Actualitate

Miercuri, 16 Septembrie

Participarea premierului Ludovic Orban la conferința “Împreună protejăm România”, organizată de Grupul de presă MediaUno în parteneriat cu Institutul Național de Statistică, Camera de Comerț Româno-Americană și UGIR-1903

Galerie foto

 

Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la conferința "Împreună protejăm România"

  [Check against delivery]

Ludovic Orban: Bună dimineața Excelențele voastre, domnilor ambasadori, stimați reprezentanți ai instituțiilor statului, reprezentanți ai companiilor private, dragi invitați! Mulțumesc organizatorilor că au realizat această dezbatere. Probabil că mult timp de acum înainte va trebui să mai privim retrospectiv, pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu lumea, cu viața noastră de zi cu zi, cu economia, cu toate obiceiurile noastre, din cauza acestei pandemii care a venit de nicăieri. Oricine ar spune că era pregătit să facă față acestei situații nu are dreptate; realitatea este că toate guvernele lumii, toate instituțiile, toate sistemele de sănătate publică, toate companiile și, în general, toți oamenii au fost puși în fața unei situații de criză neașteptate, care a generat o permanentă nevoie de adaptare, de corecție și mai ales o permanentă nevoie de a lua decizii; pentru că cel mai rău era să nu se ia decizii, decât să se ia decizii. Intensitatea activității guvernului se și vede în date statistice, după numărul de ordonanțe de urgență, în numărul de hotărâri de guvern, în numărul de ordine de ministru adoptate, după multitudinea de situații care au generat nevoia de intervenția, nevoia de luare a unor măsuri, de adoptare a unor decizii importante. Din păcate, prima parte a pandemiei a scos un pic la iveală ceea ce se numește un egoism național, care s-a manifestat și la nivel european. Foarte multe state au luat decizii strict prin prisma a ceea ce au considerat ele interese naționale, după care, încetul cu încetul, a devenit din ce în ce mai vizibil că este nevoie de o colaborare la nivel internațional, că este nevoie de un dialog, este nevoie de un permanent schimb de experiență și, mai ales, este vorba de luarea unor decizii în comun. La nivelul Uniunii Europene, după o primă perioadă de o lună, o lună și jumătate, încetul cu încetul, instituțiile europene, statele Uniunii Europene au început să colaboreze din ce în ce mai apropiat, să stabilească mecanisme de reacție și, mai ales, să caute să ia decizii comune care să avantajeze practic statele membre și cetățenii din țările Uniunii Europene.
În ceea ce ne priveşte pe noi, ca guvern, vă mărturisesc că, din momentul apariției informației despre virus în China, noi am început să gândim măsuri. Şi, în acest sens, pot să vă spun că, deși după Anul Nou Chinezesc au venit foarte mulți oameni din China, în România nu am avut niciun caz de coronavirus importat din China. Primul caz de coronavirus l-am avut în data de 26 februarie și, de atunci, practic, suntem într-o căutare continuă a celor mai bune soluții pe care le putem adopta, astfel încât să reducem numărul de persoane infectate, să reducem numărul de decese și, mai ales, să luăm acele măsuri care să readucă încetul cu încetul normalitatea în viața oamenilor, în viața economică, în viața socială, în viața culturală, sportivă, în educație, în toate domeniile. Sigur că, în prima fază, a trebuit să luăm foarte multe măsuri cu caracter restrictiv atât în ceea ce privește libertățile cetățenilor, libertatea de mişcare şi alte drepturi şi libertăţi; de asemenea, a trebuit să luăm măsura de a restricționa o serie de activități pentru a reduce riscul de răspândire a virusului. Măsurile pe care le-am luat s-au axat pe mai multe direcții. Primul şi cel mai important lucru a fost cel legat de informarea corectă a cetățenilor. Al doilea obiectiv a fost pregătirea sistemului de sănătate publică. Gândiți-vă că, la debutul pandemiei, noi aveam o capacitate de testare de 400-500 de teste maxim pe zi, astăzi capacitatea de testare a crescut la peste 35.000 de teste şi continuăm să creştem capacitatea de testare. Dotarea cu materiale, echipamente şi tot ceea ce a fost necesar în combaterea pandemiei- ventilatoare - am avut criză în aproape toate domeniile, iar piaţa internaţională a înnebunit în lunile martie, aprilie şi chiar începutul lui mai. Nu s-au realizat contracte, prețurile au luat-o razna, furnizorii fiind doar din câteva țări. Practic, toate ţările au fost puse în fața unei situații de criză, care cu greu până la urmă a fost depășită.
Noi am crescut constant, de exemplu, capacitatea de tratare în secţiile de terapie intensivă, astăzi având o capacitate de tratare, pentru pacienţii COVID, de aproximativ 1.100 de pacienţi, capacitate care nu a fost niciodată atinsă, ba chiar pot să spun că maximum atins a fost jumătate din capacitatea de tratare.
Sigur că, după primul şoc, şi noi am luat decizii care au afectat bunele relaţii cu ţări prietene, dar a trebuit să luăm deciziile legate, de exemplu, de măsurile pentru cetăţenii veniţi în România din ţări cu nivel foarte  larg de răspândire a epidemiei. Vă dau numai nişte date ca să înţelegeţi: între 26 februarie şi 1 iulie în România au intrat în ţară peste 2 milioane de cetăţeni, din care 1,7 milioane de cetăţeni au venit din ţări cu un nivel foarte ridicat de răspândire a virusului. Numărul  de cazuri din România este mai mic decât aplicarea procentului la cetăţenii români întorşi din ţările cu nivel larg de răspândire dacă s-ar aplica procentul de infectare la diagnosticarea care a fost făcută. Aceste măsuri au fost indispensabile şi, chiar dacă în prima parte au generat anumite tensiuni şi au afectat într-un fel relaţiile, ele au fost salutare, pentru că au putut să oprească o creştere explozivă a numărului de cazuri.
Atenţia noastră imediat după toate măsurile pe care a trebuit să le luăm în toate domeniile de activitate pentru a reduce riscul de răspândire a virusului, preocupările noastre au fost legate de economie.
Am luat sute de măsuri pentru a încerca să sprijinim activitatea economică, companiile, angajaţii, măsuri pe care le-am considerat foarte importante şi care, pe baza analizelor de astăzi, au generat efecte pozitive. Principalul lucru pe care am vrut să îl asigurăm a fost afectarea cât mai mică a activităţilor economice în condiţiile în care este evident că cererea a scăzut dramatic în foarte multe domenii.
De asemenea, au fost afectate foarte multe sisteme, de pandemie, și, în mod evident, am încercat să susținem atât companiile, cât și angajații. Printre măsurile pe care le-am adoptat am urmărit o cât mai mare injecție de lichiditate către companii, motiv pentru care am luat decizii cum ar fi suspendarea executării lor și popririlor, ridicarea presiunii pentru plata taxelor și impozitelor, mai ales pe companiile aflate într-o oarecare dificultate, amânarea ratelor la bănci și, până în data de 31 decembrie, reducerea timpului de rambursare a TVA-ului și de decontare a concediilor medicale. Am adoptat un act normativ prin care, practic, am permis rambursarea TVA-ului înainte de efectuarea controlului. Rambursările de TVA pe primul semestru, realizate de guvern, au fost net superioare rambursărilor de TVA făcute în semestrul echivalent din 2019. În ceea ce privește concediile medicale nu există termen de comparație, decontarea concediilor medicale s-a făcut la niște nivele la care nu spera nimeni în anii anteriori. De asemenea, am încercat să generăm măsuri active de susținere a companiilor și angajaților, cum a fost șomajul tehnic, indemnizațiile de sprijin pentru profesioniști în sensul Codului Civil, ulterior, măsuri active pentru revenirea în activitate a celor care au fost în șomaj tehnic, cu plata o perioadă de trei luni a 41,5% din salariu, care, evident, este urmată de la 1 septembrie de aplicarea programului flexibil de muncă, așa-numitul Kurzarbeit, care, de asemenea, l-am instituit în premieră în România, niciodată nu a funcționat un mecanism similar, pe care acum încercăm să îl implementăm, evident, urmărind modelele funcționale din alte țări în materie de Kurzarbeit. Am generat o serie de programe de sprijin pentru companii, cum ar fi IMM INVEST, pe IMM INVEST volumul creditelor acordate către IMM-uri de bănci este în jurul a 13 miliarde și, evident, sunt în continuare solicitări de credit aprobate de bănci, care urmează a fi aprobate de Fondul de Garantare. Am crescut plafonul de la 15 miliarde la 20 de miliarde, astfel încât să putem să onorăm cât mai multe cereri formulate de IMM-uri, care au nevoie de capital fie pentru investiţii, fie de capital de lucru. Am adoptat o schemă de ajutor de stat de garantare a creditelor şi pentru companiile mari, pentru companiile care nu sunt IMM-uri, care sper că încep să devină funcţionale şi să genereze suportul necesar. Am folosit scheme de ajutor de stat, pe care am văzut că le folosesc şi alte ţări, cum este schema de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie electrică, cu rambursarea unei părţi din costul certificatelor de CO2. De asemenea, avem o serie de măsuri, cum ar fi schema de ajutor de stat IMM Leasing de echipamente şi utilaje, de asemenea, în curând vom adopta schema de garantare a asigurării creditului comercial şi o serie de alte scheme de ajutor de stat, care am văzut că au avut rezultate în alte economii. Nu în ultimul rând, tot din categoria asigurării capitalurilor necesare, am asigurat supracontractarea de programe de granturi către IMM-uri, pe Programul 2-I şi 2-II, chiar de curând am lansat un nou produs - 'granturi pentru investiţii', între 1,5 şi 6 milioane de euro, măsura 2.2 din cadrul Programului Operaţional Regional. Ieri, cred că a început utilizarea aplicaţiei, sigur experimental, pentru schema de ajutor de stat miliardul de euro pe care l-am disponibilizat prin realocările de fonduri, ca urmare a creşterii flexibilităţii între fonduri, aprobată de Comisia Europeană, un miliard de euro granturi pentru investiţii sau pentru capital de lucru pentru companiile care au fost cel mai afectate de măsurile de restricţie din perioada COVID. Acum, vă spun sincer că mi-e foarte greu să pot să fac o trecere în revistă a multitudinii de măsuri, încerc să mă concentrez pe cele mai importante măsuri.
Nu în ultimul rând, decizia pe care am luat-o, înainte de venirea pandemiei, a fost o decizie foarte clară - de schimbare a modelului economic, a modelului de creștere economică. Nu mai puteam merge pe acest sistem de stimulare artificială a consumului, prin creșterea cererii, prin decizii de creștere a unor venituri în zona deciziilor guvernamentale. Pentru că acest sistem a generat grave dezechilibre, grave înapoieri ale economiei românești și era un sistem care era evident că duce economia românească în gard. Sistemul pe care vrem să îl dezvoltăm este un sistem de creștere care să se bazeze pe piloni autentici, în primul rând, pe investiții publice masive, în al doilea pe susținerea investițiilor private, pe susținerea companiilor care vor să investească, în acest sens. De exemplu, am revizuit schemele de ajutor de stat pentru investitori care fac investiții Greenfield, pentru a le face mai atractive și pentru a reuși să sprijinim noi și noi investiții făcute de companii, fie companii prezente pe piață, fie companii care vor să investească în România. Așa, ca date, volumul investițiilor în sectorul public a fost cel mai mare din ultimii 10 ani, iar lucrul acesta s-a întâmplat în perioadă de criză, în condițiile în care e clar că veniturile bugetului s-au diminuat. Cu toate astea, noi am asigurat resurse și am încercat să creștem constant volumul investițiilor publice, pentru că România are nevoie ca de aer de modernizarea infrastructurii în toate domeniile: infrastructură de transport, infrastructură energetică, infrastructură de comunicații, infrastructură de sănătate, infrastructură educațională. Următorii 10 ani pentru România vor trebui să reprezinte ani de investiții masive în aceste domenii, pentru că ele sunt un suport fundamental pentru dezvoltarea economică. Sigur că datele statistice le cunoaște Institutul Național de Statistică, dar sunt câteva lucruri care sunt relevante și pe care vreau să le evidențiez. Unul dintre motoarele de creștere îl constituie fondurile europene și aici pot să vă spun că am comparat perioada de 10 luni de guvernare pe care am avut-o după 4 noiembrie cu primele 10 luni ale guvernării anterioare. În 10 luni ale guvernării anterioare au fost absorbiți aproximativ 1,1 miliarde de euro, e vorba de decontări de la bugetul Uniunii Europene, iar noi în 10 luni am decontat 2,67 de miliarde de euro, aproape de trei ori mai mult, în condițiile în care trebuie să știți că maturitatea proiectelor este departe de a fi mulțumitoare și dimpotrivă, foarte multe din proiectele care sunt finanțate pe fonduri europene au o serie de probleme structurale, care au fost generate de un management catastrofal anterior, dar și de reglementări care practic au făcut aproape imposibilă realizarea anumitor proiecte. De exemplu, Ordonanţa 114, care a crescut foarte mult, cu peste 15%, costurile cu mâna de lucru ale companiilor din construcții, practic, toate studiile de fezabilitate care au fost făcute anterior sau imediat, în preajma Ordonanței de Urgență 114, nu mai sunt bune, pentru că ele stabilesc niște valori care nu mai au nicio legătură cu realitatea. De asemenea, m-am uitat - și asta chiar mi s-a părut un miracol - am comparat la data de 1 septembrie numărul de angajați cu contract de muncă și am comparat cu 1 ianuarie, 1 februarie, 1 martie, înainte de izbucnirea crizei economice generate de pandemie. Numărul de angajați este mai mare. La data de 1 septembrie cred că erau cu peste 2.000 de angajați cu contract de muncă mai mulți decât la data de 1 ianuarie sau comparativ și cu 1 februarie, am încercat să comparăm, să vedem lucrurile respective. În ceea ce privește șomajul, șomajul este mai jos de 300.000, chiar dacă el statistic apare altfel, dar în realitate, cei care sunt evidențiați de ANOFM ca fiind în cadrul calculului ratei șomajului, adică cei care sunt indemnizați și cei care au ieșit din indemnizație, din plata indemnizației de șomaj, sunt în jur de 300.000 de români. Şi aici ne-am gândit la măsuri active și am aplicat măsura activă de plată a 50% din salariul brut, dar nu mai mult de 2.500 de RON, pentru trei categorii de angajați care își găsesc mai greu loc de muncă. E vorba de tinerii NEET, e vorba de cei care sunt aproape de pensie și, de asemenea, această măsură am utilizat-o și pentru românii care și-au pierdut locul de muncă în diaspora, în țara unde lucrau, s-au întors acasă și sunt în căutarea unui loc de muncă, astfel încât să creăm un stimulent pentru companii să îi angajeze pe românii întorși acasă.

De asemenea, un alt indicator, nu vă spun, m-am uitat pe iulie: creșterea salariului în iulie față de iunie, nu știu dacă asta e ceva periodic, dar există o creștere de 74 lei a salariului mediu net în iulie față de iunie, iar în iunie, comparat cu iunie 2019, am înregistrat o creștere cu, cred că aproape 5% a salariului mediu net. Vreau să mulțumesc și cu această ocazie tuturor companiilor responsabile, indiferent că sunt companii străine sau companii românești. Valul de susținere pe care l-am avut în perioade critice, donațiile de ordinul sutelor de milioane, susținerea pe care ne-au acordat-o pentru achiziționarea unor materiale aflate în criză, comportamentul responsabil, inclusiv față de angajați, al marii majorități a companiilor, permanentul dialog pe care l-am întreținut cu companiile, toate au determinat, practic, ca efectele negative ale pandemiei să fie diminuate la maxim. Şi aici chiar apreciez în mod deosebit acest comportament al companiilor, care au lăsat, să spun, goana după profit, care de multe ori e pe primul loc şi au pus responsabilitatea socială și un comportament corect și față de angajați și față de societate și lucrul ăsta s-a văzut, de exemplu, inclusiv când am dat facilitatea de plată a impozitului pe profit, reducerea cu cinci sau zece la sută, în funcție de mărimea impozitului, am avut o rată de colectare exemplară pe impozitul pe profit. De asemenea, în general, atitudinea a fost o atitudine de dialog, de cooperare și din punctul de vedere al guvernului pe care îl conduc, rămânem la fel de deschiși, la fel de doritori de a avea un parteneriat onest, predictibil, cu întreg mediul de afaceri, privitor la ce va să vină. Închei prin a vă spune că în privința a ce va să vină, eu cred că până se va descoperi un vaccin și un tratament, singura reacție normală a oamenilor este să învețe cum să se protejeze de virus. Cu cât mai mulți oameni sunt corecţi şi se protejează de viruși, cu atât viața va fi mai normală și cu atât economia va fi mai puțin afectată. Nu cred că noi restricții trebuie impuse, dimpotrivă, trebuie o permanentă acțiune de dialog, de informare, de educare, astfel încât oamenii să înțeleagă că ei sunt cei care trebuie să se protejeze și mai ales să îi protejeze și pe cei din jur. M-aş bucura să se găsească cât mai curând un vaccin, dar până se va găsi un vaccin aplicabil, dacă vrem să reluăm o viață normală, va trebui să suportăm mici chestii, cum e masca sau alte lucruri, să ne dezinfectăm, să ne spălăm pe mâini mai des, să renunțăm la gesturile de prietenie și de afecțiune pe care le facem față de cei apropiați, lucruri relativ simple. Spuneam, și cu masca, cred că omul nu s-a născut cu cravata la gât, de exemplu; cu toate astea, ne-am obișnuit cu cravata la gât. Omul nu s-a născut încălțat - mă uit uneori și acum, pe gazon, la pantofi cu cui - și cu toate astea, omul s-a obișnuit cu astfel de lucruri și cred că adaptabilitatea noastră este cea care trebuie să genereze resortul de evoluție și de mișcare într-o direcție care mi se pare firească și normală. În ceea ce privește economia, gândiți-vă că în următorii șapte ani, România va avea la dispoziție posibilitatea de a utiliza resurse financiare cum nu a mai avut niciodată în istorie. Pe lângă cele 80 de miliarde din bugetul Uniunii Europene și din Facilitatea de Reziliență și Recuperare, avem și programul SURE, pentru care Comisia Europeană a alocat României o sumă importantă, de 4, 99 de miliarde de euro. Avem o serie de finanțări care sunt direct de la nivel european, pe care trebuie să începem să învățăm să le accesăm, finanțări pe cercetare, finanțări pentru pe economie, Programul Juncker, care se continuă prin EU Invest. Deci o să avem oportunități multiple, de a avea parte de resurse care să fie un suport pentru reluarea rapidă a creșterii economice, pentru investiții făcute atât în zona publică, cât și în zona privată. De asemenea, politica europeană se bazează, să spun, pe două direcții strategice: Europa Inteligentă şi Europa Verde. În ceea ce ne privește, dorim să ne pregătim cât mai bine, pentru a putea utiliza aceste resurse, pentru că inovarea, cercetarea, aplicarea imediată a rezultatelor cercetării duc la creșterea competitivității, utilizarea soluțiilor novative, viteza de punere în practică a acestor soluții sunt lucruri fundamentale, care pot să genereze dinamică economică și care pot, într-adevăr, să crească complet competitivitatea companiilor din România. Vă mulțumesc pentru răbdare! Garantez în continuare aceeași preocupare și deschidere pentru găsirea de soluții viabile, pentru a putea reveni cât mai repede la normalitate în toate domeniile și pentru a asigura o relansare economică rapidă atât în România, cât și la nivel european și la nivel internațional. Vă mulțumesc!

 

 

 


 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe