Actualitate

Vineri, 14 Februarie 2014

Primul-ministru Victor Ponta a prezentat, într-o conferinţă de presă, „Rezultatele economice în anul 2013 – Ţintele pentru 2014-2015”

Galerie foto
Fișiere atașate

Primul-ministru Victor Ponta a prezentat, într-o conferinţă de presă, „Rezultatele economice în anul 2013 – Ţintele pentru 2014-2015”(prima parte)

Primul-ministru Victor Ponta a prezentat, într-o conferinţă de presă, „Rezultatele economice în anul 2013 – Ţintele pentru 2014-2015” (partea a doua)

Transcrierea conferinţei de presă cu tema „Rezultatele economice în anul 2013 – Ţintele pentru 2014-2015”

Victor Ponta: Bună ziua. Aș vrea să încep această scurtă prezentare mulţumind colegilor mei miniştri, care au diverse responsabilităţi pe zona economică și socială şi dumneavoastră, reprezentanţilor mass media, pentru prezenţa la această prezentare legată de anul 2013 şi de perspectivele, aşa cum sunt avute în vedere de Guvern, pentru 2014-2015. Deci astăzi va fi ”about economy”. Cred că, până la urmă, dincolo de orice alte discuţii, cel mai importat lucru pentru un guvern este performanţa economică. 
Astăzi, Institutul Naţional de Statistică şi, ulterior, Eurostat-ul, au dat în mod oficial o parte din datele referitoare la anul 2013 şi aş vrea să marchez, alături de toţi cei care au contribuit la acest lucru, o performanţă extraordinară a României, şi anume anunţul oficial privind creşterea economică, 3,5%, mult peste estimarea iniţială a partenerilor noştri internaţionali - cred că 1,6% a fost estimarea iniţială -  deci, mai mult decât dublu; până la urmă, mult peste convingerea noastră, a celor care trăim zi de zi şi ne gândim că viaţa economică este întotdeauna cea mai mare provocare;  şi mult peste media şi majoritatea ţărilor Uniunii Europene, ţările noastre partenere în cadrul Europei, faţă de care ne raportăm de fiecare dată. Aş vrea doar să reliefez faptul că această creştere economică este meritul tuturor celor care, în România, au muncit în anul 2013, pentru a avea o creştere-record  a producţiei industriale, a exporturilor, a agriculturii. Vreau să precizez de la început că, într-adevăr, agricultura a contribuit, dar nu toată creşterea economică e datorată agriculturii; cifrele din partea INS şi Eurostat sunt acum oficiale şi agricultura, alături de industrie, alături de servicii, alături de absorbţia fondurilor europene au făcut posibil acest lucru, iar România, care s-a obişnuit de multe ori să fie pe primul loc în sens negativ în anumite domenii, pe plan european.
Vreau să salut faptul că suntem pe primul loc la creştere economică şi să mulţumesc tuturor celor care, în ţara noastră, au muncit pentru ca aceste rezultate să apară. Este un trend pozitiv pe care, în mod sigur, trebuie să-l păstrăm în perioada imediat următoare. 
După cum aveţi datele oficiale, creşterea la trimestru este, raportat la toate celelalte ţări ale Uniunii Europene, mult peste aşteptări şi ne permite să fim optimişti pentru perioada care urmează. Extrem de important - şi este un efort comun, al Guvernului, al mediului privat, al politicii monetare duse de Banca Naţională a României -  rata inflaţiei a ajuns la un minim istoric de după 1989, după anul 2010, când ajunsesem din nou la 7,9, nu chiar la două cifre, dar, oricum, la o rată importantă a inflaţiei. 2013 - 1,55 şi în ianuarie deja 1.06. Efectivul salariaţilor din economie reprezintă în continuare cea mai mare provocare pentru societatea noastră şi pentru economie, după căderea extrem de abruptă din 2009, peste 500 de mii de locuri de muncă pierdute în perioada 2010-2011. Există un reviriment, însă acesta trebuie accentuat prin măsurile pe care Guvernul le-a luat deja, cele referitoare la angajarea, de fapt, la deducerea a jumătate din costul salarial pentru cei care creează peste 20 de locuri de muncă, prin implementarea schemei de ajutor de stat pentru IMM-uri şi prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale;  însă, nu putem să uităm contextul european, în care România, până la urmă, evoluează şi modul în care trăim, cu excepţia Germaniei şi a Marii Britanii, celelalte ţări ale UE au pierdut din numărul de locuri de muncă stabile şi atunci, în mod sigur, o creştere semnificativă poate să aibă loc doar dacă această tendinţă pozitivă economică se menţine pentru o perioadă de cel puţin doi ani. Atunci se va reflecta şi în numărul de locuri de muncă. 
În ceea ce priveşte rata şomajului, România este în partea, să zic, nu e neapărat bine să ai 7,1% rata şomajului, însă este sub media europeană - 10,7% - şi este în mod sigur alături de ţări care au o economie mult mai performantă decât România: Olanda, Danemarca, Austria, Germania, Cehia şi înaintea altor ţări. Evident că eforturile economice pe care le facem sunt în direcţia reducerii şomajului. 
În mod sigur, dincolo de rezultatul de 3,5% creştere economică, în mod real, cel mai mare și poate mai neaşteptat succes pe care România l-a avut în 2013 este o evoluţie radical îmbunătăţită a ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune de la 6,3% în 2011 la 33,47% este cifra oficială cu care încheiem anul 2013. Vreau să precizez că a fost un efort uriaş din partea tuturor miniştrilor şi ministerelor şi autorităţilor de management, organisme intermediare şi sunt aici prezenţi - de aceea i-am şi invitat pe colegii mei miniştri, care au avut în directă responsabilitate autorităţi de management şi organisme intermediare -, un efort extraordinar de deblocare a programelor europene, de schimbare a procedurilor, de îmbunătăţire a activităţii personalului. Rata cea mai mare de creştere s-a înregistrat la Mediu şi la Transporturi, acolo unde, de fapt, am pornit aproape de la zero, dar nu vreau să uităm niciun moment câte mii şi mii de necazuri şi de dosare am găsit atât la POSDRU, la creşterea competitivităţii economice, în multe, multe alte zone, în care lucrurile au mers foarte prost. Domnul ministru Constantin îmi atrage de fiecare dată atenţia că ne concentrăm şi ne lăudăm doar cu fondurile structurale şi de coeziune, pentru că fondurile din agricultură oricum au mers foarte bine; la plăţi directe cred că e prima dată de când am intrat în Uniunea Europeană când facem plăţile în luna ianuarie, iar la fondurile alocate dezvoltării rurale rata de absorbţie este 67% şi bănuiesc că nu va fi niciun fel de problemă să luăm toţi banii pe care îi avem pe politica agricolă comună. 
După cum vedeţi, în mod oficial, România este la un procent dublu faţă de următoarea ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de creştere a sumelor rambursate raportat la primii șase ani ai exerciţiului financiar și evident că acest lucru a fost posibil şi pentru că avem foarte mult de recuperat, de aceea am crescut atât de repede.
Extrem de important: subvenţiile directe pentru agricultură au crescut în fiecare an în mod real, de la anul 2011 - 100 de euro pentru hectar, 2012 – 119 euro la hectar, 2013 - 139 de euro la hectar, 2014 - 159 de euro, subvenţiile pentru fiecare hectar sunt plătite deja în mare parte, prin împrumutul din Trezorerie, care a fost acordat Ministerului Agriculturii, iar banii vor fi imediat recuperaţi de la Comisia Europeană, 96% efectuate plăţi.
În 2015 va continua această tendinţă de creştere reală a subvenţiilor la agricultură, iar rezultatele, alături de alte măsuri pe care le-am luat, sunt evidente în ceea ce priveşte revirimentul agriculturii româneşti;  pentru prima dată după 20 de ani, după 1994, România a exportat mai multe produse alimentare decât a importat. Deci, de 20 de ani, importam mai multă mâncare decât exportam. Cifrele la 11 luni arată un excedent comercial pentru România de 300 milioane de euro şi, cel mai important lucru, exporturi de produse agroalimentare de aproape 5 miliarde de euro, pe măsură ce pieţe pe care România nu le-a accesat în mod tradiţional, mă refer în primul rând la China, la pieţe asiatice, la Rusia sunt deschise pentru agricultura românească, Turcia, unde s-au ridicat, de asemenea, restricţii;  evident că această tendinţă de creştere poate să capete o viteză chiar şi mai mare şi România să redevină unul din marii producători şi exportatori de produse agroalimentare. De fiecare dată reamintesc faptul că România şi-a construit deja în aceşti doi - trei – patru ani, un brand internaţional în ceea ce priveşte agricultura ecologica şi că, în aceste zile, la  Nürnberg, la cel mai mare târg mondial de produse bio, România este una din ţările cu cea mai importantă participare şi cu cel mai important potenţial.
Câştigul salarial mediu net a crescut din aprilie 2012 - 1.553 lei, 1.697 lei  în decembrie 2012, 1.760 lei în decembrie 2013 şi este important ca orice creştere economică să fie resimţită şi în veniturile populaţiei. Este important ca această creştere economică pe care o simte populaţia, fie că-i vorba de salariu mediu net sau de creşterea salariului minim: 2012 - 700 de lei, 2013 - 802 lei, 2014 este deja 850 lei şi, de la 1 iulie, 900 lei. 
De asemenea, pensia medie lunară în sistemul de asigurări de stat a crescut – 778 lei, 811 lei şi, în 2014, va ajunge la aproape 900 RON. Aceste trei rezultate - câştigul mediu, pensia medie, salariul minim - trebuie să reflecte, până la urmă, modul în care rezultatele economice se simt pentru fiecare cetăţean şi în măsura în care proiectul privind acel credit fiscal pentru plata ratelor la bancă va aduce în piaţă încă aproape 4 miliarde RON, acest lucru se va resimţi în mod direct şi în creşterea consumului, în creşterea Produsului Intern Brut şi a nivelului de viaţă. Toate aceste creşteri sunt importante în condiţiile în care cursul de schimb euro-leu a stagnat după 2012, pentru că, dacă avem creştere în lei, dar devalorizarea faţă de euro este accentuată, practic, ce se câştigă pe o parte, se pierde pe alta. Pentru toţi cei care au credite în euro, pentru toate companiile private care şi-au făcut business-planuri, această stabilitate a cursului de schimb este extrem de importantă şi este rezultatul unor politici economice stabile.
Este extrem de important de spus că, în ultimii doi ani, România şi-a îmbunătăţit în mod radical percepţia pe pieţele financiare private internaţionale, nu mai suntem ca în 2009, când doar Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au fost dispuse să ne împrumute cu bani; în acest moment toate emisiunile de titluri de stat au fost supra-subscrise.  Suntem consideraţi, la nivel european, încă având un risc mai mare decât Polonia sau Germania, dar ca o ţară cu riscuri net scăzute faţă de mulţi dintre vecinii noştri din Europa, şi asta se reflectă în mod direct în dobânzile pe care le plătim şi, pe care, de fapt, le vor plăti guvernele şi generaţiile viitoare, pentru împrumuturile României.
Vreau să mulţumesc BNR, care a sprijinit acest trend pozitiv şi, de asemenea, creditarea activităţii economice, printr-un mix de politici monetar-fiscal-bugetare şi printr-o reducere radicală - în 2009 era 10, 25% pe rata dobânzii de referinţă, în ianuarie 2014 este cea mai mică rată din 1989 încoace, 3, 5%. Asta înseamnă că băncile pot să împrumute mai uşor beneficiarii, şi la preţuri mai mici. Costurile de finanţare pe care statul român le plăteşte au scăzut atât în lei, cât şi în valută, şi vreau să precizez că, pentru prima dată în istorie, România a emis obligaţiuni în dolari, la o maturitate de 30 de ani; deci cei care ne-au împrumutat bani privaţi au încredere că România peste 30 de ani îşi va plăti fără probleme, şi în următorii 30 de ani, datoriile. Este un semn de încredere extraordinar. Iar în mod concret în 2014 România se va împrumuta cu 2 miliarde de euro mai puţin decât în anii precedenţi. Deci, 2 miliarde de euro, mai puţin, împrumuturi în 2014, faţă de perioada anterioară. 
O veste extrem de bună, care, sigur, poate fi o surpriză, dacă cineva lua în serios declaraţiile politice, că fug investitorii străini din România. Din fericire, după o cădere constantă după 2008, 2009, 2010, 2011, în 2012 a avut loc o oarecare plafonare, iar în 2013 investiţiile străine directe au crescut peste nivelul lui 2010; evident, trebuie să păstrăm acest trend, însă vreau să precizez că în această creştere un rol important l-au avut programele de ajutor de stat pentru firme private care au creat locuri de muncă; 600 de milioane de euro în 2013 au fost ajutoare de stat, şi cred că a fost foarte bine că România a folosit aceste instrumente europene de stimulare a creării locurilor de muncă şi, evident, acelaşi lucru trebuie să-l facem în 2014. 
Şi pentru Bursa de Valori Bucureşti, un alt semn al însănătoşirii României, anul 2013 este cel mai bun an de după criză. O creştere a tranzacţiilor cu 43% şi a profiturilor cu 37%. Din acest punct de vedere, listarea Romgaz, listarea celorlalte companii, Transelectrica, Transgaz, şi listările din acest an, Hidroelectrica, Electrica, Compania Energetică Oltenia, sunt un semn de încredere şi învestitorii privaţi în pieţele de capital consideră România, evident, după Varşovia, care are o altă vechime şi tradiţie ca piaţă de capital care se dezvoltă cel mai repede şi mai sănătos, în această regiune.
Exporturile - în urmă cu 15 ani, dl ministru Voinea îmi aduce aminte, un reputat analist spunea că România nu va putea niciodată să exporte mai mult de 10 miliarde de... atunci nu cred că erau euro, dolari, nu? Bun! Nu s-a înşelat decât de cinci ori, slavă Domnului! Sau de şapte - nu mai ştiu cum este rata de schimb. România a ajuns la 49,6 miliarde de euro exporturi în 2013. Important este că în 2014 putem, practic, să dublăm anul 2009 şi asta înseamnă o creştere sănătoasă, în condiţiile de competitivitate extrem de ridicate, pe plan european şi pe plan mondial. Din acest punct de vedere, vreau să anunţ intenţia Guvernului de a continua să dezvolte relaţii economice şi cu alte pieţe decât cele din UE; vorbesc de pieţele asiatice, vorbesc de ţări, de economii care se dezvoltă extrem de rapid şi care, iată, au reprezentat şi pot reprezenta pentru România pieţe de desfacere extrem de importante. Aici este nevoie doar de inteligenţă şi de bunăvoinţă politică, pentru ca blocajele care au existat în aceşti ani să fie înlăturate şi pentru ca România să fie considerată un partener comercial important, pentru ţări care şi-au dezvoltat economiile foarte mult în ultima perioadă.
În continuare, avem, evident, o balanţă negativă comercială, însă, dacă exporturile au crescut cu 10% nu s-a făcut doar pe baza creşterii importurilor, acolo creşterea este doar de 1%, asta înseamnă un câştig net important pentru România, iar deficitul comercial în termeni nominali a scăzut cu aproape 4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă mai puţini bani care au plecat din România pentru a importa bunuri, servicii, produse din afara României. Toate aceste evoluţii s-au făcut pe fondul unei reduceri drastice, dureroase uneori, a deficitului bugetar, în aşa fel încât România, de la faimosul minus 9% deficit în 2009, a încheiat anul 2013 cu un deficit de 2,6% şi în 2014 are obiectivul 2,2%. Mai pe înţelesul oamenilor, care nu au o cunoştinţă directă sau, până la urmă, o simpatie pentru ideea reducerii deficitului, asta înseamnă, cu cât cheltuim mai mult decât producem. Deci, cu cât ne împrumutăm mai puţin pentru generaţiile care vin. Aşa cum noi plătim acuma împrumuturile făcute în 2009, la FMI, la Comisia Europeană, putem să lăsăm celor care vin repede după noi, peste trei, patru, cinci, şase ani, mai puţini bani de returnat, de rambursat şi, evident, mai mulţi bani de cheltuit pentru ceea ce este cel mai mare nevoie, şi anume, cheltuielile publice pe POS finanţat pentru educaţie, pentru sănătate - acestea două reprezintă în mod sigur pentru Guvern şi pentru România priorităţile absolute, fără a uita însă de necesarul extraordinar de investiţii în infrastructură, în multe alte domenii în care România are încă decalaje importante de recuperat. 

Vreau să anunţ obiectivele pe care Guvernul pe care îl conduc, alături de această echipă guvernamentală le are pentru perioada 2014 -2015.
România astăzi îndeplineşte toate criteriile de convergenţă nominală pentru a adera la spaţiul euro. Asta înseamnă că avem rata inflaţiei, rata dobânzii la  obligaţiuni, cursul de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică care ne-ar permite, din punct de vedere, repet, nominal, să intrăm şi mâine în zona euro. În realitate, dincolo de aceste criterii de convergenţă nominală, pe hârtie, este vorba şi de convergenţa reală, şi anume, capacitatea economiei României de a îndeplini toate condiţiile de competitivitate şi stabilitate pentru zona euro. Din acest punct de vedere, dacă păstrăm acest trend pozitiv şi continuăm să îmbunătăţim condiţiile de convergenţă reală, România îşi poate atinge ţinta nouă asumată, de a fi un membru integrat deplin în spaţiul euro, în anul 2019, anul în care, de altfel, România va şi deţine preşedinţia Uniunii Europene; şi cred că, din punct de vedere simbolic, stabilirea acestui target şi îndeplinirea sa va reprezenta în mod sigur încă un pas decisiv al integrării noastre în structurile europene. 
Creşterea economică, care a stat la baza construcţiei bugetului pe 2014, este de 2,2%, cu un deficit de 2,2%, avem aproape o cotă unică aici, de creştere şi de deficit. Îmi doresc foarte mult aici să nu respectăm această egalitate şi, daca în 2013 am pornit cu ideea unei creşteri de 1,6 şi am ajuns la 3,5, să consider că nu suntem prea ambiţioşi, sperând să păstrăm tendinţa de creştere economică peste 3%, iar reducerea continuă a deficitului bugetar intră în obligaţiile pe care România şi le-a asumat la momentul semnării Tratatului Fiscal. În 2014, investiţiile publice vor reprezenta de trei ori deficitul, deci investim mult mai mult din buget decât, să zicem, ne-am împrumuta, şi ar reprezenta 6% din Produsul Intern Brut. Pentru agricultură, peste 2 miliarde de lei vor fi alocate pentru subvenţii, pentru sprijinirea producătorilor agricoli - 1,5 şi 0,6 - plăţi naţionale directe, complementare, în sectorul vegetal. Investiţiile în mediul rural vor creşte de la 14 la 18 miliarde în anul 2014 şi, evident, în acest domeniu, un rol esenţial, ca şi în 2013, îl va juca capacitatea noastră de continuare a creşterii absorbţiei fondurilor europene. 2014 trebuie să reprezinte încă, câte miliarde de euro, domnule ministru? Patru?
Eugen Teodorovici: În total mai avem 10,5 miliarde de euro pe următorii doi ani de zile, cu cât cheltuim mai mult în 2014, cu atât(…).
Victor Ponta: Am înţeles. Trebuie să ne rămână mai puţin pe final, pe 2015. Salariul mediu trebuie şi va creşte cu minimum 5%; pensiile, indexarea cu 3,75 a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, iar pentru 2015, practic, putem să stabilim o indexare de 4,5%; creşterea salariului minim pentru ca media de 200 de euro să fie depăşită în 2015; la fel, venitul minim garantat; o inflaţie care, printr-o politică fiscal-bugetară prudentă, să permită Băncii Naţionale să se încadreze în ţintele anuale de inflaţie pentru 2014 şi 2015, adică, 2,5% plus-minus un punct procentual; reducerea ratei şomajului sub fatidica cifră de 7 şi un plus real de 100.000 de noi locuri de muncă; continuarea scăderii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie. 
Acestea sunt datele oficiale pe care le putem prezenta pentru 2013 şi care stau la baza obiectivelor pe care ni le-am stabilit în 2014-2015. 
Vreau să mulţumesc tuturor membrilor Cabinetului, care au contribuit ca Guvernul să aibă o politică economică de natură să sprijine aceste date cu totul şi cu totul excepţionale şi îmi doresc foarte mult ca stabilitatea politică şi a politicilor mai ales, macroeconomice, să permită ca în 2014-2015 România să păstreze acest trend extrem de apreciat pe plan european şi internaţional, şi să ofere societăţii româneşti exact acea dezvoltare economică şi socială, de care are atât de mare nevoie, după perioada extrem, extrem de grea, 2009-2011, a crizei economice şi sociale. 
Sunt absolut convins că în această formulă putem să ne atingem obiectivele prognozate şi sunt foarte, foarte bucuros că în acest sfârşit de săptămână, folosind momentul anunţului oficial al INS şi al Eurostat putem să vorbim despre cel mai important lucru şi anume despre economie. Dacă aveţi dumneavoastră întrebări pe această temă pentru mine sau pentru colegii mei miniştri şi care să nu dureze foarte mult, vă stăm la dispoziţie, dar nu foarte mult timp. 
Reporter: Vă rog să-mi explicaţi de ce a aprobat Guvernul un proiect de ordonanţă de urgenţă privind transferul Transgaz şi Transelectrica de la Ministerul Finanţelor la SGG, fără un anunţ în prealabil şi fără niciun fel de dezbatere publică, în condiţiile în care au aflat cu două zile...
Victor Ponta: Pot să vă răspunde la întrebare?
Reporter: Nu...
Victor Ponta: A, nu pot să vă răspund. Răspundeţi dumneavoastră.
Reporter: În condiţiile în care au aflat cu două zile după ce a fost aprobată ordonanţa de urgenţă, reprezentanţii companiilor care lucrează direct cu Transgaz şi Transelectrica sunt extrem de nemulţumite de acest mod de lucru al Guvernului, pentru că nu ştiu la ce să se aştepte în continuare.
Victor Ponta: Păi, vă spun eu la ce să se aştepte. Şi anume: Transgaz şi Transelectrica sunt listate la bursă şi trebuie să funcţioneze şi funcţionează pe baza managementului profesionist şi a respectării tuturor criteriilor de competitivitate pe plan european. Doi, conform normelor europene, Transgaz şi Transelectrica fiind transportatori nu pot să fie în acelaşi portofoliu, adică la energie, unde sunt producătorii. Trei, Ministerul Finanţelor are printre obiectivele fundamentale ale anului 2014, reforma sistemului de redevenţe şi de taxe şi impozite; ori, conform normelor europene, cel care face regula reglementatorul nu poate fi şi administrator. Şi patru, România îşi propune în 2014, ca obiective principale de dezvoltare a infrastructurii energetice, în primul rând interconexiunile cu Moldova. După cum ştiţi foarte bine, gazoductul se finalizează, dar avem de lucrat - şi, aici, dl Niţă vă poate da detalii - la interconectările de energie electrică. Și, de asemenea, România trebuie, în anul 2014, să finalizeze concepţia proiectului - nu proiectul, ci concepţia proiectului - pentru cablul care va lega România de Turcia, pentru ca producţia de energie a României să poată fi exportată într-una din ţările mari consumatoare de energie şi unde energia românească are preţuri extrem de competitive. Din aceste motive de politică economică, Guvernul, la nivelul său de Secretariat General, deci de prim-ministru, va răspunde de toate aceste politici economice. 
Reporter: Tot nu aţi răspuns la întrebarea de ce... Da. Voiam să vă spun că /.../ deja s-a produs în condiţiile în care au fost deja transferate companiile de la Ministerul Energiei, la Ministerul Finanţelor, unu la mână; doi la mână, reglementatorul este ANRM. 
Victor Ponta: În materia redevenţelor, Ministerul de Finanţe trebuie să vină. Nu ştiu ce ştiţi dvs. Eu aşa ştiu, că Ministerul de Finanţe vine cu proiectul de lege, dar nu-mi permit să vă contrazic. Vă rog, dacă aveţi alte întrebări!
Reporter: În draftul scrisorii de intenţie... Încă o întrebare, vă rog! În draftul scrisorii de intenţie...
Victor Ponta: Nu, iertaţi-mă, chiar nu este corect faţă de ceilalţi. Vin eu la dvs, la HotNews, da? Şi facem un interviu. Nu este corect faţă de ceilalţi. 
Reporter: Dar asta este o întrebare foarte importantă. Vă rog frumos!
Victor Ponta: Dvs. aveţi numai întrebări importante, dar cred că trebuie să-i lăsăm şi pe ceilalţi colegi. 
Reporter: Dacă mă lasă colegii să pun o întrebarea? Da. În draftul scrisorii de intenţie, se arată că Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii trebuie să facă o evaluare...
Victor Ponta: Îmi pare rău, iertaţi-mă o secundă, eu nu am draftul scrisorii de intenţie; va fi discutat miercurea viitoare. Nu ştiu despre...
Reporter: Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, Guvernul intenţionează să desfiinţeze acest pilon doi de pensii. 
Victor Ponta: Nu ştiu ce informaţii deţineţi dvs. şi de unde le deţineţi, eu nu am acces la informaţiile dvs. Doar dvs. aveţi la informaţii, în general, acces. Scrisoarea de intenţie vine miercuri, în şedinţa de guvern. Astăzi este vineri! 
Reporter: Vorbeam de draft! 
Victor Ponta: Răspunsul este acelaşi!  
Roxana Neagu: Aş vrea să vă întreb dacă puteţi să faceţi o scurtă analiză, dincolo de ceea ce aţi prezentat până acum, ce a lipsit în 2013, ca această creştere economică, iată, peste aşteptări, să se resimtă şi în nivelul de trai al oamenilor?
Victor Ponta: Păi, dacă vă uitaţi la grafice, s-a simţit - fiecare român a câştigat mai mult. Credeam că o să mă întrebaţi şi profit de ocazie ce a lipsit ca această creştere economică să fie şi mai mare; şi vă spun de pe acum. Dacă am fi avut legea insolvenţei, probabil că România ar fi avut o creştere cu cel puţin încă un punct procentual, pentru că s-ar fi combătut evaziunea fiscală gravă; vorbesc despre firme şi societăţi care de ani de zile evazionează statul, nu plătesc nicio taxă la buget, dar nu plătesc nici beneficiarii privaţi, ceea ce este şi mai grav. Adică, acumulează nonstop taxe şi datorii pe care nu le plătesc, şi afectează mediul concurenţial pentru că cel care plăteşte taxe şi impozite este dezavantajat faţă de cel care, folosind în mod abuziv procedura insolvenţei, nu plăteşte nici la buget, nici către beneficiari. Deci, dacă aveam codul insolvenţei, în mod sigur, ar fi fost o creştere economică mult mai mare. Doi. Evident că o stabilitate şi consens politic: şi faptul că orice iniţiativă economică este contestată politic, la Curtea Constituţională, în declaraţii publice, şi asta afectează, mă refer, de exemplu, la cazul Rompetrol, care, pentru orice om, este foarte clar şi evident că este în beneficiul României. Am fi avut anul trecut 1 miliard de dolari fondul de investiţii. Să sperăm că îl avem acum, până la urmă. Deci, aşa cred eu că ar fi putut să fie, dar, întotdeauna, când se termină anul, te gândeşti şi ce ar fi putut să fie. Pentru 2014, intrarea în vigoare a noilor reglementări privind insolvenţa şi consens politic pe marile proiecte economice pot să ne ajute să accelerăm acest ritm de creştere.
Reporter: Vă rog, dacă se poate, încă o întrebare pentru domnul ministru Voinea. Având în vedere creşterea aceasta economică, să-i spunem peste aşteptări, nu credeţi că aţi fost prea prudent, totuşi, pentru 2014?
Liviu Voinea: Din punct de vedere al programării bugetare, e foarte bine să fii prudent, pentru că atunci eviţi rectificări negative. Deci am făcut foarte bine că am fost prudenţi.
Reporter: Domnule ministru, aţi fost prudent sau pur şi simplu nu s-a regăsit în încasări această creştere economică?
Liviu Voinea: Am fost prudent. Ia să vedem dacă am fi pus de la început 3,5% creştere economică şi am fi pus veniturile aferente acestei creşteri, ce rectificări ar fi trebuit să facem în acest caz? Şi este la fel anul viitor. Între timp, a avut loc o reformă la ANAF, a început programul cu Banca Mondială, deci suntem încrezători într-o îmbunătăţire a colectării.
Reporter: Domnule premier, vorbeaţi despre problema datoriilor către stat ale companiilor, însă în top 10 cei mai mari datornici la stat sunt tocmai firmele statului, cu datorii istorice atât către taxe şi impozite, cât şi către contribuţiile sociale. Nu au fost proceduri concrete de executare silită şi nici de recuperare a câtorva bani din sumele respective. Ce intenţionaţi să faceţi mai departe? Am înţeles, firmele private primesc somaţii la o lună după ce au întârziat să îşi plătească taxele, însă companiile de stat… ce soluţii sunt aici?
Victor Ponta: Nu, nu toate. Unele de trei ani nu plătesc nicio taxă şi o duc bine mersi. Deci nu e... şi aici.. Companiile de stat, despre care vorbiţi, nu afectează mediul concurenţial, în general, e vorba despre companii care lucrează în domeniile restructurate din punct de vedere economic şi poate să vă spună domnul ministru Voinea că 2013 a reprezentat anul în care cel puţin la autorităţi locale şi centrale, gradul arieratelor a fost redus drastic. La fel se face în diverse companii. De altfel, discuţia principală de la această vizită a FMI, Comisia Europeană, a fost legată de reducerea arieratelor şi probabil chiar în şedinţa de miercuri venim cu soluţiile de reducere a arieratelor, în special în ceea ce priveşte companiile de căi ferate - acolo este un grad important de arierate. Sunt companii care merg în insolvenţă. E o restructurare care cred că a început în urmă cu vreo 15 ani a anumitor sectoare, pentru că de companiile de care spuneţi  se referă la huilă, la zonele ... căile ferate. Restructurarea CFR-ului a fost începută de un ilustru ministru al transporturilor, care a pus toate datoriile într-un loc şi a încercat să le plimbe. Toate ţin de restructurări în sectoare neconcurenţiale şi în care concurenţa pe plan european şi cu zona privată le obligă pe acestea să se restructureze şi asta facem, reformele structurale.
Reporter: Că tot aţi adus vorba de arierate, oficialii străini, care au fost de curând la Bucureşti,  ne-au vorbit într-o discuţie cu presa despre aceste arierate care au crescut foarte mult, cu aproape 1% din PIB dacă nu mai mult - sper să nu greşesc cifra - într-o singură lună şi că, în acest moment, depăşind ţinta care este prior action în acest acord pe care îl avem cu FMI, şi aveţi o lună - două la dispoziţie să găsiţi soluţii. Aceste soluţii înseamnă inclusiv declanşarea unei proceduri de insolvenţă pentru unele companii de stat?
Liviu Voinea: În primul rând, arieratele companiilor de stat, primele pe care le observăm,  aproximativ 8 miliarde, au scăzut de la lună la lună. Nu au scăzut atât de agresiv, atât de mult cât ne-am propus să scadă, dar trăim într-un context. În acest context, datoriile sectorului privat nu au scăzut mai rapid decât ale sectorului public, iar raportul e de 4 la 1, deci privatul are datorii de stat de patru ori mai mari decât statul. În şedinţa următoare de guvern, cum a spus şi domnul prim-ministru, vom adopta un plan de restructurare, care va include o reducere a arieratelor companiilor de stat cu aproximativ 2 miliarde de lei.
Liviu Voinea: Miercuri.
Reporter: Cum? Până şi insolvenţa?
Liviu Voinea: O serie de măsuri, inclusiv insolvenţa.
Victor Ponta: Da, sunt câteva companii mici, niciuna din cele mari, care au datorii istorice şi care, da, vor intra în insolvenţă, sigur că da, şi după aceea în lichidare.
Reporter: Pentru că-l văd în sală, aici, pe ministrul economiei, ministrul demisionar al economiei, nu-l văd şi pe domnul Chiţoiu, ministrul finanţelor, încă. Nu l-aţi invitat? Sau...
Victor Ponta: E cu soţia.
Reporter: Domnia sa a plecat deja de la DNA. 
Victor Ponta: Ştiţi dumneavoastră că a plecat de la DNA?
Reporter: Prin urmare, l-aţi invitat şi nu a putut să vină aici?
Victor Ponta: Da, eu vreau să le mulţumesc şi domnului Chiţoiu, care nu-i aici, şi celor care sunt aici, tuturor miniştrilor, pentru că în 2013 ei au fost miniştri. În 2014, vor fi alţii. Să dea Dumnezeu să fie rezultate şi mai bune, dar, evident că fiecare dintre membrii Cabinetului care au avut însărcinări în acest sens au contribuit în egală măsură şi, când este un moment de veşti bune, este normal să le mulţumesc tuturor şi să-i felicit pe toţi. 
Reporter: Şi pentru că instabilitatea politică se poate reflecta în economie - care este subiectul conferinţei dumneavoastră de astăzi - v-aş întreba, dacă v-a deranjat ultimatumul pe care vi l-a dat aseară Crin Antonescu, cel care vă sfătuia să alegeţi între PNL şi PC?
Victor Ponta: Am ales.
Redactor: PC, pentru că...
Victor Ponta: Am ales. Nu, să nu alegeţi dumneavoastră în locul meu. Eu am ales ca, şi în 2014 şi în 2015 şi în 2016, formula de succes, care a permis aceste rezultate, şi anume, Uniunea Social Liberală, să o păstrăm.
Redactor: Asta înseamnă că veţi renunţa la un vicepremier din partea Partidului Conservator, pentru că...
Victor Ponta: Vă rog să nu traduceţi dumneavoastră ce am zis eu.
Reporter: Nu. Tocmai de aceea, vă întreb pe dumneavoastră.
Victor Ponta: Da.
Reporter: Dacă asta înseamnă că veţi renunţa la propunerea unui al patrulea vicepremier, în condiţiile în care Crin Antonescu spunea că această propunere este inacceptabilă pentru PNL. Prin urmare, faceţi dumneavoastră un compromis?
Victor Ponta: În 2014, 2015, 2016, cred că cea mai bună formulă de guvernare este Uniunea Social Liberală. Şi vă promit că, dacă întrebaţi de o sută de ori, vă voi da, de o sută de ori, acelaşi răspuns. Cu acelaşi calm şi apreciere pe care ştiţi că v-o port.
Reporter: Nu ne spuneţi care este compromisul pe care aveţi de gând să-l faceţi, sau dacă dumneavoastră veţi ceda...?
Victor Ponta: Vă spun că sunt extraordinar de fericit alături de membrii Guvernului, pentru ceea ce s-a confirmat azi, că în 2013 am făcut treabă bună în economie. Aşa încât cred că v-am şi răspuns la întrebare, cum vrem să guvernăm în anii care urmează: Uniunea Social Liberală. Pentru că în 2013, Uniunea Social Liberală a fost la guvernare. Vă rog.
Reporter: Dacă tot sunteţi hotărât să continuaţi guvernarea cu PNL, aţi vorbit de indexarea pensiilor, creşterea salariilor, dar nu aţi pomenit nimic, pentru viitor, de reducerea CAS.
Victor Ponta: Este în strategia fiscal-bugetară, pe care în  noiembrie am afişat-o.
Reporter: O.K. Şi rămâne valabilă? Pentru când?
Victor Ponta: Este, alături de scutirea de impozit a profitului reinvestit. Acestea sunt cele două elemente principale de negociere, în luna aprilie, când vin reprezentanţii Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, la Bucureşti.
Reporter: Deci, le susţineţi.
Victor Ponta: Evident, că le susţin, cum să nu. 
Reporter: Şi dacă tot veni vorba de date, vroiam să vă pun o întrebare legată de INS, în special legat de sediul acestei instituţii, pentru că este vorba de sediul acela, pe care l-a refuzat Ministerul Fondurilor Europene, ca fiind impropriu. Se pare că este potrivit pentru INS?
Victor Ponta: Să vă spun sincer, nu ştiu unde stă INS acum şi unde ar trebui să se mute. De ce trebuie să se mute?
Reporter: Nu ştiu nici eu, asta. 
Victor Ponta: Am crezut că aveţi mai multe informaţii decât mie.
Reporter: Nu, dar ştiu că ei nu sunt de acord cu mutarea şi nici...
Victor Ponta: Păi, este o ţară democratică. Nu sunt de acord - nu se mută. Nu ştiţi că, la noi, dacă nu eşti de acord, nu te muţi. Chiar nu ştiu, nu cunosc detalii despre sediile... Îl cunosc doar pe şeful INS-ului, pe care l-am întâlnit o singură dată în ultima perioadă, când a fost la mine, împreună cu directorul Eurostat-ului. Altceva... Ştiţi foarte bine, datele INS-ului sunt supravegheate direct şi controlate de Eurostat şi, slavă Domnului, că sunt verificate şi sunt corecte. 
Reporter: De aia ar fi bine să aibă şi un sediu adecvat.
Victor Ponta: Categoric, da. Cu totul, de acord. Dar, spre deosebire de Ministerul Fondurilor Europene, nu pot să deconteze preţul sediului. Asta e.
Reporter: Şi o întrebare pentru domnul Teodorovici. Preşedintele Băsescu vă solicita, într-un fel, să spuneţi cât din sumele rambursate au fost angajate de fosta guvernare şi cât... procentual sau cum vreţi, de actuala guvernare. Aţi făcut acest calcul?
Eugen Teodorovici: Bun, eu tot aud acest tip de întrebare şi pot să spun că e o prostie cine întreabă lucrurile în acest fel, clar nu cunoaşte...
Reporter: Adică preşedintele a spus o prostie sau...
Eugen Teodorovici: Încă o dată, dacă vorbim strict de contracte pe fonduri europene, este inadecvat să vorbeşti câte au fost angajate, că aşa putem să spunem câte proiecte am aprobat la începutul perioadei şi pentru trei ani de zile acestea au stagnat pe domeniile principale: transporturi /.../
Reporter: /.../ şi ca angajament de finanţare.
Eugen Teodorovici: Încă o dată, este dificil să explici în câteva minute care sunt definiţiile exacte. Una este contractul de finanţare, alta este contractul de achiziţie publică şi după aceea plăţile. Sunt mai multe etape pe care cei care le invocă ar trebui să le cunoască în primul rând foarte bine, ca să putem să avem un dialog de la egal la egal.
Reporter: /.../ răspuns acum...
Victor Ponta: Păi nu, dar uitaţi-vă că singura cifră oficială e rata de absorbţie. Acum să spui că, de fapt, am luat banii, dar îi luase altcineva înainte e ridicol, da? Vă rog, doamnă.
Reporter: Puteţi estima în acest moment când ar putea fi aplicată cota regresivă de impozitare, care este asumată prin programul de guvernare şi care apare şi în strategia fiscal-bugetară?
Victor Ponta: În primul rând, iertaţi-mă, dar am învăţat şi eu nefiind economist, că termenul corect nu e de cotă regresivă. Cotă regresivă presupune contrariul, pe măsură ce ai venituri mai mari impozabile, să fie o cotă mai mică. Aici vorbim de altceva şi anume de faptul că încă din 2011, de la lansarea oficială a Programului economic al USL, pe care, de altfel, l-am consfinţit şi prin votul Parlamentului, la învestirea Guvernului, Guvernul pe care îl conduc se obligă să păstreze cota unică de 16% pentru toate persoanele juridice, vorbim de societăţi comerciale aici. În cazul persoanelor fizice, am enunţat ideea, pe care o vom aplica pe măsură ce avem spaţiul bugetar necesar, ca pentru persoanele care pentru o perioadă de timp limitată au venituri reduse să putem să le scădem această cotă de la 16%, la 12% şi la 8%. Deci dacă vreţi, exprimarea corectă este a unei excepţii pentru persoane fizice cu venituri reduse pe o perioadă limitată de timp de la ceea ce rămâne, evident, ca fundament al Programului economic al USL şi anume cota unică de 16%. Deci e important, chiar mai mult decât cota unică, e importantă cifra de 16%, pentru că dacă vreţi să... putem să facem cota unică de 40% şi tot cotă unică e şi cred că nimeni nu ar fi fericit. Deci, sunt importante două lucruri şi anume maximul de 16%, nicio companie nu va plăti vreun leu în plus şi, în al doilea rând, o componentă socială la care, într-adevăr, sigur, PSD a ţinut foarte mult, dar care poate să se reflecte în primul rând, din datele pe care Ministerul Muncii le are referitoare la pragul de sărăcie, anume de a ajuta anumite categorii de persoane fizice, pe perioade determinate, prin, practic, o scădere a nivelului de la 16% către 12% şi 8%.
Reporter: Ne puteţi spune şi când ar putea să fie aplicată această măsură? 
Victor Ponta: În mod sigur, nu în 2014.
Reporter: Dacă îmi permiteţi, după toate declaraţiile de ieri, dacă puteţi dumneavoastră să ne lămuriţi în legătură cu două chestiuni.
Victor Ponta: Da, pot.
Reporter: Prima: al cui este postul de preşedinte al Senatului? Şi cea de-a doua: dacă actualul preşedinte al Senatului ştia din timp ce conţine Pactul de coabitare? Pentru că am văzut ieri declaraţiile domnului Daniel Constantin, cel care spunea că se afla documentul pe biroul preşedintelui Senatului? Mulţumesc.
Victor Ponta: Sigur că pot să vă lămuresc, în sensul în care în 2015 şi 2016 vreau să guvernez alături de USL. Vă mulţumesc!
Reporter: V-aţi informat partenerul înainte de a merge la Cotroceni?
Victor Ponta: Întotdeauna îmi informez partenerii înainte de a face orice e important. Vă rog.
Reporter: Legat de investiţii, doresc să vă întreb ce are de câştigat statul, în urma Memorandumului cu Rompetrol, în condiţiile în care ar urma să răscumpere, dacă se va întâmpla acest lucru, 26% din acţiuni la preţul de 200 de milioane de euro, adică aproape jumătate din cât reprezentau obligaţiunile când au fost transformate în acţiuni în 2010, şi în condiţiile în care Rompetrol a anunţat că acele investiţii, la care v-aţi referit de nenumărate ori, de un miliard de euro, mare parte vor fi făcute în Turcia şi în Republica Moldova?
Victor Ponta: Nu, cred că sunteţi în eroare şi, de altfel, această polemică aproape politică pe care o am cu agenţia dumneavoastră, legată de Rompetrol, că e politică deja, nu mai e, că pe cifre tot vă explic şi explic degeaba. Şi anume: România, statul român a avut o creanţă care a fost convertită în acţiuni de către Rompetrol. Acele acţiuni, noi vrem să le vindem, să recuperăm mai mult decât valoarea lor de cotaţie la bursă şi, de asemenea, să avem investiţie din partea unei companii, care altfel poate să intre în insolvenţă să nu mai plătească niciun leu statului român. Cred că în 2013, grupul Rompetrol a plătit taxe şi impozite de peste un miliard de euro, dacă nu greşesc. Deci, aici alegerea e foarte simplă, ca să înţeleagă cei care se uită la noi, că dumneavoastră aţi înţeles, dar polemica e politică. Şi anume: închidem Rompetrolul, punem cheia pe uşă şi suntem fericiţi că România mai are un necaz, că, de fapt, asta a fost intenţia preşedintelui când ne-a sabotat acordul, sau păstrăm un investitor important, aşa cum vreau să păstrăm toţi investitorii importanţi în România, care plătesc taxe, impozite, creează locuri de muncă şi fac investiţii pentru viitor. Astea sunt cele două alegeri. Eu am ales pe acela de a păstra un investitor important, restul discuţiilor sunt strict politice. Vă rog!
Reporter: Bună ziua!
Victor Ponta: Da, domnule!
Reporter: Domnule prim-ministru, despre impozitare dumneavoastră aţi mai vorbit, aveaţi acea idee de a impozita suplimentar veniturile mari. Vreau să vă întreb dacă se va întâmpla acest lucru?
Victor Ponta: O taxă de solidaritate...
Reporter: Da. Se  va întâmpla acest lucru în 2014?
Victor Ponta: Nu. Nu, pentru că nu e trecută ca venit bugetar şi nu există un acord unanim în cadrul Uniunii Social Liberale. Suntem trei de acord că ar fi bună, dar al patrulea nu e de acord şi aşa e într-o uniune, trebuie să fie toţi patru de acord. 
Reporter: Şi, dacă-mi permiteţi... Am înţeles...
Victor Ponta: Dar sincer să fiu, în continuare cred că cei care au venituri peste 1.000 de euro pot pe o perioadă de criză să participe mai mult la efortul public. E o opţiune, dacă vreţi, ideologică. Dar decizia politică nu se poate lua în USL, decât cu acordul celor patru componente ale sale şi, atâta timp cât una dintre componente, colegii mei liberali care nu sunt de acord cu acest lucru, nu luăm această decizie. Foarte clar!
Reporter: Păi, înţeleg că a trecut criza; că aţi zis că este nevoie pe o perioadă de criză!
Victor Ponta: Eu nu cred că a trecut criza socială din România şi cred că în continuare avem nevoie de resurse suplimentare, pentru ceea ce ţine de combaterea şomajului, de combatere a sărăciei extreme şi de proiectele de integrare socială. Eu cred că de acestea, în mod sigur, vor mai dura ani de zile, de acum încolo şi, de altfel, nu ştiu dacă... Sigur, există câteva ţări speciale, în Europa, care le-au eradicat în totalitate; dar majoritatea ţărilor se confruntă cu asemenea probleme, motiv pentru care, guvernele de foarte dreapta şi cu adevărat de dreapta, din Germania, din Marea Britanie, din SUA, ştiţi bine că au asemenea taxări diferenţiate.
Reporter: Şi, încă o precizare în privinţa acordului cu FMI. Ce se întâmplă cu el? Aţi mai vorbit cu preşedintele?
Victor Ponta: Am vorbit cu preşedintele, dar mi-a cerut să nu mai anunţ ce am decis. Vă va anunţa domnia sa. Noi miercuri adoptăm în şedinţa de guvern memorandumul şi îl trimitem spre aprobare către preşedinte. În baza memorandumului, ministrul de finanţe şi guvernatorul BNR pot semna scrisoarea de intenţie. Este corect, nu, procedura? 
Reporter: Dar rămâneţi la acea părere din punct de vedere juridic: fără semnătura preşedintelui el nu poate fi trimis mai departe, adică din punctul acesta de vedere...
Victor Ponta: Da. Am avut tot timpul această părere şi de aceea nici nu l-am trimis până acum fără să... De fapt, nu pot să semneze guvernatorul şi ministrul de finanţe fără aprobarea memorandumului şi de către preşedinte.
Reporter: Deci, se subînţelege că preşedintele va semna, atunci!
Victor Ponta: Nu vreau să subînţelegeţi nimic! Decât că am vorbit cu preşedintele pe această temă, că l-am asigurat - nu că nu ar fi ştiut, dar, probabil, se uita la B1 şi nu a înţeles - că nu există, în acest memorandum, nimic despre creditul fiscal pentru ratele la bănci, pentru că aceea a fost discutată, agreată, deja, dar nu are legătură cu acordul în vigoare şi, miercuri, noi adoptăm în Guvern şi o trimitem la preşedinte. Ce face preşedintele? Ne va spune domnia sa. Cred că aşa este corect şi politicos atât timp cât mi-a solicitat în mod expres să vă comunice domnia sa şi nu eu; şi, de altfel, are şi dreptate, că nu sunt purtătorul de cuvânt al domniei sale; că are un purtător de cuvânt foarte competent şi o poate face dânsul.
Reporter: Şi o ultimă precizare, îmi cer scuze, dl preşedinte a declarat cred că la Bruxelles că îi pare într-un fel rău, un lucru bun ar fi dacă aş face o echipă cu un ministru de interne numit Iohannis.
Victor Ponta: Ei, ce bine ar fi fost pentru România, dacă făcea echipă în 2009, cu primul-ministru Iohannis! Vedeţi, răzgândirile dlui preşedinte îmi permit să le iau sub beneficiul de inventar. Sunt atât de dese, încât mi-este greu să le urmăresc. Dar eu, de exemplu, mă alătur - şi e singurul comentariu nepolitic sau economic, pardon, pe care îl fac astăzi -: cred că România ar fi arătat mult mai bine, dacă, în 2009, preşedintele Băsescu nu ar fi refuzat învestirea guvernului Iohannis. În mod sigur, am fi evitat câţiva ani de catastrofă şi incompetenţă, şi hoţie ale Guvernului Boc. Aici, mă alătur domnului preşedinte Băsescu şi, iată, găsim şi puncte comune. 
Reporter: Da', nu-i daţi o veste, dacă o să facă sau nu echipă cu dl Iohannis? 
Victor Ponta: Nu mă băgaţi pe mine în relaţia altora! 
Reporter: Dle premier, scrisoarea de intenţie trebuie semnată de guvernatorul BNR, ministrul bugetului, ministrul finanţelor şi preşedintele Traian Băsescu.
Victor Ponta: Nu, nu. Guvernatorul şi ministrul de finanţe, şi ministrul bugetului, că... sau numai ministrul de finanţe? 
Victor Ponta: Ministrul de finanţe... memorandumul pe baza căruia dă împuternicirea trebuie semnat şi de mine, şi de preşedinte, şi de miniştri...
Reporter: Dle premier, dacă intră miercuri, în şedinţa de guvern, acest document, înseamnă că va fi semnat de toţi membrii Guvernului. Din partea Ministerului de Finanţe, cine va semna acest document?
Victor Ponta: De ministrul de finanţe. 
Reporter: Care? Asta vă întreb!
Victor Ponta: Răspunsul care este, doar eu, ca social-democrat, nu pot să vi-l dau. Să fie foarte clar din punct de vedere legal şi constituţional: până la emiterea decretului, de către preşedinte, prin care încetează mandatul unui ministru, indiferent cine este acel ministru, acela îşi exercită atribuţiile. Tocmai, pentru că vreau ca ministerele să... Avem deja un interimat la Ministerul de Interne. Nu vreau să mai avem interimate la niciun alt minister! Deci voi trimite preşedintelui României concomitent propunerea de revocare pentru un ministru şi de numire pentru un alt ministru. Mă întrebaţi cine va fi miercuri? Nu ştiu să vă spun astăzi.
Reporter: .... din ce ne spuneţi, că domnul Chiţoiu.
Victor Ponta: Astăzi este domnul Chiţoiu, da.
Reporter: Şi tot el va semna documentul care intră miercuri, în şedinţa de guvern.
Victor Ponta: Ne vedem miercuri să vă spun.
Reporter: Apropo de semnături, cine a semnat ordonanţa de urgenţă cu Transgaz şi Transelectrica?
Victor Ponta: Eu.
Reporter: Şi cine a iniţiat?
Victor Ponta: Eu.
Reporter: Nu, cine a iniţiat?
Victor Ponta: Eu.
Reporter: Dumneavoastră?
Victor Ponta: Vă mulţumesc!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe