Actualitate

Vineri, 02 Septembrie 2022

Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la conferința ”New Security Center - Black Sea and Balkans Security Forum”

Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la conferința ”New Security Center - Black Sea and Balkans Security Forum

[Check against delivery]

 

 

Nicolae-Ionel Ciucă: Doamnelor și domnilor parlamentari,
Domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor,
Distinși invitați,
 Am să încep prin a-mi exprima bucuria să-l revăd pe Excelența sa, domnul ambasador Sorin Ducaru, cum, de altfel, am bucuria de a-l revedea pe Sir Stuart Peach, care, până nu demult, a fost chairman-ul Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice,  pe generalul Ben Hodges, care este un prieten al României, și să-l felicit pentru cartea pe care a lansat-o aseară, la București, și, de asemenea, mă bucur să-i revăd pe șeful apărării și o parte din generalii și ofițerii cu care am lucrat, până nu demult, împreună, la tot ceea ce a trebuit să însemne dezvoltarea unui concept de apărare și securitate consolidat pentru țara noastră și pentru întărirea rolului României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și creșterea rolului de pivot de securitate în regiune Mării Negre.
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu din nou printre prieteni și mulțumesc pentru invitație. Am apreciat întotdeauna conținutul dezbaterilor organizate de  dumneavoastră în planul analizei strategice. Felicit gazdele pentru organizarea acestei conferințe.
Vreau să punctez o serie de linii principale de poziționare, de puncte de pornire pentru dezbatere, într-un context de dezvoltări geopolitice fără precedent în istoria postbelică.
Răspunsul comunității europene și euro-atlantice la pandemia de COVID-19 a reușit să scoată la suprafață solidaritatea comunității euroatlantice și capacitatea de reziliență a acesteia.
Temele păcii și războiului au revenit pe tărâm european. Provocarea adusă de agresiunea militară fără precedent a Federației Ruse la adresa sistemului internațional bazat pe reguli ne obligă să ne regândim nu doar acțiunea, ci și resursele și viziunea.  
Este inevitabil, pentru că viitorul se prefigurează mai incert decât ne-am fi putut imagina în urmă cu doar câțiva ani.
Crizele multiple, suprapuse și interdependente pe care le parcurgem astăzi afectează toate guvernele. Modalitatea în care s-au coalizat forțele societății libere i-a surprins tocmai pe cei care mizau pe slăbiciune și vulnerabilitate.
De la capacitatea de decizie politică în criză, până la sprijinul opiniei publice, ceea ce definește această comunitate este puterea de mobilizare în serviciul binelui. Acest test de reziliență are șanse de a fi trecut. În aceasta constau virtutea și forța lumii libere, democratice, a valorilor pe care le împărtășim în spațiul euro-atlantic.
Doamnelor și domnilor,
Deciziile acestui an, în Uniunea Europeană, în Alianța Nord-Atlantică și în cadrul comunității democratice, dau o bună măsură a capacităților noastre de coeziune, de apărare a unor valori universale.
Pentru România, ca beneficiară, dar și contribuitoare vizibilă la măsurile de răspuns și reasigurare ale Alianței, ale SUA ca partener strategic, ale UE, ale partenerilor noștri globali, rezultatele eforturilor noastre din acest an inspiră optimism.
Ponderea geopolitică și caracterul strategic indispensabil ale zonei Mării Negre sunt o realitate și o cerință promovate de România de mulți ani.
Pentru prima oară în istoria sa, NATO, la Summit-ul de la Madrid, a declarat zona Mării Negre ca zonă de interes strategic aliat, iar securitatea ei, parte integrantă a securității euroatlantice.
Din perspectiva securității, vedem reconsolidate capacitățile de apărare și descurajare în această regiune.
Din ce în ce mai mulți aliați au constituit sau sunt în curs de a proiecta strategii naționale cu privire la această regiune, iar UE și-a calibrat acțiunea pe problematica maritimă regională.  Un efort la care România a contribuit semnificativ. Interesul aliaților, al Europei valorilor este de a apăra libertatea de alegere a statelor care doresc să vină către noi, de a respinge politica revizionistă a sferelor de influență.
Cred, de altfel, că o parte din surpriza celor care ne testează voința și această libertate a stat în modul în care reacția comunității europene și euro-atlantice s-a întâlnit cu determinarea partenerilor noștri din vecinătate.
România a demonstrat reziliență și solidaritate.
În cazul agresiunii la adresa Ucrainei, derulată atât de aproape de granițele noaste, ca stat riveran Mării Negre și stat UE cu cea mai extinsă graniță cu Ucraina, deciziile principiale la care am luat parte în plan multilateral validează realitatea maturității României, a instituțiilor sale, a societății și cetățenilor săi.
Cel mai recent exemplu este rolul jucat în puncte precum Galați și Constanța, unde am consolidat liniile de aprovizionare și export de cereale.
România a susținut și promovat inițiative și formate de consolidare transatlantică precum Inițiativa celor Trei Mări, formatul B9, cooperarea trilaterală cu Polonia și Turcia.
Acestea  au contribuit din plin la consolidarea capacității de reacție și a rezilienței și au demonstrat justețea constructului pro-activ strategic al României. Parteneriatul Strategic cu SUA a determinat gândirea unei noi strategii dedicate Mării Negre. Este de salutat inițiativa, puternic susținută în Congresul SUA, de a consolida o strategie americană la Marea Neagră.
Creșterea investiției strategice a SUA în susținerea rezilienței și libertății de alegere a statelor partenere este din ce în ce mai vizibilă.
Franța sau Marea Britanie, dar și alte state, sunt exemple elocvente.
Regiunea Mării Negre devine acum o miză mai mare ca oricând, nu doar în sensul clasic, militar, al securității, cât mai ales din perspectivă largă geopolitică.
Aceasta are implicații pe multiple planuri: securitate și diversificare energetică, siguranța lanțurilor de aprovizionare, infrastructură, inter-conectivitate, securitate cibernetică.
În aceste domenii, consacrarea acestei regiuni în strategii naționale, aliate sau ale UE, se justifică și se reflectă în modul cel mai concret. Iar securitatea maritimă se concentrează pe libertatea de circulație și de navigație și libertatea comerțului pe care trebuie să le apărăm și în situații speciale, precum cele din perioadele de război.
În regiunea adiacentă Mării Negre, statele Parteneriatului Estic, pe care agresiunea rusă le-a pus în fața unor amenințări existențiale, trebuie și mai intens sprijinite pe în parcursul european. Platforma Parteneriatului Estic trebuie să susțină  avansarea procesului de integrare europeană.
Uniunea Europeană își poate consolida influența politică, poate avansa proiecte dedicate stabilității și securității în regiune, proiecte în susținerea reformelor în sens european și care să sprijine direct și concret viața și bunăstarea cetățenilor acestor state.
Este un tip de efort pe care l-a exemplificat și îl exemplifică acțiunea României și a altor state membre în susținerea poate a celui mai vulnerabil dintre partenerii răsăriteni, Republica Moldova – cel mai recent, prin constituirea Platformei de Sprijin pentru țara vecină.
Stimați invitați,
Deciziile UE și aliate în sprijinul partenerilor estici pot stimula o competiție benefică, o reconcentrare a eforturilor pe dimensiunea integrării europene a Balcanilor Occidentali.
Decizia rapidă și vizionară de la Versailles pentru Kiev, Chișinău și Tbilisi a retrezit apetența și capacitățile europene ale statelor aspirante din această zonă. Este reconfirmată astfel importanța strategică a politicii de extindere.
Actuala criză re-alătură în mod real regiunile de apartenență geografică și geostrategică ale României, cea a Vecinătății Estice și cea a Balcanilor, într-un front european.
Opțiunile recente ale UE privind viitorul european al Balcanilor Occidentali confirmă această apreciere.
Sprijinul României pentru viitorul european al statelor aspirante a fost și rămâne principial și ferm.
Balcanii de Vest sunt o zonă de importanță strategică în care dezvoltările politice și de securitate au implicații directe pentru securitatea și prosperitatea întregii Europe. Avem motive să sperăm că asistăm la o redinamizare politică în sens european a zonei.
Criza din Ucraina poate fi premisa constituirii unui front de consolidare geopolitică în sensul valorilor euroatlantice pe flancul sudic al Rusiei europene. Dincolo de chestiunea extinderii, ea poate fi catalizatorul UE în abordarea celor două mari vecinătăți: Răsăriteană și Sudică.
Interesele comune reconfirmate de noile amenințări determină și nevoia de a răspunde noilor provocări create de actualele crize – securitate energetică, alimentară, siguranța lanțurilor de aprovizionare, stabilizare, migrație.
La nivel strategic, ruperea de sursele rusești de hidrocarburi, reducerea dependențelor de actorii care ne atacă valorile, merge în sensul deja proiectat la nivel euro-atlantic pentru tranziția energetică. În termen scurt și mediu, ea determină diversificarea surselor, avansul tehnologic și reorientarea economico-investițională într-o multitudine de domenii.
Mai mult, acest tip de urgență determină apropierea pozițiilor în materie de politici energetice între statele membre.
Transformarea energetică este una dintre schimbările strategice esențiale în contextul actual. România a pus constant accent pe continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură, în special consolidarea interconectărilor și diversificarea mix-ului energetic prin dezvoltarea unor noi proiecte de producție – inclusiv nuclear și gaze naturale. Suntem bine poziționați pentru tranziția la un model de dezvoltare bazat pe consum energetic sustenabil. Iar proiectele comune energetice și tehnologice cu partenerul strategic american s-au dovedit, o dată în plus, o viziune benefică României.
Devine cel puțin la fel de important efortul și mesajul comunității euroatlantice de susținere fermă a respectării dreptului internațional, a valorilor și principiilor democratice și de respingere a revizionismului, a sferelor de influență și a politicii de putere.
Într-un context global de competiție între democrații și autocrații și în realitatea geopolitică impusă de provocarea rusă în Ucraina, reziliența informațională este esențială pentru coeziunea transatlantică.
Agresiunea din Ucraina a fost însoțită și de exacerbarea propagandei. Iar Rusia nu este singurul actor cu astfel de recursuri.
România este profund ancorată într-un sistem de securitate și solidaritate euroatlantică, care s-a dovedit până în clipa de față de neclintit, fiind angajată în eforturile comune de  creștere a rezilienței naționale, sociale, a mass-media. Devine esențială transmiterea acestor interese, valori și preocupări, împreună cu partenerii și aliații euro-atlantici și partenerii cu interese împărtășite în plan global. Aceasta este temelia reașezării lumii globale care să mențină valorile și modul de viață liber și democratic cu care a trăit generația noastră, de care dorim să se bucure și copiii noștri.
Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și vă doresc în continuare dezbateri de succes și la cât mai multe astfel de conferințe! Mult succes!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe