Actualitate

Galerie foto

Intervenția premierului Ludovic Orban în cadrul conferinţei "Green Deal Romania - Finanțare, strategie, provocări și soluții"

[Check against delivery]

Sărut mâna! Bună ziua! Voi încerca să fiu foarte scurt. Pentru că eu cred că este mult mai important să avem o dezbatere, în care să se exprime fiecare dintre cei prezenţi, pentru că prin dialog putem să dăm răspunsuri potrivite la preocupările pe care le aveţi. Sigur, am să vă spun din capul locului că povestea asta cu Green Deal-ul a apărut aşa, oarecum pe nepusă masă, şi ambiţia obiectivelor stabilite până în 2050 de Comisia Europeană a surprins pe mulţi. La ora actuală, la Bruxelles, cel puţin la nivelul Comisiei Europene, dar nu numai, este o adevărată religie cu Green Deal-ul şi aproape orice argument încerci să pui în discuţie este respins ab initio şi există, practic, un angajament total pentru obiectivele stabilite - de neutralitate până în 2050 şi de reducere până în 2030 cu 55% a emisiilor de gaze de seră, de gaze care provoacă efectul de seră sau bioxid de carbon. Aici, Green Deal sigur că înseamnă şi foarte multe proiecte de regulamente, care urmează să fie dezbătute în trialog şi care vor trebui să fie urmărite cu maximă atenţie, iar noi să fim implicaţi în aceste dezbateri, pentru că realitatea este dată de cum sunt împărţiţi banii din Just Transition Fund, din 7,5 miliarde, vreo 750 de milioane, adică 10% din bani, sunt alocaţi teoretic României, pe proiectul care există astăzi. Ceea ce înseamnă că România este printre ţările cele mai afectate, fiind pe locul trei ca alocare financiară. După Polonia, care are 78%, din ceea ce ştiu, producţie de energie pe cărbune, Germania, cu vreo 880 de milioane, urmează România, cu 750 de milioane. Sigur că trebuie, în primul rând, să ne acomodăm cu această idee că va trebui să respectăm aceste obiective. Nu cred că există modalităţi de a putea evita atingerea obiectivelor care sunt stabilite, este o determinare mult prea mare la nivel european ca să fie permise întârzieri sau perioade de păsuire. Ca atare, va trebui să ne facem un plan. Iar acel plan trebuie să prevadă cu claritate toate domeniile care vor fi afectate: industrie, transporturi, energie, agricultură; am văzut că sunt foarte ambiţioşi şi pe zona agricolă. Trebuie să vedem exact efectele, să ştim ce activităţi economice vor fi afectate şi, mai ales, cum putem să îndepărtăm sau, în mare parte, să prevenim efectele pe care le pot genera diferitele reglementări aferente Green Deal-ului. Le-am pus o întrebare, zic: pe de o parte, ne cereţi reducerea emisiilor de dioxid de carbon, prin trecerea pe maşini electrice, numai că trecerea pe maşini electrice va creşte consumul de energie electrică, pe de altă parte, prin faptul că va trebui să închidem capacităţile care produc energie electrică bazată pe combustibil fosil - chiar dacă gazul natural încă este considerat, aşa, un gaz de tranziţie, ni se dă voie să mai folosim gazul- practic, noi ne reducem capacitatea de producere a energiei. Va fi foarte greu să rezolv această problemă, în condiţiile în care, de exemplu, pe Green Deal nu cred că vor fi acceptate finanţări ale unor proiecte, să spun, să trecem la producerea energiei electrice pe gaz la Complexul Energetic Oltenia, atâta timp cât gazul nu este /kosher/, gazul este numai aşa acceptat ca un combustibil de tranziţie şi nici până acum nu ştim - că au fost vreo două tentative - cât de verde este şi energia nucleară, apropo de ceea ce a spus domnul preşedinte Daraban. Poţi produce energie electrică numai din vânt, soare şi din apă - este destul de complicat şi aici trebuie foarte clar să fim implicaţi în toate negocierile, pentru ca să ne rămână măcar nişte soluţii pentru a putea să ne adaptăm şi să şi asigurăm consumul de energie necesar, pentru că aici trebuie să fim foarte realişti, România nu este în centrul Europei, nu este înconjurată de ţări europene astfel încât să poată să obţină energia din ţările din jur. România este într-o margine a Europei, ne învecinăm cu Marea Neagră. Sigur, poate îşi produce energia electrică din valuri sau din vânturi, din briza mării. Nu este exclusă nici asta. În rest, nu avem foarte mari producători de energie prin jur care să ne poată ajuta în situaţii în care noi nu putem asigura consumul de energie. De asemenea, sunt afectate clar şi alte ramuri economice. Avem capacităţi de producţie - siderurgie, aluminiu, nu mai zic de agricultură, pentru că încă nu putem estima cu adevărat ce consecinţe vor exista asupra agriculturii în reglementările din Green Deal. Este clar că trebuie să ne facem un plan foarte serios, planul nu trebuie făcut numai de zona guvernamentală, este un efort în care trebuie să se implice toate companiile, toţi cei care sunt afectaţi, să fim implicaţi destul de serios în negociere, astfel încât să rezulte reglementări care să nu ne creeze dezavantaje competitive. Și, evident, va trebui să investim mai mult în cercetare, în inovare, pentru a găsi soluţii potrivite, care să poată să ne permită menţinerea competitivităţii, poate chiar păstrarea multor capacităţi de producţie, dar, oricum, adaptarea şi trecerea spre o economie care să ţină cont de ceea ce se vrea astăzi în Europa. Mă opresc aici şi în continuare urmăresc toate dezbaterile şi intervenţiile.

***

Dezbaterile din cadrul conferinţei "Green Deal Romania - Finanțare, strategie, provocări și soluții"