pe care le-am făcut, care nu e o sumă de lepădat. Şi acum vă mai spun încă un lucru, domnilor primari: situația bugetară este extrem de serioasă. Ani de zile s-au generat cheltuieli fără să existe veniturile pentru susținerea cheltuielilor respective. Asta este realitatea. Nu poți, chiar și acum, după ce am avut un deficit bugetar de 4,6% pe cash și 4% pe ESA, în fiecare săptămână, în Parlament, care a intrat în campanie electorală și își imaginează că oamenii o să-i voteze numai dacă dau astfel de legi, apar noi legi care generează cheltuieli suplimentare și care reduc venituri. Ultima, asta cu scutirea de impozit pe veniturile jurnaliștilor. Nu vă mai spun de alte și alte lucruri. Apropo de alocație, am spus din capul locului: nu poţi să dublezi alocațiile de două ori într-un an, nu se poate să dublezi de două ori într-un an - o dată făcut în martie, la dezbaterea bugetului și după aia în decembrie. După aia şi dacă ei ne resping ordonanța care prorogă termenul de intrare în vigoare, eu nu am prevederile bugetare ca să pot să susțin lucrurile respective. Guvernul o să fie pus în situația în care trebuie să aleagă între legea plafoanelor, legea bugetului de stat, reglementările la nivel european și plata ca urmare a respingerii ordonanței de prorogare. Eu v-o spun foarte limpede și v-o spun privindu-vă în ochi: ca să existe resurse financiare pentru investiții, trebuie să restrângem cheltuielile de acest tip, subvenții, creșteri de salarii în sectorul public, creșteri de venituri, care sunt alocate de la bugetul de stat, fără să existe o fundamentare foarte serioasă. În Germania, de exemplu, că m-aţi întrebat de alocațiile de copii, în Germania e o scutire de impozit în funcție de numărul de copii, astfel încât să existe un stimulent fiscal pentru familia care are copii. Noi acum nu avem nicio garanție că toți banii care se duc din alocațiile de copii vor fi folosiți în interesul copiilor, hai să fim cinstiți. Ştim foarte bine că o parte din bani, mai ales în anumite zone mai sensibile, pot să se ducă către alte destinații decât nevoile reale ale copilului. 

Referitor la Programul "Masă caldă", ce vreau să vă spun, este un proiect pilot pe "Masa caldă", intenția noastră este să generalizăm sistemul, atât sistemul de "Masă caldă", cât și sistemul de afterschool. Iar acum vă mai spun încă un lucru, că vorbim tot aşa, privindu-ne în ochi: la un moment dat, nu mai poţi să ţii o şcoală care are nouă copii în patru clase și care are angajați de două sau de trei ori mai mulți decât numărul de copii de la școala respectivă. Va trebui, la un moment dat, să gândim o raționalizare, un sistem, într-adevăr, care să permită ca, pe de o parte, copiii să participe în mod serios la niște cursuri, care să fie realizate de niște cadre didactice. Eu vă spun: am făcut o cedare la interzicerea cumulului pensiei cu salariul tocmai pentru mediul rural, că știam că sunt multe cadre didactice, care sunt pensionari, care dacă nu li s-ar mai permite să predea, ar rămâne copiii fără şcoală, dar, pe de altă parte, trebuie să ne gândim în perspectivă la ce urmează să se întâmple, inclusiv, apropo de dimensiunea lor, să găsim forme de asociere între autorităţile locale pentru susţinerea unor cheltuieli comune şi pentru a putea susţine proiecte de dezvoltare comună, pentru că nu o să poţi la nesfârşit să duci 3.300 de localităţi, când vezi că în foarte multe localităţi, ai 58 de decese şi patru naşteri şi perspectivele pe 20-30-50 de ani sunt aceea de "nesustenabilite" a tuturor sistemelor publice, indiferent că sunt ele rețele de apă, de canalizare, drumuri, rețele de gaz pe care vrem să le facem.

Trebuie să gândim un plan serios de dezvoltare regională. Am auzit pe un primar şi mi-a plăcut foarte mult ce a spus - că noi trebuie să gândim nişte planuri de dezvoltare regională care să cuprindă soluţiile pe termen mediu şi lung pe fiecare dintre problemele care există în areale mai mari decât arealele, să spun, unei localităţi, în areale care să găsească soluţii de rezolvare a tuturor problemelor, de la locuri de muncă, investiţii în economie, sisteme de educaţie, de sănătate, şi aşa mai departe, pe termen mediu şi lung.

În ceea ce priveşte pădurile, da, există mafia pădurilor, fără niciun fel de discuţie şi ştim că există şi aici, în mod evident, încercăm să introducem sisteme moderne

/..../ Sunt unii care câştigă bani în mod ilegal, asta este, dar sigur că aici trebuie un cadru comun de conlucrare, sunt total de acord că trebuie să existe o relaţie foarte apropiată între autoritatea locală şi ROMSILVA. Aici, dacă este necesară o modificare de legislaţie, sunt convins că ministrul mediului va fi iniţiatorul acestei modificări legislative, fără niciun fel de problemă. V-a şi spus că foarte multe din drumurile forestiere pentru care nu există resurse, ROMSILVA nu poate să ia bani, pot fi realizate de autorităţile locale cu fonduri europene şi sunt convins că vom face lucrurile respective. Mai era vreo întrebare importantă?

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Da. Domnule prim-ministru, foarte limpede şi tot în ochi vă privesc, echipa dumneavoastră guvernamentală astăzi se prezintă la audieri în comisiile Parlamentului. În eventualitatea că sigur vor fi acceptaţi, dumneavoastră vă veţi prezenta cu echipa în faţa Parlamentului, pentru a fi validaţi, în continuare a fi un guvern stabil, nu interimar. Zvon care circulă aici, de duminică: în eventualitatea că veţi fi numit iar prim-ministru, aveţi în vedere de a emite, iarăşi, acea ordonanţă în care prevedeţi alegerile din două tururi. Înainte de a veni dumneavoastră, a venit doamna Raluca Turcan, doamna vicepremier, sincer vă spun se creaseră câteva turbuleţe aici, în sală, dar dânsa a aprins lumina şi ne-a făcut aşa, o promisiune că dânsa niciodată nu poate să ne spună nouă "Nu!". Am prefera să ne spună de o sută de ori "nu", dar să mai spună o dată 'alegeri dintr-un singur tur', cuvântul dânsei are mare greutate şi trecere în faţa guvernanţilor. Vă mulţumesc!

Ludovic Orban: Vă daţi seama că nu puteţi să-mi schimbaţi convingerile, pe care le am de 30 de ani, şi dacă vă veţi uita, eu am susţinut din 1993, de când am scos prima oară capul în viata politică, că, din punctul meu de vedere, alegerea primarilor trebuie să se facă cu 50%  plus unu într-un tur, sau în două tururi, pentru că asta îţi validează primarii performanţi şi dă posibilitatea comunităţilor locale, ca, atunci când un primar nu face performanţă, să poată să fie schimbat, pentru că, altfel, distribuţia voturilor către candidaţii, ceilalţi contracandidaţi fiind mai multe partide nemulţumite, poate să păstreze un primar în funcţie, care nu întotdeauna îşi achită obligaţiile faţă de localitate şi faţă de cetăţeni. Acesta-i punctul meu de vedere, domnilor primari, pot să vă fiu antipatic, simpatic, dar eu aşa cred şi îmi menţin acest punct de vedere. Ce vom face? Vă spun de acuma: obiectivul nostru este acela de a ajunge la alegeri anticipate. Este foarte greu de menţinut, să spun, o relaţie normală între Guvern şi un Parlament, care, vă spun sincer, un Parlament care are alte preocupări, sunt în stare să voteze orice, dacă îşi imaginează că lucrul ăsta poate să le dea nişte voturi suplimentare.

-:/.../

Ludovic Orban: Alegerile anticipate sunt în funcţie de cum se derulează calendarul. Vă spun de acuma, ca să ştiţi, că totul este transparent, noi am anunţat public încă din septembrie. Termenul în care trebuie respinse două guverne, termenul constituţional, este de 60 de zile. Noi am demarat procedura pe data de 10 februarie. Termenul expiră pe 10 aprilie. În cazul în care pe 11 aprilie, președintele României poate să dizolve Parlamentul, în urma îndeplinirii condițiilor constituționale, alegerile pot fi organizate aproximativ în jurul aceleiași date,...

Reprezentant al Adunării generale a ACR: În aceeaşi zi? 

Ludovic Orban: De asta trebuie analizat foarte bine contextul constituțional. Nu vă pot da răspunsul la această întrebare, pentru că aici a fost o decizie a Curții Constituționale, a fost o decizie a Curții Constituționale privitoare la acest subiect şi trebuie să analizăm contextul constituțional, dar e bine... Ştiți cum e: măcar să fie cât mai apropiate, astfel încât să se facă o singură campanie electorală.

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Dar există blat între dumneavoastră şi noi? /.../ Nu, adică între PNL şi /.../

Ludovic Orban: Eu vă rezum atât. Deci, unu: am dat jos guvernul PSD, am obținut învestirea Guvernului fără PSD, am câștigat alegerile prezidențiale contra candidatului PSD, am fost dat jos de PSD, e adevărat, și cu UDMR pentru că nu le-au convenit alegerile anticipate. Dacă cineva vorbește de blat, trebuie să se  caute la...  aici.

Reprezentant al Adunării generale a ACR: /.../ Presa.

Ludovic Orban: Nu, nu. Așa sunt unii... sunt unii mai... sunt unii mai fierbinți. Vă mulțumesc.

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Încă o întrebare.

Ludovic Orban: Da, spuneți, domnule primar. 

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Îmi cer scuze față de colegi, că e ora mesei. Sunt primarul comunei Nicolae Titulescu, județul Olt, preşedintele filialei Olt, ACoR Olt. O întrebare punctuală, întrucât ați spus, ați vorbit de asociere, de decizia UAT-urilor, noi să fim descentralizaţi. Era mai mult o întrebare punctuală pentru doamna ministru a educației, dar întrucât dumneaei a plecat, nu am vrut să o mai întrerup. Despre o asociere, două consilii locale la nivel de județul Olt au considerat să vină chiar în sprijinul ministerului pentru a evita să nu mai existe la școli, ştiți, simultanele, întrucât erau sunt... foarte multe clase cu elevii până în opt, nouă, zece...

Ludovic Orban: Să se unească, nu?

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Da. Şi s-a stabilit de comun acord cele două consilii locale la nivel de...

Ludovic Orban: Au fost de acord?

Reprezentant al Adunării generale a ACR: ... şi cu școlile, cu directorii, ca clasele I-IV să se facă într-o comunitate /.../ şi cealaltă dincolo. Ni s-a răspuns și s-a spus că nu se poate face așa ceva întrucât dacă există un singur părinte care nu este de acord cu această decizie și cu această asociere, noi nu putem lua o hotărâre în acest sens. Cum ne puteți ajuta și sprijini în acest...

Ludovic Orban: Răspunsul v-a venit de la minister sau de la inspectorat?

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Am trimis inclusiv la minister, inclusiv la inspectorat.

Ludovic Orban: Aţi primit vreun răspuns de la minister?

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Da, deci de la... Nu, de la inspectorat, nu de la minister.

Ludovic Orban: De la inspectorat v-a răspuns?

Ascultaţi-mă, eu vă sfătuiesc într-o astfel de situaţie chiar să mergeți în audiență la doamna ministru, să prezentați exact cazul, să analizăm prevederea legală. Din punctul meu de vedere, mi se pare o idee foarte bună. 

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Da, deci prin asta, noi venim în sprijinul ... 

Ludovic Orban: Exact, în sprijinul unei creșteri a calității serviciului de educație pe care o dai copiilor.

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Da, şi apoi există şi concurență, există..

Ludovic Orban: Cum ar putea, de exemplu, Vulcana-Băi să se unească cu Vulcana-Pandele, nu?

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Nu, nu dau eu sugestii...

Ludovic Orban: Nu, nu, de asociere, să se asocieze.

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Bun. Mulţumesc şi vreau să ...

Ludovic Orban: Mulţumesc.

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Mulţumesc şi eu.

Ludovic Orban: Mi-am notat problema. Nu Vă pot da un răspuns precis, dar cu siguranță suntem în favoare.

Reprezentant al Adunării generale a ACR: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru!

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe