Actualitate

Miercuri, 07 Septembrie 2022

Ședința de guvern din 7 septembrie

Galerie foto

Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la începutul ședinței de guvern

[Check against delivery]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! O să începem şedinţa de guvern cu câteva mesaje legate de situaţia creată, ieri, odată cu oprirea zborurilor companiei Blue Air şi din această cauză mai mulți cetățeni români au rămas blocați în mai multe aeroporturi şi în acest sens începând de aseară am luat decizia să intervenim pentru a sprijini cetățenii români. Ei sunt clar afectați de suspendarea acestor zboruri şi ministerele de linie au întreprins măsurile necesare astfel încât să putem să-i sprijinim să revină acasă. Toate aceste demersuri trebuie făcute cu respectarea legii şi fondurile alocate de la bugetul de stat trebuie recuperate de la compania care a generat această situaţie. Ca atare, în acest sens, rog ANPC să urmărească şi să monitorizeze îndeaproape întregul proces, iar la nivelul ministerelor de linie să asigurăm funcţionarea tuturor structurilor care au fost nominalizate să se ocupe de această situaţie, 24 de ore, pe toată perioada în care va fi activă hotărârea de guvern pe care o vom adopta în şedinţa de astăzi. V-aş ruga, domnule viceprim-ministru, să ne daţi ultimele detalii. De la MAE am primit centralizatorul în această dimineață și 2.098 de cetățeni români au apelat la serviciile consulare. Vă rog, deci, să avem datele referitoare la modul în care soluționăm această situaţie.

Sorin Grindeanu: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Aşa cum aţi anunţat, astăzi avem pe ordinea de zi Hotărârea de Guvern privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022 pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în vederea suportării costurilor pentru repatrierea unor cetățeni români, precum şi pentru acordarea unui ajutor financiar de urgenţă. Astăzi vom adopta această hotărâre de guvern şi așa cum spuneam se află pe ordinea de zi. Dar, domnule prim-ministru, cred că merită să facem câteva precizări, şi anume: avem un regulament european care se aplică tuturor companiilor din acest domeniu din Europa. Acest regulament spune, printre altele, şi faptul că în cazul unor anulări de zboruri sau întârzieri mai mari de şase ore călătorii pot să ceară despăgubiri la compania respectivă. Acest lucru se aplică și companiei Blue Air. Asta este o chestiune care ține, repet, de regulamente europene și vorbim de o companie privată, Blue Air, o companie care, chiar dacă a primit un ajutor în anul 2020 de vreo 300 de milioane în acea perioadă, și pe care statul trebuie să-l recupereze și vă mulţumesc că ați  dat sarcină către anumite structuri guvernamentale și către ANPC, dar eu cred că e cazul și către ANAF și către celelalte instituții care se ocupă de recuperarea acestor datorii.

Nicolae-Ionel Ciucă: Absolut toate instituțiile trebuie să se implice în recuperarea tuturor datoriilor către stat, indiferent de companie.

Sorin Grindeanu: În acest moment știu că se află această companie într-o procedură de concordat și domnul ministru al finanțelor probabil cunoaște în detaliu acest lucru, dar, repet, vorbim de relații comerciale, vorbim de regulamente europene, dar, totodată, Guvernul României trebuie să se preocupe de cetățenii săi, aflați într-o situație deosebită și tocmai de aceea, urmare a deciziilor dumneavoastră și de aseară, și din această dimineață, am promovat această hotărâre de guvern. Sigur, va trebui și se lucrează la punerea în funcțiune a unui mecanism, pentru că lucrurile nu sunt simple, să mergi să găsești sloturi în fiecare aeroport, să poți să aterizezi, să preiei călătorii, să găsești pe un alt aeroport, dar colegii mei și colegii de la Tarom, și ceilalți din acest domeniu încearcă să pună la punct acest mecanism, astfel încât să putem să depășim această situație creată ieri după-masă.

Nicolae-Ionel Ciucă: Îmi cer scuze că vă întrerup, dar, din păcate, toate aceste precizări ale dumneavoastră trebuie să se alinieze foarte bine la o situație oricum nefuncțională, ținând cont de problemele care se petrec în tot ceea ce înseamnă zborurile și am văzut că pe toate aeroporturile sunt probleme și toate companiile aeriene au probleme în asigurarea zborurilor la timp sau chiar unele au fost anulate. Este clar o situație dificilă, motiv pentru care încă o dată subliniez: toate instituțiile, toate ministerele de linie se vor implica și se vor coordona astfel încât să putem să îi aducem pe cetățenii români cât mai repede acasă. Și așa cum s-a derulat activitatea în serviciul consular, doresc și de-acum înainte să avem aceeași continuitate și coerență în asigurarea serviciilor. 

Aprobăm astăzi, așa cum ne-am asumat, săptămâna trecută, prin hotărâre de guvern planul de iarnă pentru asigurarea continuității furnizării energiei electrice pentru iarnă. Domnule secretar de stat, vă rog să precizați elementele principale ale planului.

Dan Dragoș Drăgan: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Având în vedere importanța sectorului energetic în economia națională și asigurarea funcționării stabile și în siguranță a sistemului electroenergetic naţional, în mod permanent, în orice condiții și situații existente, cu atât mai mult în contextul actual în care întreaga regiune este afectată de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale și totodată având în vedere seceta hidrologică severă, este necesară întocmirea unor prognoze pe diferite tipuri de orizont de timp cu privire la evoluția cererii și a producției de energie electrică, a perspectivelor de aprovizionare cu energie pentru toate domeniile de activitate, precum și corelarea acestora cu posibilitățile de acoperire a cerințelor, avându-se în vedere dezvoltarea în permanență și durabilă a sectorului energetic. Obiectivele principale ale programului de iarnă sunt evaluarea consumului de energie electrică a țării, în perioada 1 noiembrie 2022 - 31 martie 2020, evaluare care are ca obiectiv satisfacerea cerințelor acestuia la parametri de calitate și siguranță în alimentare, în condițiile funcționării stabile și în siguranță a sistemului electroenergetic naţional, precum stabilirea totodată și a resurselor energetice necesare acoperirii consumului, precum și evaluarea resurselor financiare necesare. Documentul a fost întocmit pe baza evoluției consumului de energie electrică realizată în anii anteriori, a analizării prognozelor realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză și de Dispecerul Energetic Național. Toată această prognoză a avut la bază asigurarea dimensionării corespunzătoare și în același timp necesară a stocurilor de combustibil precum și a volumelor de apă în marile lacuri de acumulare la data de 1 noiembrie 2022. La stabilirea volumelor de apă în marile lacuri de acumulare pentru perioada noiembrie 2022 - martie 2023 s-a avut în vedere prognoza meteorologică realizată de Administrația Națională de Meteorologie și prognoza hidrologică, realizată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Ceea ce este important că în aceste condiţii prognoza de consum realizată de Dispecerul Energetic Naţional pentru intervalul noiembrie 2022-martie 2023 este de 26.170 de GWh în medie cu cca 0,7% mai mic decât volumul înregistrat în perioada similară a anului precedent. Proiectul de act normativ prevede totodată măsuri atât pentru operatorii economici din sistemul electroenergetic naţional, cât şi pentru instituţiile implicate, precum şi constituirea Comandamentului Energetic de Iarnă, în vederea monitorizării adecvate a Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale în perioada precizată, respectiv 1 noiembrie 2022-31 martie 2023. Comandamentul are ca obiectiv înfiinţarea şi identificarea situațiilor de disfuncționalitate ce pot apărea în cadrul sectorului energetic şi cel al gazelor naturale şi stabilirea măsurilor operative, altele decât cele administrative, privind asigurarea nivelului de siguranţă şi securitate în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale, precum şi măsuri operative necesare a fi luate cu privire la stocurile de combustibil. Ori de câte ori situaţia o va impune Comandamentul Energetic de Iarnă va informa Guvernul asupra măsurilor de mai sus, precum şi a problemelor ce nu pot fi soluționate în cadrul comandamentului.

Nicolae-Ionel Ciucă: Având în vedere că toţi cei care sunt cuprinși cu responsabilităţi în plan vor lua la cunoștință odată ce el va fi aprobat, astăzi, prin HG, nu mai târziu de sfârșitul săptămânii viitoare vreau să avem o întâlnire a Comitetului de Iarnă în care să discutăm în detaliu măsurile pe care trebuie să le avem în vedere şi, desigur, celelalte elemente care trebuie coroborate cu Comitetul Interministerial pentru Reziliența Energetică şi Implementarea Proiectelor în Sistemul Energetic. Practic, în acest moment, odată cu OUG aprobată săptămâna trecută, am reușit să echilibrăm pachetul de măsuri pentru a putea să gestionăm aşa cum se cuvine asigurarea cu energie, menținerea costului final pentru consumatorii casnici și pentru IMM-uri și industria alimentară. De asemenea, cred că este important să subliniem din nou că cetățenii vulnerabili vor menține același cost la plata energiei. De asemenea, la plata gazelor, asigurarea este cât se poate de clară. Nu cred că cetățenii trebuie să își facă probleme din acest punct de vedere. De asemenea, la nivelul IMM-urilor, orice problemă care va apărea după intrarea în vigoare a ordonanței și după ce, pe data de 9, vom avea decizia de la nivelul Comisiei Europene, urmează ca în funcție de aceste elemente noi de decizie să procedăm la completarea ordonanței de urgență a guvernului.

Un alt subiect important pentru agenda de astăzi a ședinței de guvern este aprobarea programului social de interes național de susținere a cuplurilor și persoanelor singure pentru creșterea natalității. Practic, completăm astăzi setul de politici guvernamentale pentru susținerea familiilor tinere cu un program destinat creșterii natalității. Am discutat la nivelul guvernului - este o problemă. Am putut să constatăm cu toții intrarea într-un declin a natalității, așa cum arată cifrele de la finele anului trecut. Nici anul acesta nu putem spune că avem progres. Mai mult decât atât, prin programul de guvernare ne-am asumat să dezvoltăm politici care să ducă la creșterea natalității și, în sensul acesta, au fost asumate o serie de programe, inclusiv în Pachetul „Sprijin pentru România”. Sunt programe denumite foarte clar, programele „Family Start” și programele „Student Invest”. Ele urmează să fie finanțate. În acest sens, doamnă ministru, vă rog să faceți precizări legate de elementele principale din conținutul hotărârii de guvern de astăzi.

Gabriela Firea: Mulțumesc, domnule prim-ministru, și pentru cuvântul dat, și pentru întreaga susținere în legătură cu aceste proiecte care încearcă, prin efort guvernamental, să stopeze declinul demografic. Din păcate, în România, anul trecut s-au născut cei mai puțini copii, 180.000, iar anul acesta, cu 20% mai puțin, până acum, dacă este să ne referim la cifrele de anul trecut. Practic, așa cum ați subliniat și dumneavoastră, nu înregistrăm o îmbunătățire, ci, dimpotrivă, o înrăutățire a situației. Sunt cauze multiple pentru care tinerii din România ori amână momentul în care decid să aibă copii, ori, de cele mai multe ori, situația financiară este cea care îi împiedică să decidă să aibă copii sau dacă au unul, renunță să mai aibă doi sau trei copii. Dar, în ultimii ani, există și o altă mare problemă legată de domeniul sănătății, și anume infertilitatea. Unul din cinci cupluri din România este infertil. Sunt informații furnizate de către specialiști, nu sunt unele care sunt preluate din surse neverificate și atunci toate statele europene fac eforturi pentru a încerca să susțină cuplurile căsătorite sau nu sau femeile care suferă de această afecțiune, și anume infertilitatea, și sunt în imposibilitatea de a-și plăti aceste tratamente, care sunt destul de costisitoare.

Și atunci, foarte pe scurt, proiectul de astăzi pe care sper să-l adoptăm, exact țintit aici vine, și anume un sprijin de 15.000 de lei pentru acoperirea întregii proceduri de fertilizare in vitro pentru cuplurile sau femeile singure care vor să apeleze la acest tratament în urma căruia, cu șanse mari de reușită, deci într-un procent foarte mare, aceste femei ajung mame și care, în acest moment, sunt împiedicate din cauza resurselor financiare, chiar dacă și-ar dori să urmeze această procedură. Mai multe detalii voi furniza în cadrul ședinței de guvern și în perioada următoare, deoarece ordinul comun al Ministerului Familiei și al Ministerului Muncii sperăm să apară în câteva zile, deja, până la sfârșitul anului, să avem primele beneficiare. Vă mulțumesc încă o dată pentru toată susținere!

Nicolae-Ionel Ciucă: Şi eu vă mulțumesc. Cu certitudine vom aproba astăzi hotărârea de guvern. Important este ca, ulterior, să monitorizăm punerea ei în practică. Fondurile necesare sunt asigurate, ca atare, nu ar trebui să avem probleme. Domnule ministru Daea, aș dori să punctăm câteva chestiuni pentru că, așa cum ați anunțat, campania la păioase s-a încheiat. Suntem în plină desfășurare cu campania de toamnă, urmează să se încheie și sunt convins că aţi luat toate măsurile, astfel încât să se deruleze așa cum cum se cuvine. Ceea ce doresc să subliniez este nevoia de a asigura tot ceea ce este necesar pentru a putea să coordonăm cum se cuvine siguranța alimentară și să ne pregătim pentru iarna care vine și, desigur, să ne pregătim pentru anul agricol 2023.

Sunt câteva chestiuni care au rezultat în urma întâlnirilor pe care le-am avut cu mediul de afaceri și, desigur, cu o serie dintre companiile care au ca activitate principală partea aceasta de retail şi asigurarea de produse alimentare. Din datele statistice reiese cât se poate de clar și neplăcut, în același timp, faptul că România continuă să importe o cantitate foarte mare de alimente. Încă avem probleme cu asigurarea cărnii de porc, motiv pentru care cred că unul dintre argumentele pe care am să vă rog să îl și comentați este cel legat de pesta porcină care continuă să afecteze acest domeniu de producție și trebuie ca împreună cu ANSVSA să luăm măsurile care se cuvin, astfel încât fermierii români să poată să-și reia activitatea, să asigurăm materialul genetic, așa cum am stabilit în deciziile trecute în guvern, și să putem să avem un sector al acestui domeniu revitalizat și în măsură să asigure cantitățile de carne de porc necesare consumului cetățenilor, pe de o parte, iar de cealaltă parte, există deja o serie de subiecte legate de prețurile de dumping la grâu și alte produse cerealiere, situație care, practice, este creată de întreg procesul acesta de tranzit, România fiind principala poartă de tranzit pentru cereale în momentul de față, cel puțin pentru cerealele din Ucraina. Ca atare, vă rog, domnule ministru, să luăm toate măsurile care se impun, astfel încât să putem să exercităm controlul, prin instituţiile statului, asupra acestor aspecte. Vă rog.

Petre Daea: În primul rând, vă mulţumesc domnule prim-ministru, pentru că aţi desenat deja drumul pe care noi trebuie să-l urmăm vizavi de interesul statal pe care îl avem şi răspunderea ministerială şi guvernamentală de a asigura ceea ce trebuie în societate şi, în acelaşi timp, să fim atenți pe balanța comercială, avându-se în vedere starea de fapt la care dvs. aţi făcut referire, pe bună dreptate.

Vreau să vă informez că, la această data, culturile de cereale păioase, sunt la adăpost, ca producție. Spun la adăpost, pentru că am înmagazinat, până la această data, nouă milioane de tone de grâu, ceea ce asigură consumul intern și disponibilitățile pentru export. Evident că am trecut la recoltatul culturilor prășitoare, în primul rând, la floarea soarelui, care, la această data, este în procent de 45% adunată din teren și înmagazinată. Vă pot informa că, până la această dată, pe situațiile pe care noi le avem culese de la fața locului rezultă faptul că vom avea cantitatea necesară de sămânță de floarea soarelui pentru a asigura prin procesare necesarul de consum pentru țară și disponibilități pentru export. Sigur, suntem la început la recoltatul porumbului, la numai  7%, producțiile sunt diferite de la un județ la altul. Aici această cultură a fost mai puternic afectată și vom putea trage o concluzie atunci când vom trece de 50% vizavi de producția pe care o prognozăm, dar, în orice caz, și aici, cu toate că am trecut printr-o perioadă extrem de grea și dumneavoastră cunoașteți foarte bine, și județele, de asemenea, oamenii care conduc activitățile în teren cunosc aceste lucruri, cu toate acestea, avem posibilitatea să ne asigurăm consumul intern. Vom fi mai puțin prezenți cu această cereală la export, știindu-se că România, fiind una din țările cu potențial de producții la cereale, în general și, evident, cu un aport substanțial de export în bazinul acesta al Mării Negre, unde concurăm cu cele două ţări fanion, înțelegând aici Rusia și Ucraina, care creează și, din acest punct de vedere, atât al producției, dar mai ales al contextului actual, o serie întreagă de probleme privind fluxurile comerciale. În acest sens, v-am informat și vă informez și acum că, în fiecare săptămână, avem întâlniri cu cele verigi ale lanțului acesta de producție, comercializare și reglare a balanței comerciale, cu producătorii, cu traderii și cu procesatorii, în așa fel încât să stăpânim situația din teren, să vedem care sunt stocurile de produse, să luăm deciziile la timp, pentru a putea fi în concordanță cu nevoile și cu interesele țării.

Nicolae-Ionel Ciucă: Aici, este vorba să nu fie afectați fermierii români, care, oricum, în momentul de față, întâmpină problemele generate de secetă și de prețul la îngrășăminte, motiv pentru care cred că este necesar ca la nivelul Ministerului Agriculturii să avem o adaptare a politicilor cât se poate de clară și, sigur, așa cum ați spus, discuțiile pe care trebuie să le aveți în continuare cu fermierii, traderii și distribuitorii.

Petre Daea: Vă mulțumesc. Deja am un material pe care sigur, înainte de a-l duce în guvern, trebuie să vă informez, pentru a putea să intervenim în situația aceasta dificilă pe care o au fermierii, mai ales în zonele unde au fost grav afectate, în așa fel încât să creăm confortul financiar pentru a putea merge în continuare la realizarea lucrărilor din această toamnă. Referitor la acest aspect, pentru că, iată, în campanie de toamnă se succed o serie întreagă de lucrări; practic, se măsoară prin producție anul agricol 2021-2022, dar se pun bazele anului agricol 2022-2023,  Spre bucuria noastră, pentru că este o bucurie că am putut să beneficiem în ultima perioadă de ploi aproape pe întreg teritoriul țării, mai sunt câteva insule și, din nefericire, tocmai în zonele care au fost afectate profund în acest an, cu excepția acelor zone, cantitățile de precipitații ne-au permis să pornim lucrarea în câmp și să începem însămânțatul culturilor care se așază în epoca optimă acum, vorbesc de rapiță și, în operativa zilnică, iată că avem o viteză de lucru care a ajuns acum să ne dea nouă conturul activității, ceea ce înseamnă la peste 60% însămânțată rapița. Sunt speranțe și măsurile pe care le-am luat. Pe de o parte, măsurile pe care le-am luat, din punct de vedere agrotehnic, și de deciziile pe care le-am luat din punct de vedere al actelor normative și la care dumneavoastră ne-ați ajutat foarte mult, aprobând atât actul pentru motorină în așa fel încât să avem necesarul de motorină pentru executarea lucrărilor și nu numai acestea; suntem în derulare cu alte forme de sprijin, în așa fel încât să putem să realizăm sprijinul, să dăm acest ajutor fermierilor, să poată să ajungă în situația de a însămânța programul de cultură pe care îl are fiecare şi la nivelul ţării se ridică undeva la trei milioane hectare pe care trebuie să le însămânțăm în această toamnă.

Referitor la situația pe care o avem din punct de vedere al procesatorilor, așa cum mi-ați dat ca sarcină în guvern să proiectez un act normativ pentru a putea să sprijinim procesarea, în așa fel încât să avem valoare adăugată în România și, evident, prin acest mecanism putem și să atragem cantitățile de grâu de la producătorii agricoli vizavi de această amprentă a situației pe care o avem cu Ucraina, cu fluxurile de cereale care ies din zona noastră, actul normativ își termină perioada de verificare publică și săptămâna viitoare îl transmitem la Comisia Europeană, în așa fel încât să primim aprobarea necesară pentru a veni la timp cu el. Procesatorii știu acest lucru, din discuțiile pe care le-am avut cu dumnealor, au apreciat această măsură pe care a luat-o Guvernul și pe care o au în vedere s-o materializeze în urma validării acestui instrument de la Uniunea Europeană și, din acest punct de vedere, zic eu că suntem pe drumul cel bun.

Referitor la efectivele de animale și aici sigur, am discutat zilele acestea cu președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor despre situația pe care o avem privind pesta porcină africană - înțeleg că va fi și dumnealui astăzi în Guvernul României sau este pe aici. În colaborarea instituțională avem în vedere, pe de o parte, stoparea focarelor de pestă porcină, care, din nefericire, sunt în România și în ultima perioadă s-au înmulțit. Pe de altă parte, în portofoliul Ministerului Agriculturii, există această preocupare pentru creșterea efectivelor de bază a materialului-matcă pentru a putea realiza efectivele de porci, practic, purcei în România, în așa fel încât să reluăm ce procesul de repopulare a complexelor și nu numai a complexelor. Avem actul normativ pe care dumneavoastră l-ați aprobat, cele două acte normative, atât pentru suine, cât și în domeniul agriculturii. Ele sunt în aplicare, lucrăm efectiv, direct cu cei interesați, în așa fel încât să eliminăm orice neînțelegere, pentru că este un program la început și trebuie pregătit, încălzit și aplicat în așa fel încât să putem să refacem efectivele de suine în România, pentru că am pierdut, din nefericire, în ultima perioadă de timp, în ultimii doi ani de zile, peste un 1.200.000 de capete de porci și sigur că asta își pune amprenta pe procesul de prelucrare, de sacrificare și, de aici, balanța pe care o avem din punct de vedere al produselor agro-alimentare.

De asemenea, avem în vedere, printr-o analiză atentă, ce înseamnă structura importurilor în România. Pe programele pe care noi le-am instituit, socotim că suntem pe un drum bun și putem să contracarăm această situație pe care o avem, e adevărat, într-un context mai nepotrivit, în condițiile în care balanța de export sau, mai bine zis, cantitățile de export la cereale vor fi mai mici decât anul viitor. Într-o analiză directă și într-o cifră care ne dă de gândit, rezultă faptul că la ora actuală noi exportăm producție fizică în jur de 8 milioane de tone și importăm în jur de 4 milioane și ceva tone. Iată că trebuie să restructurăm...

Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, îmi cer scuze că vă întrerup. Despre asta discutăm. Nu întâmplător am ridicat acest subiect, pentru că partea aceasta de balanță comercială este cât se poate de defavorabilă nouă, cetățeanului român, și, desigur, bugetului de stat, în condițiile în care avem materie primă, avem tot ce ne trebuie, doar că trebuie să vedem cum le punem în procesul acesta de prelucrare. Iar pentru aceasta, vă rog foarte mult ca, în maxim două săptămâni de zile, să veniți, împreună cu Ministerul Economiei, cu un plan de măsuri în care să stabilim foarte clar direcțiile pe care trebuie să acționăm, iar, împreună cu ANSVSA, cu un plan prin care să concretizăm, eventual să readaptăm măsurile de combatere a pestei porcine și de stimulare a creșterii suinelor în ferme sau în complexe, așa cum ați spus mai devreme.

Petre Daea: Am înțeles, domnule prim-ministru.

Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc foarte mult. Ieri, după-amiază, am participat împreună cu ministrul educației, ministrul fondurilor europene, cu ministrul economiei și am lăsat la urmă ministrul digitalizării, pentru că a fost gazda acestui forum "România viitorului". Am participat din dorința de a avea un dialog cu cei care sunt implicați în tot ceea ce înseamnă sectorul de cercetare și să primim datele și informațiile în urma unui proiect, care s-a desfășurat cu finanțare de la Banca Mondială. Există date foarte clar, pe care trebuie să le folosim și pe care trebuie să le analizăm la nivelul fiecărui minister responsabil. Datele nu sunt toate așa cum ne-am dori și avem nevoie să putem să reorientăm și să reactivăm tot ceea ce înseamnă domeniul de cercetare-inovare. Există voință, există resursa umană și am văzut o serie întreagă de proiecte, o serie întreagă de inovații și invenții, dar, în același timp există și probleme pe care oamenii, cercetătorii, profesorii, studenții, reprezentanții companiilor private le-au ridicat și avem nevoie să armonizăm întreg cadrul legislativ, astfel încât să putem să facilităm dezvoltarea și să dăm speranțe tuturor celor care își sacrifică timpul și tot ceea ce au, astfel încât să-și vadă o idee împlinită; ar fi mare păcat dacă nu reușim ca toate aceste proiecte să nu-și găsească aplicabilitatea într-un domeniu sau altul. Am putut să văd partea aceasta de dezamăgire a oamenilor pentru că nu s-a reușit ca din ceea ce au realizat până acum să se implementeze în practică.

Cred că, așa cum s-a demarat acum, coordonarea și cooperarea cu mediul de afaceri, cu implicarea mediului privat, dar și a mediului public de stat în tot acest ansamblu de obiective pe care noi ni le propunem, trebuie să aibă o finalitate, iar finalitatea nu se poate face decât prin coordonarea celor patru ministere şi cred că nu sunt doar cele patru, sunt o serie întreagă. Am văzut inovații și în domeniul mediului, am văzut invenții și inovații în domeniul construcțiilor. Sunt foarte multe domenii care pot să fie dezvoltate și, încă o dată, ar fi păcat, pentru că avem tradiție, avem istorie, iar voința și pasiunea acestor oameni trebuie să se materializeze într-un fel sau altul. Ca atare, așa cum am discutat aseară, domnilor miniștri, avem fonduri europene, avem fonduri de la bugetul de stat, am aprobat o strategie. Îl rog pe domnul ministru Burduja - mă rog, nu este aici -, dar vă rog, domnule secretar general, să faceți în așa fel încât să vă coordonați cu celelalte ministere, iar strategia pe care am aprobat-o să se concretizeze într-un plan, nu mai târziu de jumătatea lunii octombrie. Vă mulțumesc.

Constantin Saragea: Desigur, așa vom proceda, domnule prim-ministru. Mulțumim.

 

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe