Actualitate

Miercuri, 24 August 2022

Ședința de guvern din 24 august

[Check against delivery]

 

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am să încep prin a-mi cere scuze pentru faptul că am întârziat cu începerea ședinței de guvern. Au fost motive care sunt convins că sunt înțelese de către fiecare dintre dumneavoastră. Am avut o activitate foarte importantă și foarte bună, începută în această dimineață, la ora 09:00, la sediul Guvernului. A fost o întâlnire cu Forumul Studenților Români de Pretutindeni și vreau să le mulțumesc pentru că au acceptat să înceapă activitatea forumului la sediul Guvernului. Am dorit să subliniem încă o dată importanța pe care o acordăm dialogului și susținerii de la nivelul Guvernului pentru tinerii studenți din România și de oriunde învață ei. Este anul 2022, Anul Tineretului, și îmi doresc foarte mult ca acest cadru pe care noi am reușit să îl realizăm să nu fie doar pentru anul acesta, ci să reprezinte fundamentul pe care această conectivitate între instituțiile guvernamentale și mediul asociativ al tinerilor să continue și să își aducă partea de contribuție la tot ceea ce înseamnă programele guvernamentale și la proiectul nostru de dezvoltare a țării. Sunt activități foarte bine conectate. Le făceam mențiunea că am aflat pentru prima dată de structură atunci când am avut întâlnirea cu șeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, domnul Borbély;  dânsul a menționat atunci existența forumului și modul în care se realizează legătura cu studenții români de pretutindeni. Iată, astăzi am avut oportunitatea să desfășurăm această activitate concret, la sediul Guvernului, și am putut să constat, împreună cu domnul ministru Câmpeanu, cât de mult interes există pentru activitatea și măsurile pe care le ia Guvernul, astfel încât să susținem modernizarea învățământului și să punem în funcțiune platformele și proiectele noastre de atragere a studenților să revină în țară după ce își termină studiile în străinătate. Cred că avem motive consistente să avem încredere și să le dăm încredere că Guvernul este angajat în acest efort comun. Practic, prin tot ceea ce facem nu vizăm altceva decât să putem să construim acel proiect de țară și să îl facem funcțional, în directă conexiune cu așteptările pe care ei le au. Au disponibilitatea să contribuie, să participe la activitățile și inițiativele guvernamentale și așteptăm cu foarte mare interes concretizarea propunerilor și viziunilor, astfel încât să fie integrate în proiectele guvernamentale. Sigur, fiecare dintre ei a reușit să atingă un nivel de performanță recunoscut internațional. Totul li se datorează pentru dedicarea și nivelul de ambiție pe care le au. De asemenea, totul se datorează și învățământului românesc, profesorilor din România care i-au pregătit și trebuie să recunoaștem acest aspect. Sigur, asta nu înseamnă că aici lucrurile sunt rezolvate. Nu, nu sunt rezolvate. Tocmai de aceea, proiectul România Educată trebuie să meargă mai departe, legile educației trebuie să finalizeze dezbaterile și trebuie adoptate la nivelul Guvernului pentru a putea fi înaintate Parlamentului pentru aprobare.

Cred, de asemenea, că este important să subliniem încă o dată rezultatele pe care tinerii români le obţin. Am avut o vară cu rezultate deosebite concursurile şi olimpiadele internaţionale la care elevii noştri au participat. Nu mai târziu de ieri, am avut lotul de elevi care au participat la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, rezultatele sunt remarcabile. Ieri am avut, de asemenea, o întâlnire, la sediul guvernului, cu sportivii români care ne-au adus din nou bucurie şi emoţie prin rezultatele pe care le-au obţinut la competiţiile europene şi mondiale la care au participat. Sunt doar câteva dintre argumentele pe care noi trebuie să le avem în vedere pentru a putea să continuăm să susţinem activitatea lor, să susţinem proiectele prin care să le asigurăm acel fundament prin care ei să poată să îşi manifeste cu încredere atât vocația personală, cât și încrederea că facem ceea ce trebuie pentru generația viitoare.

În deschiderea ședinței de guvern, am să merg mai departe cu un subiect atât de important pentru noi toți, și anume subiectul energiei. În momentul de față, continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii și am reușit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului, astfel încât să ne asigurăm că avem cantitățile de gaz necesare pentru iarna 2022 - 2023. Şi sunt convins că, așa cum ne-am asumat, prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanția unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că, pentru cetățenii țării noastre, pentru economia românească, avem cantitățile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 - 2023. Așa cum bine ştiți, săptămâna trecută am înființat Comitetul Interministerial care are ca obiect principal asigurarea rezilienței energetice pentru perioada următoare, precum și concretizarea investițiilor în energie. Sunt demersuri care au început să funcționeze, am primit deja rapoartele de la Ministerul Energiei în ceea ce privește proiectele care urmează să fie implementate pe termen scurt și pe termen mediu și lung și, de asemenea, am primit analiza pieței energetice de la Agenția Națională de Reglementare în Energie și, în acest moment, se desfășoară activitatea de analiză şi de identificare a soluțiilor, astfel încât, până pe data de 31 august, să avem încheiate toate activitățile subsecvente și să venim cu o decizie în acest sens. Domnule ministru Popescu, dacă doriți să completați.

Virgil Popescu: Da, domnule prim-ministru, așa cum ați spus și dumneavoastră înmagazinarea în depozite pentru iarnă a depășit cu mult graficul asumat. La 1 septembrie ar fi trebuit să avem 57% din capacitatea de depozitare totală a depozitelor din România, suntem deja la 70%; estimăm că în cursul lunii septembrie vom ajunge la acei 80% minim și continuăm să înmagazinăm. Fluxurile de intrare de gaze naturale în România sunt în parametrii normali. Nu există probleme cu intrarea sau cu aprovizionarea cu gaze naturale în acest moment. Sigur, pot să existe situaţii punctuale în piaţă care ar trebui sesizate şi, evident, cei care trebuie să vegheze asupra pieţei de gaze naturale să ia decizii de verificare. Cu privire la investiţiile din domeniul energetic, da, am trimis raportul, suntem în evaluarea proiectelor depuse pe PNRR. Suntem bucuroşi să avem foarte multe proiecte depuse; practic, a fost dublat numărul de proiecte faţă de valoarea iniţială a anvelopei financiare de 500 de milioane de euro, avem proiecte de peste un miliard de euro depuse; suntem în evaluare şi suntem convinşi că acest apel de proiecte va un succes. La sfârşitul acestui an, vrem să demarăm împreună cu Ministerul Agriculturii, cu Agenţia de Investiţii în Agricultură, acel proiect pentru agricultură, acele fonduri destinate industriei alimentare şi celor din agricultură, lucrăm la caietele de sarcini pentru a putea lansa prin fondul de modernizare; suntem din discuţie permanentă cu Consiliul Concurenţei pentru că acestea se vor aproba ca şi scheme de ajutor la nivelul Consiliului Concurenţei şi vrem să lansăm, aşa cum am promis, şi cu ajutorul AFIR-ului, care este distribuit la nivel național, aceste fonduri. Avem în continuare în lansare programul pentru UAT-uri de încălzire, de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare pentru UAT-uri - 380 de milioane de euro la dispoziţia UAT-urilor; până acum avem un singur proiect depus, este principiul "primul venit, primul servit". Am prelungit cu încă o lună termenul, la solicitarea Asociaţiei Municipiilor. Avem doar proiectul depus de către municipalitatea Constanţa, care, probabil, va intra în evaluare. Pe această cale, fac apel către municipalităţile care doresc să participe la acest apel să îşi finalizeze studiile de fezabilitate şi să poată participa la acest "call" de proiecte foarte important pentru a asigura o eficienţă a producerii energiei electrice şi termice în co-generare. Pe scurt, cam atât voiam să vă zic.

Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulţumesc, domnule ministru! Pe agenda şedinţei de astăzi a Guvernului se află dezbaterea şi aprobarea pachetului de legi ale justiţiei. Este un demers care s-a derulat pe parcursul ultimelor luni și s-a concretizat într-o activitate cât se poate de consistentă. Ştim cu toții dezbaterile din ultimii ani, care au generat atât opinii critice cât și favorabile. Cred că modul în care, procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet de legi reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate. Este un obiectiv pe care noi l-am asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență, dar și prin Mecanismul de Cooperare și Verificare. Cred că cel mai important de subliniat este faptul că, practic, prin aceste legi, nu facem nimic altceva decât să asigurăm consolidarea independenței justiției și, bineînțeles garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor români. Doresc să remarc efortul care s-a făcut la nivelul Ministerului Justiției și să îi mulțumesc domnului ministru, dar și echipei dumnealui, prezentă astăzi în sală. Totodată, doresc să mulțumesc tuturor instituțiilor care au contribuit la elaborarea acestui pachet de legi, la dezbaterea și analiza lor, și mă refer la Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, asociațiilor magistraților și societății civile, Consiliului Economic și Social și, nu în ultimul rând, Consiliului Legislativ. Tuturor le transmit mulțumirile personale și îl invit pe domnul ministru să facă precizările introductive înainte de intrarea în analiza pe pachetul de legi. Vă rog, domnule ministru.

Cătălin Predoiu: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Într-adevăr, legile justiției, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizare judiciară și Legea privind statutul CSM sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor și procurorilor, funcționalitatea instanțelor și a parchetelor noastre, dar și a Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, potrivit Constituției și, după părerea mea, cea mai importantă instituție în această constelație de instituții care au atribuții în sistemul judiciar. Într-un cuvânt, aceste trei legi sunt fundamentale pentru justiție și asta explică probabil și dificultățile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte care să le îmbunătățească și dezbaterile aprinse care au însoțit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a legilor justiției. Noi am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiției, ci decantate din discuțiile pe care le-am avut cu judecătorii și procurorii, cu reprezentanții lor, cu societatea civilă, și anume în primul rând independența justiției, independența judecătorilor și a procurorilor în cadrul competențelor specifice stabilite pentru fiecare dintre aceste cariere.

Apoi, un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de către sistemul judiciar în ultimii ani, care s-a cerut întărit, subliniat, îmbunătățit, a fost acela al separării carierelor de judecător și de procuror, ținând cont de funcțiunile constituționale ale fiecăruia dintre aceste profesii. Un alt principiu pe care l-am urmărit a fost responsabilizarea justiției în raport de propriile rezultate, în raport de propria funcționalitate, pentru că aici există în continuare așteptări neîmplinite din partea cetățenilor, a companiilor și chiar din partea sistemului însuși. Ați vorbit de maturitate, și sunt complet de acord cu ceea ce ați spus, cred că sistemul nostru judiciar a ajuns la o maturitate, a-și recunoaște propriile vulnerabilități, a le aborda în dezbateri cu controverse, dar, în orice caz, într-un sens constructiv. Este ceea ce am constatat pe parcursul acestor ultimelor 10 luni de discuții cu reprezentanții judecătorilor și procurorilor.

Și aș da doar câteva exemple de prevederi care tind să responsabilizeze acest sistem. Aş începe poate cu unul surprinzător, și anume o prevedere care anticipează transferul gestiunii și responsabilității bugetelor justiției de către Înalta Curte de Casație și Justiție, un obiectiv cerut constant de către judecători și procurori ca un element de întărire a independenței acestora, dar, fără îndoială, este și un element de responsabilizare în raport de cheltuire a fondurilor publice alocate justiției. Sigur, după aceleași reguli, în coordonare sub aspect financiar cu Ministerul de Finanțe, dar cu un rol sporit în alocarea resurselor pentru sistemul judiciar. Apoi, aș exemplifica faptul că, dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, în Magistratură se va intra, ca regulă, doar prin examen. Există o singură excepție, cu privire la magistrații pensionați, care ar putea fi reîncadrați acolo unde instanțele și parchetele suferă de deficit de personal. Deci, o excepție foarte limitată. Regula va fi intrarea magistratură cu examen și nu pe bază de interviu sau prin alte metode care în ultimii ani au avut un efect, după părerea noastră, a Ministerului Justiției, dar și a Consiliului Superior al Magistraturii, nedorit asupra calității actului de justiție.

Prescripția răspunderii disciplinare a crescut de la doi la trei ani. Am consolidat Inspecția Judiciară și am întărit rolul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în desemnarea propunerilor pentru funcțiile de procuror de rang înalt, în cadrul comisiei care urmează să funcționeze la Ministerul Justiției în acest scop.

Un alt principiu pe care l-am urmărit a fost întărirea coerenței unor dispoziții și aș da doar un singur exemplu, ca să nu lungesc dezbaterea tehnică pe care urmează să o discutăm și în cadrul ședinței și s-a discutat, după cum știți, foarte mult și în cadrul coaliției acest subiect. Am uniformizat regulile privind cooptarea procurorilor în cele două unități specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv, DNA și DIICOT. Existau acolo oarecare diferențe care nu erau justificate.

În fine, am urmărit și creșterea eficienței sistemului judiciar prin asumarea, din nou, de responsabilități. Am încercat, ca urmare a unor propuneri venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, să reglementăm proceduri care stimulează asumarea de responsabilități la nivelul conducerii instanțelor de judecată și a parchetelor, prin reformarea regulilor pentru promovarea efectivă prin aceste funcții. Nu știu dacă inovații este cuvântul cel mai potrivit, dar în orice caz noi am avut o serie de propuneri cu caracter de noutate, cum ar fi de exemplu o serie de articole care tind să contureze rolul important, esențial, pe care Înalta Curte de Casație și Justiție îl are în sistemul judiciar. Am făcut acest lucru discutând cu reprezentanții Înaltei Curți și ai CSM, ținând cont de propunerile acestora. E probabil un început de drum, depinde foarte mult de modul în care aceste legi se vor așeza în practică și vor funcționa.

Aș vrea, cu permisiunea dumneavoastră și a colegilor, să mă refer la un punct care a fost îndelung dezbătut în ultimele două, trei săptămâni, respectiv la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, pentru orice judecător și orice procuror. Și aș vrea să afirm cu textele în față, pe masă, că în niciun articol din aceste trei legi, niciun aliniat, nicio interpretare, nicio nuanță, nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, așa cum o stabilește neștirbit art. 147, alin. 4 din Constituția României. Deciziile Curții Constituționale, odată publicate în Monitorul Oficial, au caracter general de obligativitate și se produc efecte numai pentru viitor. Deci, repet - nici o atingere nu s-a adus acestui articol. Toate deciziile Curții Constituționale sunt și rămân obligatorii așa cum le stabilește Constituția, după cum spuneam. Există un întreg capitol consacrat răspunderii disciplinare, iar orice judecător, ca şi procuror, sunt ținuți de respectarea acestui principiu. Există texte care stabilesc răspunderi în caz de încălcare nu numai a deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi a prevederilor obligatorii ale legilor, a altor izvoare de drept obligatorii, Aa cita aici cu precizie art.272, alin. 1, lit. s, care, în coroborare cu art. 273, care trimite precis la jurisprudența în materie, stabilește obligații clare pentru magistrați.

De asemenea, nici o prevedere din această lege nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană. Integrarea euroatlantică face obiectul unui titlu din Constituția României, Titlul VI, articolele 148 - 149 și ele sunt neatinse. Aceste legi nu au de-a face cu acel capitol, cu acel regim juridic care e stabilit, cum spuneam, de Constituție și de tratatele la care România este parte, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană și Tratatul de funcționare a Uniunii Europene și alte tratate.

Deci, această dezbatere a fost utilă, după părerea mea, dar temerea că prin aceste legi noi aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, este, conform textelor, nejustificat. În sfârșit, așa cum ați subliniat și dumneavoastră, a existat o dezbatere solidă într-o primă fază asupra proiectelor din versiunea 2020, între septembrie 2020 şi aprilie 2021, apoi proiectele au a avut o perioadă de stagnare. A fost reluată munca asupra lor în cadrul Ministrului Justiției în decembrie - ianuarie, anul acesta, în ianuarie 2022. A mai existat o dezbatere publică în mai - iunie 2022, după consultările pe care le-am avut cu Comisia Europeană, la solicitarea asociațiilor de magistrați și a Consiliului Superior al Magistraturii, dezbatere publică în care noi am analizat, cu echipa de la minister, nu mai puțin de peste 800 de amendamente inventariate precis de la fiecare instituție pe care dumneavoastră le-ați menționat.

Aș vrea, de asemenea, să subliniez că în cadrul consultărilor cu Comisia Europeană, proiectele n-au suferit modificări radicale sau esențiale, așa cum iarăși a fost o dezbatere, o temere în dezbaterea publică. Nu s-a pus problema ca noi să redactăm aceste legi cu Comisia Europeană și s-a pus problema un exercițiu normal, democratic, firesc, suveran, dacă tot s-a menționat acest termen, cu partenerii noștri europeni, în care am dezbătut idei, principii și s-a urmărit compatibilizarea acestor legi cu nevoile magistraturii, cu propunerile făcute dinspre magistratură, nu mai Consiliul Superior al Magistraturii, dar și ale asociațiilor. Aș vrea, de asemenea, să subliniez că un proiect de lege până la urmă este un proiect de lege, nu este un produs finit, şi a-l considera un produs finit pe parcursul dezbaterilor publice e chiar o idee nedemocratică, pentru că exclude rolul Parlamentului. Acolo se va stabili în final cum vor arăta legile pe baza acestor propuneri și că este imposibil și, aș spune eu, chiar de nedorit ca un proiect să întrunească toate doleanțele actorilor legitimi interesați de respectivul proiect. Sunt propuneri pe care noi le-am primit, pentru că le-am trecut prin filtrul viziunii ministerului, descrise prin principiile enunțate în prealabil, sunt propuneri pe care noi le-am respins sau față de care avem rezerve, eventual mai reflectăm la Parlament asupra lor.

Ce am încercat noi prin aceste proiecte, dincolo de aspectul tehnic, a fost să ajungem într-un punct de echilibru între viziunile care domină, la ora aceasta, magistratura română. Nu aș vrea să etichetez eu aceste viziuni, ambele au argumentele lor în privința diferitelor instituții, dar noi am considerat că ideal este să ajungem într-un punct de echilibru, pentru că ceea ce ne dorim prin aceste proiecte fie să și reconciliem o serie de puncte de vedere divergente din magistratură, să închidem falii care au existat în ultimii ani, uneori acut, în dezbaterea din cadrul CSM și din magistratură sau dintre magistratură și societate, în special legat de răspunderea magistraților, dar nu numai, şi să construim pe această bază. Dați-mi voie să mulțumesc și eu, în încheiere, instituțiilor pe care dumneavoastră le-ați enumerat, nu o mai fac și eu, sunt cunoscute. În mod special, aș vrea să mulțumesc echipei Ministerului Justiției. Fără acești profesioniști, care au dedicat multe ore din zi și, uneori, din noapte, proiectelor, nu am fi putut avea această discuție. Mulțumesc, de asemenea, Secretariatului General al Guvernului, care ne-a sprijinit pe parcursul acestui proiect. Vă mulțumesc!

Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule ministru. Îmi exprim încă o dată convingerea că întreg demersul s-a încadrat în respectarea principiilor și normelor juridice, așa cum le-ați menționat, şi, de asemenea, să-mi exprim convingerea că, odată finalizat demersul, reușim să ieșim de sub mecanismul de control și verificare, și, de asemenea, să putem să facilităm decizia pe care toți românii o așteaptă de atât de mult timp, decizia integrării în Spațiul Schengen. Vă mulțumesc!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe