Actualitate

Sâmbătă, 03 Octombrie 2015

Vizita oficială în Regatul Haşemit al Iordaniei a primului-ministru Victor Ponta

Galerie foto

Vizita premierului Victor Ponta la tabăra de refugiați de la Zaatari, Iordania

Vizita premierului Victor Ponta la Centrul Național pentru Securitate și Managementul Crizelor

 

Întâlnirea primului-ministru Victor Ponta cu Majestatea Sa Regele Abdullah al II-lea al Regatului Haşemit al Iordaniei

 

Întâlnirea primului-ministru Victor Ponta cu reprezentanții Camerei de Comerț a Regatului Hașemit al Iordaniei

 

Întâlnirea premierului Victor Ponta cu reprezentanţi ai Consiliului Oamenilor de Afaceri Irakieni

Declarații de presă comune ale premierului Victor Ponta și ale omologului său iordanian, Abdullah Ensour

 

Abdullah Ensour: Am onoarea şi plăcerea să urez bun venit presei. Bineînţeles că am extins cele mai calde urări de bun venit Excelenţei Sale, prim-ministrul României şi delegaţiei române. În mod necesar, am subliniat cât de multă importanţă acordăm acestei vizite. Revitalizăm relaţiile bilaterale dintre România şi Iordania, relaţii care durează din anul 1965. Am menţionat anterior că aveam relaţii cu România la nivel diplomatic în vremuri în care nu aveam decât, probabil, două-trei duzini de ambasadori în lumea întreagă. Aceste relaţii sunt bazate pe cooperare, pe interesul reciproc şi pe înţelegere la nivel politic şi diplomatic. Vă urez încă o dată bun venit dumneavoastră şi delegației dumneavoastră. Sunt gata să răspund întrebărilor.

Victor Ponta: Domnule prim-ministru, vreau să spun încă o dată cât de onorat sunt să mă aflu aici, în Amman, după 20 de ani de la ultima vizită a premierului României şi, aşa cum a subliniat şi ministrul de externe, problema este că noi ne considerăm prieteni foarte buni şi acesta este motivul pentru care am spus întotdeauna că suntem împreună, că suntem prieteni, că nu trebuie să ne vedem unul cu altul extrem de des, dar cred că asta este o greșeală, pentru că eu consider că chiar ar trebui să ne vedem mai des, ar trebui să colaborăm mai mult decât am făcut-o în anii trecuți. Trăim din nou experiența pozitivă a relațiilor noastre bilaterale de la începutul relațiilor noastre oficiale, în anii '60 şi '70. Consider că România poate să facă mult mai multe decât a făcut până acum şi putem folosi aceste excelente relații între Iordania şi România în multe domenii. Din acest motiv am venit aici însoțit de unii dintre colegii mei: ministrul de externe şi, bineînțeles, ministrul agriculturii, ministrul economiei şi ministrul sănătății. Am fost extrem de mândru şi fericit să îl aud pe domnul ministru iordanian al sănătății vorbind în limba română. De asemenea, ca pe mulți alți cetățeni iordanieni care au studiat în România şi care iubesc România şi vorbesc limba română. Sunt recunoscător pentru faptul că în Iordania sunt foarte multe familii mixte care duc un trai fericit şi vă asigur, domnule prim-ministru, că poate cel mai bine integrată în România este comunitatea iordaniană şi este o comunitate foarte apreciată şi respectată. Consider că putem colabora în foarte multe domenii, putem colabora mai strâns, putem fi cu mult mai eficienți. Dar sunt două mesaje speciale pe care vreau să le subliniez în timpul vizitei mele şi voi face acest lucru şi mâine, când voi fi primit de Majestatea Sa, Regele Iordaniei. În primul rând, noi, europenii şi lumea întreagă, ar trebui să vă elogiem şi să ne exprimăm solidaritatea pentru faptul că vă confruntați cu criza refugiaților cu mult mai intens şi profund decât o face Europa şi multe alte ţări ale lumii. Aveţi deja 1,4 milioane de refugiați sirieni într-o ţară de mărime medie şi, în Europa, nouă ne este foarte greu să acomodăm 6.000 sau 10.000 - acesta fiind pentru dumneavoastră doar cifra pentru o zi, 5.000 de refugiați. Este de datoria noastră, a lumii civilizate, să înţelegem cât de dificil vă este, să vă apreciem eforturile şi să vă sprijinim în aceste eforturi. Din acest motiv, am adus un mic ajutor din partea Guvernului României pentru taberele de refugiați. Este doar un gest simbolic, dar cred că atât Europa, cât şi comunitatea internațională ar trebui să aprecieze eforturile dvs. şi ar trebui să facă mai mult pentru a vă sprijini în confruntarea cu această uriașă provocare. Al doilea mesaj special este că apreciem foarte mult că, într-o regiune extrem de complicată şi dificilă, unde vă confruntați cu atât de multe conflicte - aveţi Siria, Irak, Yemen - atât de multe provocări, Iordania rămâne o țară stabilă, liberă,  competitivă, care se dezvoltă şi consider că acest lucru se datorează în primul rând viziunii liderilor ei şi nivelului înalt al educației din ţara dvs. Un lucru pe care ministrul dumneavoastră mi l-a spus atunci când ne-am întâlnit prima dată în București a fost că resursa umană este cea mai importantă resursă a Iordaniei. Nu aveți petrol, nu aveți gaze naturale, dar aveţi cetăţeni  instruiţi şi ar trebui să învățăm din experiența dvs şi ar trebui să ținem seama de ea în Europa. Domnule prim-ministru, pentru că ați vizitat România în urmă cu mulți ani, profit de ocazie pentru a extinde invitația de a vizita din nou țara noastră, pentru a vedea cât de mult ne-am schimbat şi am progresat, şi bineînțeles că miniștrii dvs nu numai că vor fi partenerii noştri, dar vor fi şi prietenii noştri în cadrul proiectelor comune.

Abdullah Ensour: Mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

Reporter: /.../

Abdullah Ensour: Aşa cum a menţionat şi prim-ministrul Ponta, bineînţeles că a fost necesar să abordăm problema siriană, bineînţeles că am discutat despre relațiile bilaterale, despre schimburi în agricultură, IT şi în alte domenii. Dorim să ne întoarcem la nivelul relaţiilor de care ne-am bucurat în trecut. Acum miniștrii noştri sunt instruiți să se întâlnească şi am solicitat miniștrilor să mențină contactele cu omologii lor. Mai este loc pentru îmbunătățirea şi dezvoltarea relațiilor bilaterale. Asta ar fi un aspect. Vreau să adaug că vorbim în mod obişnuit despre o regiune care este turbulentă, vorbim despre Yemen, Siria, Irak, Libia, dar uneori nu menționăm Palestina. Am spus, delegația iordaniană a spus în discuțiile de la etaj că problema palestiniană, cea care a rămas fără soluție, se află în spatele tuturor relelor din Orientul Mijlociu. Palestinienii nu pot fi lăsați fără o națiune a lor, 15-16 milioane de palestinieni adunați în Orientul Mijlociu, având negat dreptul la statalitate. Şi am spus că palestinienii - şi noi - nu cer altceva, nu cer altceva decât o rezoluție a ONU. Am spus că ar trebui să vină momentul în care rezoluțiile ONU să fie implementate şi abia atunci Orientul Mijlociu va cunoaște pacea. Fără asta, consider că pierdem timpul. Mulțumesc foarte mult.

Victor Ponta: Vreau doar să adaug, referitor la acest subiect, că România obișnuia să fie, în anii '70 şi '80, un partener foarte important pentru partea palestiniană, pentru partea israeliană, pentru Orientul Mijlociu. De atunci noi am pierdut această implicare şi influență, ceea ce este un lucru rău pentru noi, pentru România, pentru noua generație de politicieni. Unul dintre motivele pentru care ne aflăm aici este acela de a spune că România dorește să joacă încă o dată un rol constructiv. Am menționat că în anii '70 şi '80 unul dintre locurile primelor întâlniri informale dintre liderii palestinieni şi israelieni a fost la București, pentru că toți au avut încredere în țara noastră şi au apreciat rolul nostru. Din acest motiv, consider că aveți perfectă dreptate: fără o soluție pentru dosarul palestinian, pacea nu va fi o pace stabilă în Orientul Mijlociu - şi noi, ca membru al Uniunii Europene şi al comunității transatlantice, vom încerca să jucăm un rol la fel de constructiv ca în urmă cu 30-40 de ani în urmă.

Abdullah Ensour: Acum trebuie ca şi acei parteneri să fie interesați să vorbească unul cu celălalt. Acum, nu cred că unii dintre parteneri sunt interesați în vreun dialog, pentru că se simt confortabil aşa - adică de ce să să-şi bată capul să se ducă la un hotel, sau să se ducă la alte națiuni să discute despre ceva despre care nu vor să discute? Dați-ne voie să fim clari şi direcți şi să spunem pe nume lucrurilor, dacă vrem să rezolvăm problema în Orientul Mijlociu: există o problemă palestiniană; acolo este problema şi tot acolo trebuie să fie şi soluţia. Mulţumesc foarte mult.

 

Declarații de presă susținute de primul-ministru Victor Ponta, la Amman

 

Victor Ponta: Dacă sunteţi de acord, o să reiau doar foarte pe scurt, în limba română, faptul că am avut o întâlnire cu primul ministru, cu miniştrii de resort din guvernul iordanian, în care, pe de-o parte, am încercat să reluăm ceea ce era o relaţie tradiţională între România şi Iordania, atât în politica externă, unde cei doi miniştri de externe s-au întâlnit, au inițiative comune, dar şi în domeniul economic - agricultura, în primul rând. Relațiile noastre comerciale sunt la nivelul de 250 de milioane de euro importuri în Iordania din România şi doar 7 milioane exporturi şi din ceea ce exportăm în Iordania cea mai mare parte, 90%, sunt produse agro-alimentare. Or, putem să extindem această bază de colaborare. Putem, de asemenea, pe anumite proiecte economice pe care cei doi miniștri le-au discutat în Cyber Security, acolo unde România este deja recunoscută ca un lider regional şi ca o ţară cu capacități deosebite; şi în domeniul sănătăţii, unde nu doar ministrul sănătăţii vorbeşte limba română, şi secretarul general al ministerului şi, am înțeles, vreo 3.000 de medici din generația care acum se află în conducerea sistemului de sănătate sunt toţi absolvenți de universități din România, cu un sentiment deosebit pentru noi. Important este că am cam pierdut noile generații de studenți şi sperăm să le oferim condiţii pentru a veni să studieze în continuare în România, pentru a păstra această tradiţie.

Dincolo de asta, un mesaj special pentru modul în care Iordania gestionează o criză uriaşă-1.400.000 de refugiaţi din Siria la o ţară cu o populație de 11 - 12 milioane înseamnă foarte mult. Pentru a ne exprima solidaritatea şi a încerca să găsim soluţii împreună, Uniunea Europeană şi Iordania, Turcia - cealaltă ţară care, de asemenea, găzduiește 2.000.000 de refugiaţi - pentru această criză care a reprezentat, cu siguranță, în acest an, cea mai mare provocare pentru Europa. Donația pe care am făcut-o în structurile..., pe procedurile internaţionale de sprijin pentru refugiaţi e un gest simbolic - e vorba de 250.000 de euro. Dar cu siguranță că un sistem mai bine coordonat între Uniunea Europeană şi cele două țări principale - Iordania şi Turcia - care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați ne-ar putea ajuta să rezolvăm mai bine această uriașă problemă umanitară cu care se confruntă comunitatea internațională şi Europa. În rest, am discutat, evident, despre situația din Siria, despre situația regională şi, mâine, în cursul audienței pe care o voi avea la Majestatea Sa, Regele Abdullah, voi reitera invitația de a vizita România şi dorința de a considera România ca un partener important, poate cel mai bun partener în Uniunea Europeană pentru Iordania. Aici am încheiat eu, dacă vreți dumneavoastră să mă întrebați ceva, vă stau la dispoziție. Dacă nu vreţi, eu de abia aştept.

Reporter: /.../

Victor Ponta: Ei, dacă aş şti eu soluţia, aş primi premiul Nobel pentru Pace. Am discutat următorul lucru: faptul că România a avut, în special înainte de '89, imaginea, în această regiune, ca un partener corect şi o țară care a intermediat foarte multe contacte, şi neoficiale, între liderii israelieni şi liderii palestinieni şi comunitatea țărilor din regiune. După '89, noi am cam pierdut... n-am mai vrut să folosim această imagine bună, care încă s-a păstrat. În continuare, amintirea despre România este că noi am făcut lucruri bune şi că noi ne-am purtat corect cu ambele părţi, nu am ținut cu unii împotriva celorlalți. Şi prin ministrul de externe, prin eforturile pe care le-a făcut Titus Corlățean înainte, pe care le face Bogdan Aurescu acum, încercăm în continuare să avem un rol cât mai constructiv în a găsi soluții. Dacă aş spune că avem noi soluţiile..., nu le avem, că ar fi extraordinar să le avem.

Reporter: /.../

Victor Ponta: Medierea discuțiilor şi găsirea de soluții diplomatice. Asta e ceea ce poate să facă România.

Reporter: /.../

Victor Ponta: Pot doar să vă povestesc un lucru care m-a impresionat, o zonă istorică cu semnificații religioase profunde, care, până în 1996, înainte de a se încheia pacea între Iordania şi Israel, mi s-a explicat că era plină de mine, de tancuri, de echipament militar, acum a redevenit un loc deschis credincioșilor, publicului şi, cu siguranță, foarte mulți pelerini români pot să meargă la locul Botezului; este în siguranţă, este un loc care se dezvoltă din punct de vedere al pelerinajului. Am discutat şi cu Patriarhul României despre modul în care putem să sprijinim în mod organizat pelerinajul şi în acest loc sfânt. Pe de altă parte, sigur că am discutat în general despre dezvoltarea turismului în cele două țări. Noi avem o problemă, în sensul în care, în continuare avem un regim foarte rigid de vize şi noi am avut întotdeauna un regim foarte dur, în speranța că o să intrăm în Schengen. Acum, cu speranţa asta o să mai trăim, cât o mai trăi speranța, sau cât o mai exista Schengen, motiv pentru care o să analizez sistemul şi vreau să fim o țară primitoare pentru oamenii de afaceri cinstiţi, pentru turiștii care vor să vină în România, sigur, păstrând toate regulile de securitate. Şi aici avem o colaborare foarte bună cu instituțiile şi din Iordania, şi din alte ţări din regiune. Dar noi, de multe ori, avem condiţii mult mai dificile de viză decât Germania sau decât Franţa, doar aşa, ca să fim noi... că o să intrăm în Schengen, dacă suntem mai duri. Uite că am fost mai duri şi tot n-am intrat în Schengen şi, sincer să fiu, nu cred că trebuie să ne facem iluzii prea mari în perioada următoare.

Reporter: /.../

Victor Ponta: Eu vreau să fie cum e cel al Germaniei sau al Franţei. Noi, în momentul ăsta, suntem mai rigizi şi mai răi decât Franţa şi Germania sau Italia. Or, nu înţeleg cei de aici, dacă vor să vină cu afaceri, dacă vor să vină în vizită, dacă vor să vină cu familia, pentru că avem foarte multe familii mixte; şi în România, şi aici, în Iordania, îi chinuim foarte mult, mai mult decât o face orice altă țară din Uniunea Europeană. Şi din punctul ăsta de vedere, cred că trebuie să fim mai deschiși la minte și trebuie să nu fim mai catolici decât Papa, cum se spune în limbajul românesc. Vă rog.

Reporter: Până acum era vorba, pe partea de transport aerian cel puţin, să intrăm în Schengen sau speram să intrăm în Schengen anul acesta. Să înțelegem că vor fi decalate până şi aceste segmente care fuseseră separate de transportul aerian? Şi cu cât?

Victor Ponta: Ședința JAI e săptămâna viitoare şi ni s-a spus foarte clar că nu există consens. Vă spun mai direct: se votează contra tot de aceleași ţări care votau de obicei contra şi, atunci, n-avea rost să supunem la vot în contextul actual. Anul viitor, președinția va fi a Olandei, despre care știți bine ce prietenă a fost cu România pe tema Schengen. O să vedem. Deocamdată, e clar că dosarul Schengen... cel puţin în ce mă priveşte pe mine şi guvernul, eu cred că n-are rost să ne mai rugăm prea mult de cineva care nu vrea să ne audă.

Reporter: V-aţi şi botezat în Iordan?

Victor Ponta: Nu, botezul a fost acum 43 de ani.

Reporter: Simbolic vorbind.

Victor Ponta: Simbolic, este un loc cu o semnificație religioasă deosebită pentru orice creștin. Şi mai e un lucru important: suntem într-o țară preponderent musulmană şi, totuşi, sunt absolut toate condiţiile pentru ca toţi pelerinii creştini... s-au construit deja biserici ale diverselor culte creştine. E un semn extraordinar de toleranţă şi de normalitate şi de faptul că nu există un război între religii, există războaie ale unor teroriști şi ale unor xenofobi din care mai avem şi în România. I-am descoperit în ultima perioadă pe cruciații români, despre care nu știam că sunt așa impregnați de lupta între religii, dar care profită de ocazie ca să mai câștige un pic de capital politic. Şi ştiţi la cine mă refer, ca să nu-i mai pronunț numele ultimului cruciat din secolul XXI pe care l-am descoperit în România.

Reporter: Aţi cerut sprijin pentru gestionarea unei /.../?

Victor Ponta: Nu, vreau să colaborăm în acest domeniu, pentru că, realmente, au o experiență mult mai mare şi, în măsura în care România va aplica şi va aplica, lucrurile sunt foarte clare, ca să nu ne mai ascundem, va aplica decizia JAI, va primi numărul de refugiaţi repartizați de Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, deocamdată. O să vedem ce o să se întâmple în viitor. Evident că în colaborarea noastră cu cele două ţări care au cel mai mare număr de refugiați din Siria, şi anume Turcia şi Iordania - în Turcia sunt două milioane, în Iordania sunt un milion şi jumătate. De multe ori, se mai spune pe la noi: "de ce nu se duc în ţări vecine?" Se duc, sunt trei milioane şi jumătate. Marea problemă este conflictul de acolo, care, după cum vedeţi, nicio şansă să se oprească prea curând. Mi-am exprimat un singur punct de vedere mai nediplomatic apropo de Siria şi am spus că, în baza experienței noastre istorice cu vecinul nostru Rusia, ei vin uşor şi pleacă foarte greu de undeva. Aşa că nu suntem deloc de părere că intervenția actuală a Rusiei rezolvă foarte mult. S-ar putea chiar să complice lucrurile. Dar ăsta era un punct de vedere pe baza experienței noastre istorice. Poate că aici, totuşi, lucrurile vor fi altfel.

 

Ceremonia de semnare a unor documente în prezența celor doi premieri

 

Convorbiri oficiale în plenul celor două delegații

 

Întrevedere tête-à-tête între primul-ministru Victor Ponta și primul-ministru al Regatului Haşemit al Iordaniei, Abdullah Ensour

 

Ceremonia primirii oficiale cu onoruri militare a premierului Victor Ponta, de către omologul său iordanian Abdullah Ensour, la sediul Guvernului Regatului Haşemit al Iordaniei

 

Primirea Primului-ministru Victor Ponta la Amman, Regatul Hașemit al Iordaniei

 

 

Comunicat de presă referitor la vizita oficială a premierului Victor Ponta în Iordania

În perioada 3-4 octombrie 2015 va avea loc vizita oficială în Regatul Haşemit al Iordaniei a primului ministru al României, domnul Victor Ponta, la invitaţia primului ministru Dr. Abdallah Ensour.
Obiectivul vizitei este de a reconfirma nivelul foarte bun atins de relaţiile politico-diplomatice şi pe linie de securitate între cele două ţări,  şi de a identifica  cele mai bune căi pentru aducerea cooperării economice și sectoriale la nivelul acestora. Vor fi abordate în mod special domeniile de interes comun precum: agricultura, energia, IT&C, turismul, sănătatea, inclusiv posibilităţile de realizare a unei mai bune conectări a mediilor de afaceri din cele două ţări.
În cadrul vizitei, primul ministru al României va fi primit de MS Regele Abdullah al II-lea ,  va avea o întâlnire cu omologul său iordanian, întrevederi cu reprezentanţii Camerei de Comerţ a Iordaniei, precum şi cu un grup de oameni de afaceri irakieni  ale căror companii operează în Iordania si Irak.
Primul ministru va fi însoţit de miniştrii afacerilor externe, economiei, comerţului şi turismului, agriculturii şi dezvoltării rurale, sănătăţii,  şi de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne,  responsabil de gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Cu prilejul vizitei, primul ministru român va proceda şi  la un schimb de opinii  cu oficialii iordanieni pe tema evoluţiilor în plan internaţional şi regional. Având în vedere impactul asupra Iordaniei a crizei refugiaților sirieni, România va acorda un ajutor umanitar de urgență acestei ţări în cuantum de 1 milion de lei.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe