Actualitate

Marți, 03 Decembrie

Participarea premierului Ludovic Orban la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, alături de ministrul muncii și protecției sociale, Violeta Alexandru, și șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă

Galerie foto

Declarațiile premierului Ludovic Orban la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social

[Check against delivery]

 

Reprezentant sindicate: Ceea ce vă propunem este ca săptămâna viitoare să facem o întâlnire tehnică, cu propuneri pe masă, pentru modificarea legii achizițiilor publice. În opinia noastră e nevoie de o modificare și de clarificări al unor articole din această lege. Așa cum am făcut evaluarea, în opinia noastră e o lege făcută de avocați pentru avocați. E e o provocare pentru orice guvern al României să crească rata absorbției și, de multe ori, demersurile de bună credință sunt stopate efectiv de proceduri ambigue, de prevederi neclare, abuzive, care duc, e adevărat, la creșterea conturilor caselor de avocați și la blocarea unor proceduri de achiziție publică și suntem pregătiți să venim cu propuneri.

Ludovic Orban: Vă propun să avem discuția săptămâna viitoare. Până la sfârșitul săptămânii mi-am propus să desemnez o nouă conducere la Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice. Și ca să avem un partener care, într-adevăr, în urma discuțiilor, să și poată să se apuce de treabă, să modifice. Vă mărturisesc că și noi suntem extrem de afectați de diferite proceduri și de atitudinea, de multe ori inclusiv a instanțelor, inclusiv a instanțelor. Adică dau niște - nu judecă cu celeritate, dau decizii în doi peri, care nu sunt foarte clare. Chiar avem acum o speță pe cele două tronsoane Brașov - Cața și Apața – Sighișoara, care sunt finanțate pe programul de conectivitate, unde există risc de dezangajare în cazul în care nu se tranșează și se judecă în instanțe. E în faza de apel, iar în faza de apel în loc să dea o decizie clară, limpede, nu s-a dat nicio decizie. Dar aici suntem foarte deschiși și e extrem de important să căutăm cele mai bune modificări în procedurile de achiziție publică. Vă vom da de veste.

Reprezentant patronate: Susținem propunerea domnului Costin, de fapt de data trecută v-am cerut-o și eu și dacă e posibil să mergeți la Parchet cu autorizațiile de construcție și legea parteneriatului public-privat, ambele extrem de proaste spre proaste. Mulțumesc frumos.

Ludovic Orban: V-am spus asta, în privința legii care reglementează emiterea documentațiilor de urbanism a survenit o  modificare care a fost adoptată de Parlament, care simplifică foarte mult procedura și dă niște termene pentru realizarea fiecărei etape procedurale și asta se va simți. Uitați-vă că e o lege care a fost promulgată de președintele României înainte de turul doi, pe 30 octombrie, știți despre ce e vorba. Și acum mai sunt încă lucruri pe care să le discutăm, niște modificări pe care să le facem în Camera Deputaților, care, de fapt, vor să facă niște clarificări care sunt necesare și în rest, din câte știu eu, normele de aplicare sunt gata și urmează să fie adoptate. În ceea ce privește legea parteneriatului public-privat și aici sunt deschis la discuții. Acum eu vă spun că - nu s-a făcut niciun parteneriat public-privat, nu neapărat că n-ai avut legislație, eu am vrut să fac PPP concesiune de lucrări publice, pe Ordonanța 34. Dacă vrei să utilizezi cadrul legal ca să faci parteneriate public-privat, faci. Problema e să existe voință de realizare a parteneriatelor.

Reprezentant CNT: Domnule premier, dacă tot suntem la diverse, da. Avem două mici probleme, care cel puțin bănuiesc că sunt și în preocuparea dumneavoastră, dar ar trebui rezolvate rapid. Este timing-ul nefericit între prestatorii de servicii către consumatorii finali și producători. Adică producătorii execută la 30 de zile încasările, iar prestatorii de servicii, cum este, de exemplu, RADET-ul, preiau de la consumator în 60 de zile. Deci numai diferența asta de preț îi încarcă mod și-l va introduce pe orice prestator de genul ăsta, îl va introduce în faliment pe un termen mai rapid sau mai puțin scurt. /..../ nu înseamnă decât ori creșterea artificială a prețului, datorită lipsei de încărcare. Și asta trebuie reglementată. Avem același lucru, inclusiv în transportul feroviar. Deci sunt lucruri care ar trebui reglementate, pentru că disfuncționalitățile respective nu fac decât să învârtă o...

Ludovic Orban: Deci funcționează, în servicii publice, în interes local, furnizarea energiei termice.

Reprezentat CNT: ANR-ul face reglementarea. ANR-ul face, însă, numai pentru producători, nu și pentru prestatori. Și trebuie pus, cum să spun, o coerență în lanțul, adică nimeni nu e împotrivă. Dar măcar să existe coerența necesară pentru că altfel se blochează. Lucrurile ar putea fi reglementate, dar aici ar trebui intervenția dumneavoastră, a Guvernului mă refer, pentru că există proiect pe partea numai de termie, proiect în Parlamentul României, dar care nu reglementează, până la ora actuală, chestiunea respectivă. Deci ar trebui intervenit pentru că  se va discuta, probabil, săptămâna viitoare, forma finală.

Ludovic Orban: Am înțeles! E în Camera Deputaților, nu? Noi am cerut să aștepte dezbaterea până la emiterea punctului de vedere al noului guvern pe fiecare proiect de lege. În unele acte normative văd că se grăbesc, în altele așteaptă punctul de vedere al Guvernului.

Reprezentant CNT: Este acest decalaj la utilități publice de încasare a facturilor față de facturile la energie și gaze din Legea 123. Întotdeauna a existat un decalaj de  termene la încasarea facturilor. Nu s-a văzut, în timp s-au acutizat problemele, pentru că nu se încasează, în același timp, facturile la energie termică, față de obligația de plată a facturii de gaze naturale de către producătorul de energie. Și aici a apărut decalajul în timp. Și este, într-adevăr, e la Comisia de industrie, proiectul. Un proiect de modificare,  nu este pe termenul acesta neapărat, dar este un proiect care s-ar putea reglementa cumva. Este și 325 privind serviciul termic de alimentare cu energie electrică...

Ludovic Orban: Te așteptăm la Consiliul tripartit.

Dumitru Costin: Cu permisiunea noastră, pe subiectul acesta energetic, aș fi dorit să vă informez despre faptul că, pe relația cu fostul guvern am solicitat, vă pun la dispoziție un dosar complet, constituirea unui grup de lucru interministerial, cu implicarea partenerilor sociali, pentru găsirea unei soluții legislative, dar și financiare, echilibrate, pentru consumatorul vulnerabil. Măsurile luate de fostele guvern, inclusiv prin 114, au fost evident, măsuri eronate, cel puțin pentru zona energetică. Și, dintr-un astfel de grupuri interministerial, care să cuprindă Ministerul Muncii, că până la urmă ne vom duce pe o chestie țintită, pe familiile sărace sau pe cetățenii aflați în dificultate, cu Ministerul Energiei, acum cu Ministerul Economiei. De asemenea, cu Ministerul de Finanțe, se poate, spunem noi, găsi o soluție corectă. MDRAP, de asemenea, evident, pentru că e o problemă pe care nu o tranșăm.

Ludovic Orban: Vă mulțumim că aveți grijă de respectarea programului de guvernare de către noi, pentru că am inclus în programul de guvernare definirea consumatorului vulnerabil. Chiar am avut aseară o discuție cu domnul ministru Virgil Popescu pe tema asta și săptămâna viitoare vom constitui un astfel de grup. Însă, există disponibilitate din partea dumneavoastră de a vă implica. Evident, o să vă trimitem o corespondență și o să adoptăm, probabil, un memorandum guvernamental cu constituirea grupului de lucru și termene pentru diferitele etape. Vă mulțumim că vă oferiți să contribuiți la o reglementare corectă! Pe energie termică și acum persistă trei sisteme de utilizare a banilor publici. Unu. E plata ajutor pentru persoanele vulnerabile, practic, pentru cei care nu au venituri pe cap de familie se plătește o subvenție. A doua, ajutorul de încălzire care se acordă pentru cei care se încălzesc cu orice categorie. A doua este subvenția pentru diferența de preț, care e cauza falimentului foarte multor CET-uri sau furnizori de energie termică, pentru că autoritățile locale, ca să mențină prețul la energie, pentru toată lumea, foarte mic, stabilesc o subvenție pentru diferență de preț, pe care de regulă nu o alocă. RADET-ul a intrat în faliment, pentru că timp de 9 ani consecutiv nu s-a alocat, cel puțin o lună de zile, subvenția aferentă a cel puțin unei luni de zile, subvenția pentru diferență de preț și mai este și ajutorul pentru furnizarea combustibilului pentru CET-uri. Adică sunt trei forme, e ceva de noaptea minții și cu toate astea, când te uiți la randamentul sistemelor energetice în București, au un randament de îți vine să plângi, pentru că nimeni nu a pus degetul pe rană și nu a acționat. În mod normal, după părerea mea, n-ar trebui să existe decât aceasta, consumatori vulnerabili și susținerea celor care au venituri foarte mici în plata facturii și la energia termică și la energie electrică și la gaz natural. Mai aveți la capitolul diverse? În ceea ce privește proiectul de hotărâre de guvern privind salariul minim, noi ne menținem punctul de vedere, vă spun sincer, aceasta considerăm noi că este soluția. Sigur, suntem deschiși pentru o discuție pentru anul viitor, să luăm în calcul orice fel de propunere și inițiativă pentru a îmbunătăți, dar tot pe ideea asta este, noi dorim să ajungem la o modalitate de calcul a salariului minim pe economie, care să se bazeze pe realitatea economică și care să nu creeze tulburări majore în economie, în funcționarea companiilor, în raportul dintre cerere și ofertă și, de asemenea, care să aibă cu adevărat rolul de a genera un stimulent și nicidecum un instrument prin care se generează efecte negative. Asta este cel puțin gândirea pe care o avem. Sigur că, acum, vă spun sincer, din punct de vedere bugetar, creșterea salariului minim mai degrabă aduce venituri la buget, decât.. Dacă ar fi să gândesc contabil, strict din punct de vedere bugetar, mai degrabă aș fi pentru o creștere mai mare decât cum dau indicatorii, mă rog, indicii economici de care noi ținem cont. Vă invit să vă exprimați. Dle președinte, Hossu.

Bogdan Hossu: Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor, deși timpul a fost scurt legat de acest lucru, îmi permit să fac câteva observații legate de documentul dumneavoastră. Este evident că pentru un mecanism care se vrea și predictibil trebuie o aplecare mai îndelungată a partenerilor, pentru a avea un studiu mai amplu legat de acest lucru, deci conform discuțiilor precedente, eu am înțeles că nu hotărâm astăzi decât salariul minim de la 1 ianuarie 2020 și că pentru mecanism legat de acest lucru există disponibilitatea tuturor actorilor sociali de  găsi o îmbunătățire şi într-adevăr o susținere în forma respectivă. Legat de salariul de la 1 ianuarie 2020, avem câteva observații, pentru că cele trei variante pe care le propuneți...

Ludovic Orban: Numai puțin vă opresc, vreau să văd și mecanisme, n-am avut timp să facem un studiu comparativ.

Bogdan Hossu: Vă spun și mecanismul imediat.

Ludovic Orban: Nu, de-aia n-am stabilit un mecanism și pur și simplu...

Bogdan Hossu: Deci, cele trei mecanisme de fapt nici nu sunt trei legate de chestiunea respectivă, dar toate de fapt nu iau în considerare decât faptul că pentru 2020 1 ianuarie trebuie să fie 2230 lei. În principal formula se bazează pe chestiunea legată de multiplicarea dintre inflație și productivitate și avem... primul lucru: o observație tehnică. Inflația este calculată pentru luna octombrie și nu înțelegem, pentru că discutăm de inflația anuală care trebuie să fie ținută cont. Legată de acest lucru există previziunea Băncii Naționale, dumneavoastră luați o inflație de 3,4% pentru octombrie 2019, BNR-ul prevede de 3,8 pentru sfârșitul anului. Deci, tehnic vorbind, dintr-un foc există o diferență de 0,4 puncte procentuale care creează, dacă vreți... sunt destul de semnificative în calculul respectiv. Al doilea element este legat de productivitate. Dumneavoastră luați productivitatea pe persoană ocupată, în formula respectivă, și din punctul nostru de vedere ar trebui să fie discutată productivitatea orară a muncii salariale, pentru că discutăm în general de salariați. Productivitatea pe persoană ocupată înseamnă o chestiune generală mult mai amplă și afectează într-o formă sau alta. În afară de faptul că productivitatea care o luați în formulă în calcul este pentru 2018 și noi vorbim de salariul minim pentru 2020, care ar trebui să fie determinat de parametri din 2019. Deci este destul de ușor de văzut la prognoză care este productivitatea legată de acest lucru, ca să putem totuși ca datele respective să fie mult mai clare. Asta este legată de problematica, hai să spunem, formulei pe care o propuneți și asupra căreia, cum v-am spus și data trecută, constatăm că, deși obiectivele măsurii pe care le susținem sunt măsuri foarte bune, în sensul în care spuneți: crearea unui mecanism obiectiv și predictibil de calcul al salariului minim brut, îmbunătățirea participării pe piața muncii, diminuarea sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai al salariaților cu venituri reduse și, nu în ultimul rând, sprijinirea angajaților din întreprinderile care au sub 21 de angajați și care nu beneficiază de un Contract Colectiv de Muncă. Trec peste chestiunea că sunt mult mai mulți angajați care nu beneficiază de contract. Dar formula dumneavoastră, pentru că nu este legată de Fondul de investiții sau stimularea Fondului de investiții, este... dacă vreți, o curbă și asta se poate calcula, o pe putem calcula și noi, dacă aveți nevoie... dă o curbură aplatizată. Deci ea are ca măsură efectivă că, într-o anumită perioadă de timp, îngheață salariul minim pe economie în România, pentru că exact parametrul legat de diminuarea sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai al salariaților cu venituri scăzute nu este luat în considerare. Și în acest sens, pentru perspectiva de viitor, dar nu vreau să intrăm în detalii acum, ar trebui ca formula numărul unu, pentru că pe formula doi și trei avem obiecții. Și cred că dacă discutăm veți avea și dumneavoastră obiecții, că nu este stimulatoare nici măcar pentru mediul economic. Ar trebui, pe formula unu, introdus un factor de corecție, în funcție de coșuri de trai decent. Și care, de fapt, este, într-o formă sau alta, avizat de Parlamentul României - sperăm că va fi returnat și promulgat de președintele României, legat de acest lucru - pentru că obiecțiile domniei sale nu sunt paleative, probabil datorită campaniei electorale, le-aș lua ca atare și nu au nicio justificare legată de eficiența propriu-zisă. Ținând cont de acest lucru, deci, mă reîntorc: mecanismul îl discutăm, probabil că mai există și alți parametri care pot să fie introduși și care să îmbunătățească mecanismul de stabilire al salariului minim, dar mă reîntorc că astăzi ar trebui să avem un consens pe nivelul de salariu minim pentru 2020, de la 1 ianuarie. Legat tocmai de parametri... diferența de parametri de calcul, noi va propunem să ne reîntoarcem la ceea ce este relativ acceptat de către partenerii sociali și e predictibil, pentru că a fost anunțat din septembrie ca de la 1 ianuarie 2020 salariul minim pe economie garantat în plată brut să fie de 2.260 de lei.

/…/



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe