Actualitate

Galerie foto

COMUNICAT DE PRESĂ

Participarea reprezentaților Guvernului la evenimentul „Holocaust – România își aduce aminte”, organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la București

Reprezentantul special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea antisemitismului și a xenofobiei, Alexandru Muraru, și coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, Irina-Dumitrița Solomon, au participat miercuri, 25 ianuarie a.c., la evenimentul „Holocaust – România își aduce aminte”, organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Dezbaterea a reunit ambasadori ai statelor membre UE acreditați la București (Germania, Franța, Austria, Bulgaria), membri ai comunității evreiești, reprezentanți ai autorităților publice centrale, mediului academic, societății civile și studenți care au avut privilegiul de a asculta mărturia cutremurătoare a domnului Octavian Fulop, unul dintre puținii supraviețuitori ai Holocaustului din România, care a fost deportat în Lagărul de la Auschwitz-Birkenau la vârsta de 13 ani.

În acest context, a fost subliniată importanța onorării memoriei victimelor Holocaustului și asumării acestei pagini cumplite din istoria umanității, în paralel cu acțiuni ferme de combatere a antisemitismului, extremismului și negaționismului, pentru a preveni repetarea unor astfel de atrocități.

În cadrul intervenției sale, Reprezentantul special al Guvernului României a vorbit despre contextul actual, marcat de numeroase provocări la adresa democrației, despre responsabilitatea pe care o au actorii relevanți din societate, dar și despre importanța unor acțiuni de dezaprobare și de sancționare a manifestărilor cu caracter antisemit și a discursului instigator la ură. „Condamnarea publică fermă, crearea de instrumente noi, susținerea instituțiilor și a comunităților să lucreze activ pentru sancționare, să protejeze deopotrivă valorile, angajamentele și eforturile pe care România le-a făcut în ultimele două decenii în materia protejării memoriei victimelor Holocaustului și a combaterii antisemitismului, xenofobiei, rasismului trebuie să fie o misiune permanentă a noastră.”

Coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, a expus demersurile realizate de Executiv în direcția asumării corecte a trecutului traumatic, promovării educației civice și consolidării luptei împotriva curentelor și tendințelor care pun în pericol drepturile fundamentale și valorile democratice, cu accent asupra procesului de implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.

Alocuțiunea Prim-Ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule președinte al Camerei Deputaților,
Doamnă președinte interimar al Senatului,
Domnule președinte al Federației Comunităților Evreiești din România–Cultul Mozaic,
Domnule președinte al Curții Constituționale,
Doamnă președinte al Înaltei Curți de Justiție și Casație,
Domnule Șef al Apărării,
Doamnelor și domnilor parlamentari, membri ai Cabinetului,
Distinși reprezentanți ai cultelor religioase,
Dragi supraviețuitori,
Stimați invitați,

Aducem astăzi un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului și rememorăm una dintre cele mai cumplite pagini din istorie, când ura, barbaria și crima au redus umanitatea la tăcere și au distrus destinele a milioane de oameni nevinovați. Marcăm, împreună, cei 78 de ani de la eliberarea Lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, într-un loc emblematic pentru comunitatea evreiască din România, care a fost martorul atacurilor brutale desfășurate asupra evreilor în timpul Pogromului de la București, din ianuarie 1941.
27 ianuarie 1945 a însemnat finalul odiosului val de crime și orori petrecute în timpul Holocaustului, reprezentând însă și debutul unei lumi marcate, pentru totdeauna, de această vinovăție. În același timp, omenirea și-a asumat misiunea de a reclădi speranța în umanitate și în valorile fundamentale, precum și de a onora neîncetat memoria victimelor și de a sprijini supraviețuitorii.
Această lecție dură a istoriei ne reamintește, de fiecare dată, ce se întâmplă atunci când majoritatea nu ia atitudine în fața unor indivizi ori grupuri care promovează idei otrăvitoare pentru societate și care rup echilibrul conviețuirii pașnice. Nu trebuie să-i uităm însă pe acei români curajoși care, așa cum spunea Elie Wiesel, „și-au riscat propriile vieți și au salvat onoarea națiunii lor opunându-se opresiunii și uciderii concetățenilor lor.”
Doamnelor și domnilor,
Statul român a început procesul de asumare a Holocaustului în urmă cu două decenii, iar progresele realizate în domeniul politicilor memoriei, educației și cercetării despre Holocaust și combaterii antisemitismului sunt remarcabile. Recent, România a adoptat o strategie dedicată prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură care produce deja efecte. De asemenea, s-au parcurs pași importanți pentru realizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. În centrul acestor demersuri se află sprijinirea constantă a comunității evreiești din țara noastră și valorizarea patrimoniului evreiesc, care este parte integrantă a culturii naționale, obiective care vor continua să ocupe un loc prioritar pe agenda Executivului pe care îl conduc.
 Lupta pentru apărarea valorilor fundamentale, pentru consolidarea unei societăți reziliente și incluzive este însă una permanentă pentru că antisemitismul, extremismul și discursul instigator la ură sunt tot mai prezente în spațiul public. Toate aceste curente nu fac decât să întineze memoria victimelor Holocaustului, să pericliteze valorile democratice și statul de drept.
Rămânem vigilenți și luăm atitudine împotriva acestor manifestări și a celor care continuă să elogieze criminalii de război. Nu putem permite distorsionarea istoriei sau minimizarea Holocaustului. Avem instrumentele necesare pentru a ne apăra democrația, iar toate autoritățile responsabile trebuie să își ducă la îndeplinire misiunea. Atitudinile toxice trebuie sancționate, iar legislația trebuie aplicată consecvent. De asemenea, promovarea educației, a gândirii critice și a cunoașterii istoriei într-un mod autentic, fără idealizări, sunt prioritare. Nu în ultimul rând, comemorările și proiectele memoriale, mai ales în locurile care poartă amintirea ororilor petrecute în timpul Holocaustului, trebuie să fie tot mai prezente în spațiul public. În acest sens, încurajez autoritățile locale să se dedice cu mai multă energie promovării politicilor memoriei și să organizeze acțiuni și manifestări dedicate acestui episod tragic din istoria națională.
În calitate de Prim-Ministru al României voi continua să susțin necondiționat demersurile în direcția promovării vieții evreiești, dar și prevenirea și combaterea antisemitismului, extremismului, intoleranței și urii.
În această zi în care la nivel internațional se comemorează victimele Holocaustului, se cuvine ca, în memoria milioanelor de persoane care au pierit în mod brutal și inuman în lagărele de exterminare, în camerele de gazare sau în marșurile morții, să reafirmăm angajamentul ferm pentru consolidarea unei societăți puternic atașate principiilor și valorilor democratice.
Să păstrăm vie amintirea victimelor!