Actualitate

Luni, 29 Iunie

Participarea premierului Ludovic Orban la Adunarea Membrilor Coaliției pentru Dezvoltarea României

Galerie foto

Declarațiile premierului Ludovic Orban cu ocazia participării la Adunarea Membrilor Coaliției pentru Dezvoltarea României

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Bună ziua! Mulţumesc pentru invitaţie! Particip pentru prima oară la o predare de ştafetă, de la domnul Pogonaru la domnul Petrescu, în cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR). Nu am avut nici o influenţă în această decizie, să ştiţi.

O să încerc să dau răspunsuri la întrebările pe care mi le-ţi pus. Câteva lucruri simple înainte. Şi am să plec de la ultima întrebare: cum vedeţi relaţia cu CDR şi cum vreţi să o îmbunătăţiţi? Sunt de acord că întotdeauna este loc de mai bine, dar, pe de altă parte, deși eu nu accept să am ca termen de comparaţie altceva decât posibilul, realizabilul, totuşi, ţineţi cont şi comparaţi cu ce relaţii aţi avut cu ceilalţi; iar aici, vă spun din capul locului, guvernul pe care-l conduc este un guvern care înţelege foarte bine faptul că guvernarea nu este un act al unor oameni care au primit nişte revelaţii ca urmare a faptului că au ajuns în funcţii publice sau care primesc ordine de la partid ce decizii să ia în cadrul economiei şi societăţii.

Guvernarea înseamnă un dialog permanent cu mediul de afaceri, cu societatea civilă în ansamblul său şi o căutare permanentă a celor mai bune soluţii, care să dea răspunsuri potrivite pentru diferitele situaţii cu care se confruntă o societate. Și cine şi-ar fi imaginat, la instalarea guvernului pe care-l conduc, în 4 noiembrie, că, în loc să ne ocupăm de debirocratizare, digitalizare, susţinerea investiţiilor şi de tot ceea ce înseamnă un parteneriat serios pentru dezvoltarea României, o să ne confruntăm cu o epidemie, criză economică, secetă şi acum au mai venit şi inundaţii. Asta înseamnă…sigur că şi aici nimic nu este perfect.

De multe ori am avut acte normative a căror formă finală am adoptat-o la ora patru dimineaţa, pentru că provocările au fost de asemenea natură încât noi a trebuit să dăm nişte răspunsuri. Dacă aşteptam să luăm decizii legate de şomajul tehnic, dacă aşteptam să luăm decizii... şi aşa am întârziat un pic, că au apucat să se încheie două sute şi ceva de mii de contracte de muncă, care poate nu s-ar fi încheiat dacă noi reuşeam să adoptăm un pic mai repede ordonanța de urgenţă. Oricum am adoptat-o, practic, aproape după reînvestire. Aduceţi-vă aminte că instituirea stării de urgenţă, reînvestirea cabinetului după moţiunea de cenzură, noi am adoptat-o a doua sau a treia zi.

Convingerea mea este foarte clară şi foarte simplă: într-o ţară în care afacerile merg bine, toată lumea o duce bine şi toată lumea are oportunităţi să trăiască mai bine. Angajaţii au oportunităţi de a alege, au de unde să-şi caute locuri de muncă, inclusiv sectorul public poate fi plătit mai bine, angajatul din sectorul public într-o ţară dezvoltată economic, nivelul pensiilor, în ciuda populismelor şi spuselor partidelor de stânga, că pensiile pot să crească aşa, din pix, nu există decât două soluţii reale de creştere a pensiei ca putere de cumpărare: creşterea numărului de angajaţi şi creşterea salariului mediu, care, ambele, nu se bazează decât pe politici de dezvoltare, pe investiţii, pe creşterea competitivităţii companiilor, pe creşterea exporturilor, pe creşterea capacităţilor de producţie, pe fructificarea tuturor oportunităţilor care rezidă din diverse conjuncturi economice sau prin ceea ce este România ca ţară. Aceasta a fost şi aceasta este convingerea mea. Din cauza asta puteţi să contaţi în continuare pe o deschidere totală la dialog, pe receptivitate. Nu poţi să te bazezi numai pe punctele de vedere pe care ţi le prezintă colaboratorii de la nivel de guvern, care, în multe puncte de vedere, vin din experienţa şi cunoaşterea pe care o au echipele administrative din ministere sau echipele politice, care s-ar putea să fie de multe ori mai departe de realitate decât sunteţi voi, care vă confruntaţi zi de zi cu problemele şi ştiţi foarte bine ce vă deranjează, ce vă dezavantajează şi ce poate să vă sprijine cu adevărat în derularea afacerilor.

În ceea ce priveşte taxele şi impozitele, nu ştiu dacă ştiţi, dar ANAF nu are compartiment de digitalizare, nu are compartiment informatic. De digitalizarea ANAF se ocupă compartimentul din Ministerul Finanţelor care, întâi, probabil că trebuie să digitalizeze Ministerul Finanţelor. Sigur că nu o să aşteptăm înființarea unui compartiment. Aici avem câteva obiective foarte clare în ceea ce priveşte digitalizarea ANAF. Am făcut paşi în această direcţie, este adevărat, mici. Pe de altă parte gândiţi-vă că paşii mari nu poţi să-i faci în şase luni, dintre care patru luni de criză. Aici au fost finanţări de la Banca Mondială pentru digitalizarea ANAF. Banii nu au fost folosiţi. Aici au fost obligaţi toţi oamenii de afaceri să-şi cumpere case de marcat cu transmitere a informaţiilor on-line şi ANAF de trei ani de zile nu şi-a cumpărat serverele pe care să poată centraliza informaţia respectivă. Nu pot să vă spun de vamă, că şi-au luat scannerele în vamă, din care nu a funcţionat niciodată nici un scanner din vamă. Au fost cumpărate pe post de mobilier, pentru că niciodată cei care operau aceste scannere nu au avut niciun interes să funcţioneze aceste scannere. Despre ce vorbim?!

Evident că acesta este obiectivul nostru fundamental, digitalizarea ANAF. Am urmărit modele din alte ţări, sunt deja modele pe care putem să le urmăm, atât din Europa Centrală şi de Est, cât şi din Vest. De exemplu digitalizarea privitoare la facturi care a fost introdusă în Italia, a avut un rezultat absolut spectaculos, iar noi ca ţară ne asemănăm cu Italia, de altfel şi avem vreo douăzeci şi ceva de mii de firme care sunt din Italia. Deci, se pot face astfel de lucruri, vedem modele.

Pe de altă parte, nu poţi să faci peste noapte. Noi nu avem în nomenclatorul de meserii o funcţie care este foarte căutată în Occident, şi anume arhitectul, designerul de aplicaţie. Noi nici nu avem în nomenclatorul de meserii. Cauţi în administraţia publică oameni, bine intenţionaţi şi doritori să introducă digitalizarea şi îi găseşti foarte greu. Se formează echipe foarte greu, iar aceste echipe întâmpină o mare rezistenţă, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l faci este să-l determini, să-l convingi pe funcţionar că este inclusiv în interesul lui să digitalizezi toate operaţiunile care se desfăşoară şi trebuie să ne gândim că de multe ori este foarte complicat. Am auzit aia cu legat de mediu - mai treceţi pe la noi, din an în an mai treceţi pe la noi. Aşa este de exemplu şi la ANRM, din an în an, nu se dau prin hotărâri de guvern licenţa, dar din an în an mai treceţi pe la noi. Cam asta era politica unei mari părţi din cei care au condus, şi unii din administraţie care se simt foarte bine atunci când sunt căutaţi pentru un lucru şi pentru altul.

Clar, este un obiectiv asumat, el se va derula atât de repede cât este posibil. Deja am făcut câtiva paşi şi aceşti paşi vor continua. În ceea ce priveşte fondurile europene, în primul rând vă dau o cifră, până în 4 noiembrie au fost decontaţi 5,3 miliarde de euro, în şapte luni s-au decontat peste două miliarde de euro. Sigur, avem un ritm inegal, dar sunt situaţii pe care nu noi ni le-am dorit. De exemplu pe POIM, foarte mare parte din bani sunt banii pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare, ceilalţi sunt bani pe infrastructură de transport. Vă spun, pe programul POS 2 de mediu, de extindere a reţelelor de apă şi canalizare, nu se făcuse aproape nimic până am ajuns. Noi am rezolvat problema cofinanţării de 6% pentru societăţile de apă. Noi am rezolvat problema includerii ca eligibile a costurilor neeligibile rezultate în urma creşterii costurilor forţei de muncă datorate Ordonanţei 114 pentru zona de construcţii, noi am rezolvat alte proceduri, numai că nu putem să facem singuri proiectele respective atât timp cât ADI-urile care sunt coordonate de baroni PSD nu se mişcă în direcţia asta şi nu au niciun fel de interes în a semna contracte de finanţare şi a demara proiecte, nu putem să le facem în locul lor. Asta este!

În ceea ce priveşte infrastructura de transport, am adoptat o ordonanţă de urgenţă înainte de moţiunea de cenzură, dacă vă aduceţi aminte, când am fost atacaţi că am adoptat foarte multe ordonante de urgenţă, şi am adoptat o ordonanţă de urgenţă care să clarifice, din punct de vedere al perioadelor termenele limită pentru fiecare procedură. Ex-ante, da? Verificarea documentației ex ante maxim 15 zile. Dacă în 15 zile nu ţi se acordă de la ANAF acordul pe verificarea ex ante, e pedepsit cine s-a ocupat de treaba respectivă și automat obţii avizul dacă... în cazul în care nu-l primesc, se consideră documentația avizată.

În ceea ce priveşte evaluarea ofertelor în cadrul procedurilor de licitație. Pentru proceduri de licitație mai puțin complexe, am stabilit un termen scurt, de 15 zile; pentru licitații mai complexe, am stabilit un termen de evaluare de 60 de zile. De asemenea, am încercat să instituim termene și în ceea ce privește judecarea în cadrul CNSC şi în cadrul instanțelor, astfel încât complete specializate în cadrul Curții de Apel să judece pentru într-un termen... Vă spun, sunt licitații care au durat cinci ani de zile, cinci ani de zile. Nu vă puteţi imagina. Cum să construiești infrastructură... Noi am pierdut anul trecut 300 de milioane de euro din Connecting Europe Facility pentru că nu s-au încheiat două licitații care începuseră cu patru ani înainte pe Braşov-Apaţa și Caţa-Sighișoara, pe tronsoane de cale ferată. Am introdus aceste reglementări tocmai pentru a simplifica şi reduce la maximum posibil termenele și pentru a-i responsabiliza pe toți cei implicați. Bineînțeles că ne-au declarat-o neconstituțională, că a fost atacată de ÎCCJ. Sigur, o să revenim asupra ei, o să adoptăm tot ceea ce nu a fost declarat neconstituţional, tocmai pentru a împinge lucrurile înainte în materie de absorbţie a fondurilor europene. Am asistat la primul contract semnat de domnul ministru Boloș, cu semnătură electronică  - și nu e butaforie, pur și simplu s-a introdus și se va stabili semnătura electronică și toate procedurile de derulare a proiectelor, atât în faza de adoptare, cât şi în faza de decontare, se vor derula online. Aceasta este decizia și implementarea noastră. Nu există pentru mine zi în care să nu încerc să împing înainte proiecte şi să încercăm să deblocăm diferite proiecte care, credeți-mă, au fost lăsate într-o stare absolut revoltătoare și penibilă; miliarde și miliarde de euro pe care, în mod normal, ar fi trebuit să-i absorbim în urmă cu doi, trei, patru ani de zile, stăm acum și pe ultima sută de metri încercăm să găsim soluții ca să putem să utilizăm aceşti bani fie pentru infrastructură, fie pentru companii.

În ceea ce privește mediul, e clar că trebuie adoptată o legislaţie. Dar cu ce parlament, vă întreb? Cu parlamentul acesta, credeţi-mă că nu se poate adopta o legislaţie foarte clară, foarte precisă privind sistemul de management integrat al deșeurilor. Ştiţi foarte bine că a fost un passing shot cu OTR-urile, cu autorităţile locale, cu faptul că nu se respectă regulile de la nivelul european în ceea ce privește managementul deşeurilor. Ştiţi foarte bine că foarte multe proiecte cu managementul deșeurilor sunt blocate, proiecte cu finanţări europene, care şi astea se târâie în tot felul de procese, n-au obținut acorduri, s-au atacat autorizaţiile de mediu - este o nebunie totală, vă spun sincer. Plus că, multe dintre ele au fost configurate într-un mod nerealist şi multe dintre ele sunt aproape nerealizabile şi uitaţi ce probleme s-au generat din această cauză. Galaţiul, de exemplu, transportă gunoiul la groapa de gunoi din Vaslui, o groapă de gunoi din județul Vaslui, crescând de 2,3 ori costurile privitoare la procesarea deșeurilor rezultate în urma activităților care există în sistemul respectiv.

În ceea ce priveşte energia, mi-e foarte greu să vă dau un răspuns la această întrebare, apropo de negocierile între partidele politice, privind îmbunătățirea absolut necesară a legislației în domeniu, adică în ceea ce privește Legea energiei electrice, cât şi gazele naturale, cât şi în ceea ce priveşte Legea offshore. Am intrat în an electoral şi, din păcate, la ora actuală aproape toate partidele parlamentare au o conduită care este dictată  strict de interesele electorale şi nu de obiective importante pentru România. În ceea ce ne privește pe noi, avem aceeași deschidere și noi vom susține orice îmbunătățire a legislației în domeniu, care să favorizeze investiții. De altfel, nu ştiu dacă aţi remarcat, dar am adoptat acea ordonanță de urgenţă, care a scăpat atenţiei publice, pentru că media era preocupată de alte chestiuni, de  tiribombele şi de fake news-urile lansate de unii şi de alţii, dar noi am adoptat o ordonanţă de urgenţă în care am anulat obligativitatea de a tranzacţiona energia produsă în capacități noi de producție, obligatoriu prin Bursă, prin /.../, dând posibilitatea realizării de contracte directe pe termen mediu, pentru că foarte mulți dintre potențialii investitori nu aveau încredere în sistemul actual și foarte greu, mai ales în investițiile în energie verde, pentru că investiții în energie verde sunt nişte investiţii aparte, dar și în alte tipuri de energii.

Privitor la IT&C, e prea mult de vorbit, serios vă spun. Normal că susţinem telemunca, normal că ordonanța de urgență care a instituit obligativitatea pentru toate autoritățile și instituțiile publice să comunice online cu cetățenii, cu persoanele, nu este pe perioada stării de urgenţă sau pe perioada stării de alertă, este o ordonanță care, dacă nu va fi modificată de parlament, generează această obligație perpetuă, o obligație aferentă de a-şi achiziţiona sisteme, fie de intranet, fie aplicaţii care să le permită, în funcţie de tipul de serviciu pe care îl derulează, să poată să realizeze acest lucru online. De altfel, îmi aduc aminte şi nu ratez nicio ocazie să vă spun, toate serviciile şi toate produsele generate de guvernare în perioada de criză s-au derulat online - IMM INVEST, şomajul tehnic, indemnizaţia de sprijin, certificatul pentru situaţii de urgenţă. V-aţi fi imaginat vreodată că puteţi să obţineţi în mai puţin de 24 de ore de la depunerea cererii certificatul pentru situaţii de urgenţă? Nu cred că şi-a imaginat careva lucrul acesta. Şi toate produsele pe care le-am generat au fost produse digitale, prin care am eliminat nevoia deplasării - fiecare să vină cu hârţoagele - acest lucru în mod evident trebuie să continue, nu va fi, în schimb, simplu să continue, pentru că aici este nevoie de foarte mare voinţă, care nu poate să vină numai de la palierul politic, ci această voinţă trebuie să vină din societate, din mediul de afaceri, din partea societăţii civile, din partea fiecărui cetăţean. Pentru că, de fapt, digitalizarea nu reprezintă un scop în sine, digitalizarea reprezintă o modalitate de creştere a calităţii serviciilor furnizate către cetăţeni, către companii, către persoane fizice sau juridice. Acesta este, de fapt, obiectivul. Ca să nu spun că inclusiv pentru noi este mult mai uşor să evaluăm funcţionarii din subordine dacă am avea un sistem digital foarte clar, în care să primim un raport la sfârşitul fiecărei luni, să ştim fiecare, din ce sarcină a avut şi din ce procedură a trebuit să deruleze, cam cât şi-a îndeplinit. Şi în felul acesta ai şi un sistem de evaluare, nu hârţoagele care se fac acum anual, în care primesc toţi în funcţie de ochii frumoşi şi de simpatia pe care o au şefii faţă de ei. În ceea ce priveşte sănătatea, sănătatea este o prioritate în finanţările de la nivel european. Mai spun o dată, pentru că am văzut foarte multe informaţii legate de fondurile europene. Sigur că România va putea beneficia de fonduri europene importante, aceste fonduri europene, în schimb, foarte puţine vor veni în cursul acestui an. Să le luăm pe rând, bugetul Uniunii Europene 2021-2027, evident, nu va putea fi accesat decât după 1 ianuarie 2021. Ne luptăm, suntem într-un lobby foarte puternic, astfel încât România să beneficieze de resurse cât mai importante, să nu sufere partea de coeziune, să nu sufere partea de agricultură, în special Pilonul 1 - investiţii în capacităţi de procesare, investiţii în drumul de la producător spre consumator. Pentru că noi am investit în dezvoltarea capacităților de producție, dar am investit mai puțin în tot ceea ce privește lanțurile până la piață. Și astăzi, degeaba se plâng, de exemplu, niște legumicultori, să spun din sudul Oltului, pentru că nu vor avea acces la supermarket dacă nu fac colectare, selectare, sortare, ambalare și marcare. Acesta este sistemul care funcționează. În momentul în care se vor asocia și vor avea capacitatea de a face lucrurile respective, ca să se asocieze inclusiv pentru inputuri și pentru outputuri - mă uit la transportatori-, inclusiv pentru transport - e mult mai ieftin, e mult mai rezonabil. Toate costurile sunt partajate către un număr mai mare de producători și pot să dea rezultatele de care au nevoie. Deci, sănătatea - investiții masive vor fi, nu numai în infrastructura spitalicească, ci, mai ales, în tot ceea ce înseamnă digitalizare. Am resimțit în această perioadă absența digitalizării. Cardul de sănătate - știți foarte bine că nu a funcționat. A trebuit, sigur, tot online, făcând și consultații online, să apelăm la alte sisteme de decontare, pentru că nu funcționează. Aplicația privind cardul de sănătate trebuie regândită. Sigur că am prelungit acum, că dacă nu prelungeam de la 1 iulie valabilitatea cardului de sănătate rămâneau în pom toți asigurații. Investițiile în infrastructură vor fi foarte mari, printre cele mai mari investiții vor fi în domeniul sănătății, pentru că este clar că, pe lângă Europa inteligentă și Europa verde, investițiile în sănătate reprezintă o prioritate la nivel european. Și aici vor veni bani atât din Programul SURE, cât și din așa-numitul Recovery Fund, sau cum se va numi: Planul de recuperare și reziliență. Deci, revin, ca fonduri, în ceea ce privește Planul de recuperare și reziliență, banii din Recovery Fund, deocamdată este doar în faza unei propuneri a Comisiei Europene, care urmează să fie adoptată. Oricum, banii nu vor fi accesibili decât după 1 ianuarie 2021. În toate discuțiile pe care le-am avut, cu toți liderii europeni, acesta este, de fapt, momentul. Sigur că va trebui să ne pregătim până atunci, sigur că noi trebuie să ne adoptăm propriul plan de reziliență și recuperare și să ne și pregătim pentru a absorbi cât mai repede, pentru că fondurile respective vor fi absorbite într-o perioadă mai scurtă de timp decât 2021-2027, cel mai probabil 2021-2022. Și, atunci, noi va trebui să avem toate solicitările de finanțare, să fie pregătite în conformitate cu planul de reziliență și de recuperare, la care noi deja am început să lucrăm și vă vom consulta în curând, când ajungem cât de cât la o formă semi-finită care să fie obiectul consultării.

În ceea ce privește Progamul SURE, și aici spun, Programul SURE este o formă de împrumut, nu-i un grant. Sigur că e util, sigur că România poate să beneficieze de până la 5 miliarde. Banii aceștia sunt utilizați pentru măsuri active, pentru Kurzarbeit, dar sunt utilizați și pentru cheltuieli pentru sănătate, inclusiv cheltuieli pentru protecția sanitară a angajaților, încât, am văzut, deci, aici s-ar putea să fie eligibile decontări pentru toate cheltuielile de protejare a angajaților care au fost făcute de companii. De asemenea,  mai avem o posibilitate de finanțare, în cadrul a ceea ce se cheamă REACT-EU, unde România va putea beneficia de o sumă de între 1.500.000 și 1.600.000, dar anul acesta maxim 120 de milioane vor fi disponibili, cea mai mare parte a banilor vor fi disponibili tot în 2021 și pentru asta trebuie să ne pregătim foarte bine, ca să putem să îi absorbim. În 2020, și asta trebuie să înțeleagă toți, suntem pe propriile picioare și pe banii pe care-i putem să-i folosim din exercițiul 2014-2020. Asta este realitatea. Din cauza asta, dacă vă uitați, vedeți că a crescut deficitul. Păi, cum să nu-ți crească deficitul atunci când îți scad încasările și în același timp tu ai nevoie să aloci resurse importante pentru susținerea companiilor, pentru susținerea angajaților și pentru asigurarea unui obiectiv pe care l-am urmărit ca un fir roșu, obiectivul de a asigura lichidități companiilor în această perioadă dificilă. Uitați-vă și comparați cu alte guverne. De la cea mai generoasă măsură pe care am luat-o, în ceea ce privește suspendarea plății creditelor, către aproape tot ce înseamnă persoană fizică și persoană juridică, au putut beneficia, sigur în condițiile unui acord cu banca. Rambursările de TVA, comparați cifrele pe anul 2020 cu cifrele pe anul 2019 și gândiți-vă că prin 2019 eram, pe un an, cu o prezumată creștere economică de peste 5%, iar în 2020 am fost confruntați cu o criză, care ne-a generat foarte multe probleme inclusiv pe lichidități. Pe concedii medicale, media decontărilor pe 2019 a fost sub 100 de milioane de lei pe lună. Noi în luna mai am decontat peste 600 de milioane concedii medicale. Sigur că încă nu am ajuns la zi, că nu poți să recuperezi într-un timp atât de scurt, cum să spun, parcă ăștia de la Casele de Sănătate vedeau companiile și dădeau la o parte. Și de multe ori soluționau o cerere care era făcută cu o săptămână înainte, uitând de o cerere care era de acum doi ani de zile sau de acum un an și jumătate. Dar, evident, și aici vom schimba lucrurile și le vom îmbunătăți. Tot în ceea ce privește sănătatea: aici nu e vorba numai de planul de finanțare din fonduri europene, sănătatea are nevoie de o schimbare majoră. Ceva parțial s-a făcut cu legea cu plafonarea clawback-ului diferențiat pe 25% pe inovative, 15% pe generice. E o măsură pe care am susținut-o și aici asta a fost una dintre preocupările noastre. Sigur că asta este o soluție de moment. Aici trebuie mult mai clar definită legislația. Și am să vă spun un lucru: totuși, e nevoie de mai mulți bani pentru sănătate. O să vină foarte mulți bani europeni, dar aici e vorba de încasările curente. Dacă stai să te uiți la încasările în Fondul de sănătate vezi că sunt contribuabili mai puțini de șapte milioane, dacă nu mă înșel. E foarte greu să susții un sistem de sănătate în care aproape nu există nicio diferențiere între contribuabilii la Fondul de sănătate, în funcție de contribuția pe care o au. În care are acces la serviciile de sănătate aproape oricine, chiar și fără să plătească o minimă contribuție pentru sănătate. Şi este clar că aici trebuie dezvoltate asigurările private, este clar că trebuie să existe o extindere în ceea ce privește baza de colectare și este clar că aici este nevoie de o digitalizare foarte accentuată în domeniul sănătății, pe tot ce înseamnă proceduri. Digitalizare inclusiv la nivel de spitale, digitalizare la nivelul direcțiilor de sănătate publică, care trebuie să își transparentizeze toate operațiile pe care le fac. Interconectarea, care trebuie să existe între toate sistemele aferente sistemului de sănătate. Și aici, evident, lucrurile se vor mișca în această direcție.

În ceea ce privește turismul, întrebarea e care e locul turismului? E un loc foarte important. România are aproape tot ce îi trebuie pentru a fi o țară destinație pentru turiști, pentru turiști din foarte multe țări. Dar am să vă spun sincer: voucherele astea sunt bune, dar sunt de subzistență. Şi eu cred că noi trebuie să facem promovare turistică, eu cred că trebuie să dezvoltăm infrastructura astfel încât să fie mult mai ușor să ajungi la destinațiile turistice. Promovarea pe care o facem, pe lângă brandul de țară pe care îl are România, să pună în valoare diferitele locuri care poate sunt unice. Nu știu dacă am mai dat exemplul acesta: deci, avem Castrul de la Porolissum, e undeva lângă Zalău; drumul roman este mai bun decât drumul comunal pe care trebuie să ajungi când ieși de pe drumul național ca să ajungi la Castrul de la Porolissum. Ca să nu spun că promovarea, care cred că e cel mai îndepărtat castru din zona de nord-est al romanilor, ar putea deveni un punct de atracție foarte important. Avem Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Noroc, mi-a spus managerul la discuția pe care am avut-o cu el, noroc că vin studenții de la arhitectură, mulți studenți străini, să facă practică și fac voluntariat. Abia cu ei ce reușesc să asigure conservarea sitului, în condițiile în care situl ăla ar putea fi pus în valoare și ar putea să reprezinte chiar un punct de atracție turistică. I-am întrebat de Vulcanii Noroioși, care reprezintă un fenomen carstic extrem de atractiv, adică ar putea să reprezinte un canal de atracție. Păi, drumul județean e făcut praf și pulbere până acolo, ca să nu spun că promovare... I-am întrebat: câți turiști ați atras în 2019? Vreo 10.000-12.000, cam atât a fost. Mai ales că România are ceva unic, pe lângă o țară frumoasă, noi avem un popor foarte ospitalier. Aproape toți cei care vin în țară, în România, sunt uimiți de prietenia cu care sunt primiți, de simpatia și de ospitalitatea românilor. Și cred că ospitalitatea românului trebuie să fie un brand pe care putem să-l dezvoltăm în timp, pentru că e un brand izvorât din realitate, nu este un brad inventat, cum au fost alte branduri de-a lungul timpului. Dar sigur că asta depinde și de ceea ce se întâmplă în politic, în viața publică din România, să nu mai fim la coadă că nu avem autostrăzi, să nu mai fim la coadă că suntem corupți, să nu mai fim la coadă că așa și pe dincolo. Să nu ne mai facem rău transmițând imagini negative despre România în exteriorul nostru. Sigur și aici noi trebuie să transformăm din dezavantaj în avantaj faptul că avem atât de mulți români care sunt plecați în țări din Europa și care mulți dintre ei au ajuns în poziții foarte importante, atât la nivel administrativ, cât și la nivel economic. Și reconectarea cu ei, și mai ales crearea de punți de legătură cu ei, poate să ne aducă extrem de multe oportunități în dezvoltarea ulterioară a României.

Transport - nu m-ați întrebat -, dar vă spun că vom face tot ce depinde de noi să schimbăm pachetul pe mobilitate. Ăsta este un obiectiv stabilit clar din punctul nostru de vedere, cu bulgarii e mai greu. Deci, am o relație foarte bună cu premierul Boiko Borisov, până acum la fiecare punere pe agendă a următoarelor teme, ca să știți, ne-am întâlnit de patru ori în ultimul an și jumătate, direct sau pe video, și i-am pus următoarele teme, normal: navigabilitatea Dunării. Când i-am spus de navigabilitatea Dunării, a zis: 'Da, foarte interesant, dar haideți să vorbim și de un al doilea pod'. I-am zis: 'Vorbim și de un al doilea pod, e foarte bine, n-am nicio problemă, numai să stabilim unde și cum îl facem și, eventual, și ce ați spus dumneavoastră de posibilitatea realizării unei hidrocentrale', asta e mai complicat, asta trebuie să o stabilească energeticienii. Am discutat de BRUA, care iarăși e un proiect de mare interes, pentru că inițial obiectivul BRUA era să fie conectată la Europa, la /ANAP/, ăsta era obiectivul, prin intermediul conductei. Și, obiectiv secundar, exploatarea de la Marea Neagră să fie conectată la BRUA prin intermediul conductei Podișor-Tuzla. Și subiectul ăsta l-am abordat. Sigur, am primit foarte multe zâmbete, foarte mult interes, dar, între timp, ei s-au conectat la TurkishStream și, între timp, se construieşte o conductă care ne ocoleşte, care se duce prin Bulgaria, Serbia, Ungaria. Să nu credeţi că nu am pus problemele astea și în continuare voi încerca să folosesc orice oportunitate pentru a pune pe masă subiectele de mare interes. Aici, vă spun sincer, eu nu le înţeleg poziţia, apropo de Dunăre și navigabilitatea Dunării, le putem câștiga împreună, nu este un câștig unilateral pentru România. Aici cineva i-a învățat că dacă navigabilizăm Dunărea, punem mai bine în valoare Portul Constanţa. Oricum, Portul Constanţa este net superior din multe puncte de vedere. Ca atare, nu poate fi concurat de un alt port din zona respectivă.

În ceea ce priveşte piaţa de capital, am atacat la Curtea Constituțională această lege vetustă din anii '30, când nu ne vindeam țara. Am încredere că, totuşi, în anul de grație 2020 Curtea Constituțională va declara neconstituțional acest act normativ care este de noaptea minţii. Mai mult decât atât, economia, pe lângă resursă umană, inteligență, se bazează în mare parte pe capital. Nu poți să nu te bazezi pe o piață de capital dezvoltată, cu statut de piață emergentă, în mod normal, ar fi trebuit să atingem de mult statutul acesta. Iar pentru asta trebuie să convingi, în primul rând, companiile din sectorul public, dar nu numai companiile din sectorul public, ci şi companiile din sectorul privat, că este în interesul lor să listeze, că este o sursă de finanțare. Cele mai multe companii se finanțează de pe piața de capital, abia după aceea apelează la sistemul financiar-bancar, mai ales pentru proiecte majore de investiții. Or, aici, şi mediul public și mediul privat trebuie stimulate şi ajutate pentru a se lista la bursă, pentru a-şi crește, cum să spun, credibilitatea, pentru a se putea finanța. Ca să fim cinstiți, atunci când o companie se listează la bursă intră într-o altă categorie, deja beneficiază de un alt tratament, inclusiv din partea partenerilor. Iar în ceea ce ne privește pe noi, evident, Hidroelectrica, CEC-ul, gândim şi pentru aeroport, dar acum aeroportul este într-o investiție, implementăm Master Planul de Dezvoltare a aeroportului, și aici trebuie găsită o formă de finanțare despre care să vedem în ce situație ne va duce și, în general, orice alte companii care pot fi listate de bursă obiectivul nostru este să le listăm pe bursă şi să sprijinim şi mediul privat să listeze la bursă. Nu pot să vă dau un răspuns în privinţa Protecției Consumatorului. Am înțeles doleanța, este aceea ca în transpunerea reglementărilor de la nivel european să nu înăsprim sistemul, ci să mergem pe un sistem care este minimal reglementat la nivel european. Personal, nu sunt adeptul, până la penalizare e o lege a prevenției, care e în vigoare şi pe care, din păcate, mulţi nu o respectă. Eu sunt adeptul... rolul unui control, și asta pleacă și din Biblie, nu vrea moartea păcătosului, ci îndreptarea lui; la fel și în controlul pe care îl efectuează instituția statului, rolul trebuie să fie în primul rând, un rol de îndrumare, un rol prin care să încerci să îl îndrepți, să-i dai un avertisment, îi dai un plan de conformare și numai dacă nu respectă planul de conformare, într-adevăr, îl penalizezi, pentru că atunci, în mod evident, o face mai degrabă din rea voință decât din neglijență sau din necunoașterea profundă a legislației. În ceea ce privește relația cu CDR-ul, la fel de bună, nu? Mulțumesc și mă scuzați dacă am vorbit mai mult, v-am pus răbdarea la încercare.

Educația - nu așteptaţi acum un răspuns de la mine. Dar aveți încredere că atât preşedintele României, cât şi eu suntem devotaţi obiectivelor asumate în planul președintelui și le vom pune în practică. Dar, deocamdată trebuie să ne confruntăm cu tot felul... A apărut o lege în care să dea două, trei salarii la angajare, nu știu câte salarii... mă mir că nu le-au dat salarii și la căsătorie, nu știu câte salarii să le dea la pensionare. Problemele educaţiei sunt mult mai profunde și mult mai serioase și ele nu pot fi rezolvate într-un timp foarte scurt. Dar câteva lucruri sunt clare: o legătură cu realitatea mult mai puternică, realizarea inclusiv a planului de școlarizare, a cifrei de școlarizare - trebuie să fie realizate după consultarea cu mediul de afaceri şi cu autoritățile locale, care știu foarte bine care sunt perspectivele de dezvoltare, ce se caută pe piața muncii, dezvoltarea reală a tot ceea ce înseamnă partea practică a învățământului, inclusiv în clasele I - IV, clasele V - VIII. De exemplu, am studiat foarte mult sistemul finlandez, care are câteva exemple care sunt validate de realitate și care pot fi folosite. Eu sunt inclusiv adeptul unor măsuri mai curajoase.  Adică vă dau un exemplu, una este performanța unui profesor la un liceu de vârf din Brașov - "Andrei Șaguna", pe care l-am absolvit eu -, pentru că acolo se duc în general copiii buni, din familii bune. Pe când la un liceu care nu are tradiție, unde se duc foarte mulți copii, dacă reușești să îl aduci pe un copil de la nota 5 la nota 7, aceea e o mare performanță. Sau dacă îl aduci de la o notă de 3, de incapacitate de a trece, până la o notă de trecere pe bune este un efort enorm, și asta înseamnă cu adevărat învăţământ remedial, parcă așa îl denumiți. Adică inclusiv o diferențiere în evaluarea prestației, plus investiții în cadrele didactice, mai ales în cadrele didactice care sunt dispuse să învețe. Aproape oricine sub 45 de ani are disponibilitate de a învăța, de a aplica tehnici noi de predare, de a se adapta, de a cunoaște lucruri despre elevi, dar și aici trebuie făcute investiții masive inclusiv în cadrele didactice și crearea unei mase critice care să schimbe atitudinea din cancelarie, în care deocamdată cel care este reformist, cel care are rezultate, cel care e inovativ, cel care este iubit de copii e cam bârfit în cancelarie. Trebuie create o masă critică și în cancelarie pentru a determina cu adevărat și, mai ales, o educație și a părinților care să schimbe într-un fel percepția despre ceea ce este necesar. Iar eu nu pot să uit, de exemplu, noi avem o vorbă: meseria e brățară de aur. Acum, din păcate, un procent zdrobitor din părinți când îi întrebi aproape nu mai vor să își dea copiii la meserii, în condițiile în care e clar că un meseriaș în ziua de astăzi chiar are șanse să trăiască mai bine decât 50% din absolvenții de facultate, dacă este într-o meserie căutată și, Slavă Domnului, dai cu tunul ca să găsești meseriași astăzi. Or, e nevoie de o schimbare profundă în educație. Mulțumesc și vă doresc afaceri cât se poate de prospere! Să treceți de criză! Spuneți! Agricultură!

Invitat: /.../ revin cu întrebarea pentru agricultură: care sunt cele trei obiective pe care România și le-a fixat în noul plan național strategic?

Ludovic Orban: Păi, deja despre două v-am vorbit: de investiții în procesare și investiții în lanțurile valorice, deci, în drumul dintre producător și consumator. Evident, un alt obiectiv pe care schimbările climatice ni-l stabilesc: refacerea sistemelor de irigații și, mai ales, regândirea sistemelor de irigații, pentru că, vă spun sincer, România e o țară binecuvântată de Dumnezeu, care are la râuri, fluvii, iar noi în multe zone facem irigație urcând apa la deal. Deci, noi urcăm apa la deal, asta e modalitatea: luăm apă din Dunăre și o urcăm la deal cu 5-6 stații de repompare. Gândiți-vă, dacă ar plăti energia electrică și paza, cam la cât ar ajunge prețul apei. Deci, aici trebuie gândit inclusiv din punctul de vedere al eficienței. S-au cheltuit, de exemplu, peste 500 de milioane pentru săpături pe canale de irigații, iar rezultatul este că niciun hectar în plus nu a fost irigat, după ce s-au plătit 500 de milioane pentru tot felul de canale de irigații care se duc de nicăieri spre nicăieri sau oricum nu au... Aici trebuie o corelare foarte clară cu sursa de apă, trebuie gândită eficiența sistemului, trebuie ca la fiecare investiție pe care o faci în rețelele primare să facă investiții și rețelele secundare și, mai ales, să ai garanția că asociațiile de udători, care sunt beneficiare ale rețelelor secundare, au cu adevărat voința și resursele necesare ca să își pună la punct toate sistemele de irigații. Adică, totul trebuie gândit integrat. Nu mai trebuie gândit - pompăm bani pe rețeaua primară, nu contează dacă vreunul dintre fermierii de acolo au interesul sau nu să își irige. Vă mulțumesc!

 

***

 

Declaraţii de presă susținute de premierul Ludovic Orban după participarea la Adunarea Membrilor Coaliției pentru Dezvoltarea României

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Buna ziua! Am avut plăcerea de a participa la reuniunea Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, o reuniune extrem de interesantă, în care am purtat un dialog extrem de benefic pentru măsurile pe care urmează să le luăm atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, cât și pe termen lung, măsuri de susținere a mediului de afaceri, măsuri de susținere a angajaților și, de asemenea, măsuri de modernizare, măsuri de dezvoltare în toate domeniile importante de activitate: sănătate, educație, infrastructură de transport, sistemul fiscal, absorbția de fonduri europene. A fost un dialog extrem de util, în care fiecare reprezentant al Task force-urilor de la nivelul Coaliției, care reunesc specialiști de marcă, au venit cu soluții, cu propuneri, cu priorități și, de asemenea, mi-au adresat întrebări la care le-am dat răspunsurile în măsura în care guvernul are pregătite măsuri și decizii legate de problemele ridicate.
Reporter: Am văzut că ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, spunea că se gândeşte la ceva restricţii pentru Valea Prahovei şi Litoral, pentru că "acolo nu se respectă cele mai multe dintre reguli"...
Ludovic Orban: Miercuri voi convoca toţi miniştri şi toate instituțiile statului care au atribuții de control, de la Ministerul Afacerilor de Interne, cu Poliție, Jandarmerie, până la Ministerul Sănătății, cu Direcțiile de Sănătate Publică, Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor - ANSVSA, pentru a face o analiză a planului de măsuri, pentru a asigura respectarea regulilor. Într-adevăr s-a văzut clar că în foarte multe locuri nu sunt respectate regulile și există un risc de transmitere a virusului, crescut, din cauza nerespectării acestor reguli. Şi pe plajă, dacă la început așezarea a fost conformă, încetul cu încetul, s-a intrat într-o devălmășie şi aproape nu s-a mai respectat nicio regulă. Sigur, înțeleg că e aglomerație, dar și pe terase trebuie respectate regulile de distanțare care sunt stabilite. Aici poate trebuie gândit un alt fel de programare a mersului la masă și în alte locuri... Chiar m-au îngrijorat, vă spun sincer, am văzut niște imagini în care aproape nu se mai respecta nicio regulă. Este foarte important să se respecte aceste reguli. Iar în ceea ce privește autoritățile și instituțiile statului român, miercuri le voi da un semnal de mobilizare la maxim, pentru că este o mobilizare care este în interesul cetățeanului și care nu are alt scop decât de a apăra sănătatea și viața oamenilor.
Reporter: Restricționați accesul fie pe Litoral sau pe Valea Prahovei tocmai din acest motiv?
Ludovic Orban: Când vom lua o decizie o vom anunţa.
Reporter: Tot vorbeaţi de vălmăşie, am văzut şi nişte imagini ale unor lideri liberali, mă refer aici la PNL Iaşi, care din imagini se vede foarte clar că nu a fost respectată distanțarea socială, și unul dintre membrii cabinetului dumneavoastră, Costel Alexe, a participat la această reuniune cu 100 de persoane.
Ludovic Orban: Din câte știu, a fost o întrunire în aer liber, la o locație în aer liber, eu nu am participat la acea întrunire, o să verific și, când o să văd circumstanțele, vom lua deciziile.
Reporter: Restaurantele se vor redeschide la data de 1 iulie?
Ludovic Orban: La această întrebare, orice măsură de relaxare va fi dezbătută în structurile de specialiști, în consiliul de suport tehnico-științific, în cadrul INSP, în cadrul comisiei anti-COVID, după care vom discuta în CNSU și în guvern. Dacă vom lua noi măsuri de relaxare, le vom anunța public. Vă spun că evoluția în ultimele 10 zile este o evoluție care ne face să fim foarte precauți în măsuri ulterioare de relaxare.
Reporter: Dar în opinia dumneavoastră, având în vedere că a crescut numărul cazurilor de COVID în ultimele zile, credeți că este oportun să fie redeschise restaurantele de la 1 iulie?
Ludovic Orban: Dumneavoastră mă întrebaţi o opinie personală.
Reporter: Opinia dumneavoastră de premier, pentru că spuneaţi că...
Ludovic Orban: Sigur că am opinii personale, dar în calitate de premier prefer să vă prezint deciziile luate.
Reporter: Dar aceste măsuri nu ar fi trebuit luate înainte, de exemplu, pentru a evita ceea ce s-a întâmplat pe litoral?
Ludovic Orban: Ştiţi foarte bine că planul de relaxare pe care l-am pus la punct cu specialiștii, cu toți cei care au contribuit la acest plan de relaxare, este un plan de relaxare în etape, din 15 în 15 zile, și că este necesară o evaluare înainte de a adopta alte măsuri a modului în care s-au desfășurat lucrurile în interiorul perioadei nu neapărat de 15 zile, dar măcar 12 - 10 zile; din cauza asta, măsurile le-am anunțat cu o zi, două înainte de intrarea în vigoare a măsurilor de relaxare. Oricum, când e vorba de măsuri de relaxare, cu siguranță că e nevoie de un timp pentru a transpune aceste măsuri de relaxare și pentru a impune respectarea regulilor pentru fiecare activitate care iese de sub restricţie.
Reporter: Aveţi de gând să trimiteţi controale, de exemplu, pe litoral, unde, am văzut cu toţii imagini la televizor, sunt acele terase unde, deşi sunt în aer liber, sunt 10 persoane, 20 de persoane la masă? Ce veţi face în perioada următoare, pentru că este şi acolo un risc crescut?
Ludovic Orban: Prezență pe teren, mobilizare maximă și prezență în teren a tuturor instituțiilor cu atribuții de control, evident, cu obiectivul de respectare a regulilor, cu obiectivul de a-i determina, fie pe cei care desfășoară activitățile, fie pe cetățeni, să respecte regulile.
Reporter: E posibil să reintroduceţi carantina sau izolarea pentru cei care vin din Bulgaria?
Ludovic Orban: Deocamdată, nu. E un termen de evaluare, doar dacă o perioadă de 14 zile constant se depășește indicele de 5%, care a fost stabilit, se ia o astfel de decizie legată de o țară. Aici, în schimb, suntem foarte atenți la ce se întâmplă la nivel european. Comisia Europeană are în dezbatere instituirea unei reguli privitoare la tratamentul țărilor; în măsura în care Comisia Europeană va institui o regulă, noi ne vom adapta și vom prelua decizia care este luată la nivel european.
Reporter: Data alegerilor locale rămâne...?
Ludovic Orban: Cu siguranţă, 27 septembrie. Acum, e adevărat că există o ușoară creștere a numărului de persoane infectate, pe de altă parte, încă suntem sub plafonul de risc. Suntem doar în gardă, suntem foarte atenți și încercăm să asigurăm toate măsurile care țin de noi, de autorități privitor la respectarea regulilor.
Reporter: Când va adopta Guvernul noul pachet de măsuri privind relansarea economică?
Ludovic Orban: Prezentarea programului economic va fi miercuri, alături de preşedintele României, cu care am colaborat foarte apropiat. Și după prezentarea programului economic obiectivul nostru este ca în maximum o lună de zile să adoptăm toate actele normative necesare pentru implementarea măsurilor din program.
Reporter: Ce se întâmplă cu acel miliard de euro pentru IMM-uri, când vor ajunge efectiv la întreprinderile mici și mijlocii?
Ludovic Orban: Suntem aproape gata cu proiectul de act normativ. Vă referiți la miliardul care este rezultat din realocarea fondurilor. Suntem cu actul normativ aproape gata. Cel mai probabil, îl vom adopta cam într-o săptămână după prezentarea programului.
Reporter: Există vreo posibilitate să renunțați la cota unică? Pentru că au apărut și astfel de informații...
Ludovic Orban: Păi, nu, asta nu cred că ați văzut în discursul public al vreunui liberal. Partidul Național Liberal apără cota unică. Este una dintre măsurile liberale cele mai importante, care au avut efecte extrem de favorabile pentru România și nu renunțăm sub nicio formă la cota unică.
Reporter: Vorbeați de contribuții la asigurările de sănătate diferite mai devreme. Spuneați că una dintre problemele infrastructurii sanitare este faptul că este subfinanțată toată această zonă de investiții. Avem doar șapte milioane de contribuabili și toată lumea are acces, în momentul de față, la sistem și s-ar impune o extindere a bazei de impozitare. Spuneți-ne concret la ce vă referiți. Un CASS diferențiat în funcție de venituri, o mărire a CASS-ului în general ca și contribuție din partea contribuabililor în general?
Ludovic Orban: O măsură v-am dat-o: asigurările private, facultative.
Reporter: Dar vorbeați și de extinderea bazei de impozitare.
Ludovic Orban: Extinderea bazei de impozitare, când vom lua o decizie, o vom face publică.
Reporter: Sunt discuții cumva în partid referitoare la schimbarea lui Nicușor Dan? Au apărut /.../ zvonuri.
Ludovic Orban: Nu, am luat decizia foarte clară: Nicușor Dan este candidatul Partidului Național Liberal, candidat care este sprijinit și de partenerii noștri. De altfel, acest lucru este clar, limpede. Trebuie să știți că Nicușor Dan are capacitatea de a câștiga Primăria Capitalei și, ceea ce mă interesează pe mine, cunoaște problemele Bucureştiului și are soluțiile pentru a rezolva problemele bucureștenilor. Iar din punctul nostru de vedere este vital pentru Bucureşti să se producă o schimbare profundă și singurul care poate să aducă această schimbare în bine este Nicușor Dan. Toate speculațiile care apar pe surse, în diferite canale de presă, sunt, de fapt, lansate de cei cărora a început să le fugă pământul de sub picioare după decizia pe care am luat-o de a-l sprijini pe Nicușor Dan.
Reporter: În privința majorării pensiilor, știm că ministrul de finanțe spunea de 10%. Înțelegem că dumneavoastră v-ați dori 15%. Ne puteți spune dacă...
Ludovic Orban: Poate mă întrebați legat de programul economic, de investiții pe care vrem să le facem, de forma de sprijin al angajaților, de formele de sprijin pentru companii. Când vom avea o decizie luată pe acest subiect, o vom face publică.
Reporter: Există un nou set de rigori în ceea ce privește organizarea evenimentelor în aer liber, și aici mă refer la nunți, botezuri?
Ludovic Orban: Păi, sunt aceleași reguli care au existat și până acum. Există limitări care sunt stabilite prin hotărârea de guvern. Deocamdată, nu am știință de elaborarea unor modificări.
Reporter: Și se gândesc autoritățile poate să extindă numărul de participanți la astfel de...
Ludovic Orban: Sigur că am avut în vedere să extindem numărul de participanți, dar vedem dacă mai e posibil lucrul acesta. Încă o dată vă spun, aici lucrurile sunt simple. În măsura în care oamenii respectă regulile, și nu numai oamenii, și organizatorii transportului public. M-aș bucura foarte mult să văd poliția locală, că nu neapărat să-i amendeze pe oamenii care nu au mască, măcar să le ofere o mască, dacă nu au mască, să facă ceva proactiv pentru cei care nu au. Chiar și patronii de restaurante, de terase, pot să fie un pic mai riguroși în a-i ruga politicos pe clienții lor să respecte regulile, pentru că e o chestiune care este în interesul oamenilor. Dar, în general, în toate domeniile de activitate, cu cât se respectă regulile mai bine, cu atât riscul de răspândire a virusului este mai mic și cu atât posibilitatea de a adopta noi măsuri de relaxare este mai mare. Iar dorința mea și a colegilor mei a fost întotdeauna de a nu mai adopta alte măsuri de restricții, de a nu reveni la restricții, ci, dimpotrivă, de a încerca să trăim cu acest virus, prin respectarea regulilor, care sunt reguli simple, care pot fi deprinse de oricine.
Reporter: Vorbeați de rigurozitate. Grupul de Comunicare Strategică sâmbătă a trimis două cifre diferite. Evident că era procentul imens la numărul de îmbolnăviri, după care a venit cu o comunicare în care corecta. Ce se întâmplă în momentul de față?
Ludovic Orban: Nu corecta, v-a dat cifra.
Reporter: Cifra. Și prima cifră a fost?
Ludovic Orban: Cifra a fost de 12.370 și ceva.
Reporter: Inițial /.../
Ludovic Orban: Uneori pot să mai apară niște greșeli la un funcționar sau altul, dar vi s-a comunicat cifra numărului de teste...
Reporter:  Da, dar la /.../ având în vedere cele două ore distanță. Vă dați seama că nu prea sunt permise, dacă tot cereți rigurozitate, ne așteptăm și la Grupul de Comunicare Strategică.
Ludovic Orban: Grupul de Comunicare Strategică v-a comunicat riguros toate datele de-a lungul timpului și aici rectificarea a apărut într-un termen foarte scurt.
Reporter: Domnule premier, nici la aceste alegeri, PNL nu a reușit să aibă candidați comuni pe dreapta. Vedem că USR și-a anunțat deja candidații la sectoarele din Bucureşti.
Ludovic Orban: Cum adică PNL nu a reușit să aibă candidați comuni pe dreapta? PNL a luat decizia...
Reporter: Au existat discuții...
Ludovic Orban: Deci, Partidul Național Liberal a luat decizia de a sprijini candidatura lui Nicușor Dan.
Reporter: Da, dar ce faceți cu primăriile de sectoare, care sunt și ele importante?
Ludovic Orban: Sigur că mi-aș dori să mergem în aceeași formulă și la sectoare, cu singura condiție să avem și cu cine să luăm această decizie.
Reporter: Spuneți că cei din USR nu au fost deschiși. Ce s-a întâmplat? De ce nu au mers negocierile?
Ludovic Orban: Nu noi ne-am anunțat candidații la primăriile de sector.
Reporter: Există posibilitatea să luați restricții la nivel local, dacă se impun, bineînțeles, număr de cazuri /.../
Ludovic Orban: Păi, nu, aia cu siguranță, analiza pe fiecare localitate, pe fiecare, astea sunt... Avem măsura carantinării pe care o avem la dispoziție. Putem lua niște măsuri locale, prin intermediul Comitetului pentru Situații de Urgență de la nivel local sau județean, dacă este vorba de județ. Ce urmărim cu mare atenție este modul de răspândire și am spus încă de o săptămână că ceea ce nu este foarte bine este faptul că persoanele care sunt infectate nu sunt neapărat în niște focare. Pare că există o răspândire în comunitate și nu sunt cazuri cumulate în niște focare. Și din cauza asta am solicitat Direcțiilor de Sănătate Publică să accelereze anchetele epidemiologice pentru a determina persoanele de contact, astfel încât acestea să fie izolate și să nu transmită virusul în comunitate. Vă mulțumesc!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe