Actualitate

Viziunea Guvernului României pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate

Fișe de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate

Creștere-consolidare-comunitate

Prezentarea Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate - Ciugud 21 martie

Pentru galeria foto completă a vizitei, accesați acest link.

COMUNICAT DE PRESĂ

Guvernul a lansat Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate

 
Prim-ministrul Dacian Cioloș a lansat astăzi, în cadrul vizitei în județul Alba, "Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, împreună cu viceprim-ministrul Vasile Dîncu și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

Vizita a început cu o întâlnire cu autoritățile locale, pe teme legate de administrația publică locală, modul în care pot fi folosite fondurile europene, și a continuat pe teren, la mici ferme, afaceri non-agricole și proiecte de infrastructură cu fonduri europene ce constituie exemple de bună practică în comuna Ciugud:

1) Proiectul de afacere non-agricolă având-o ca manager pe doamna Dușa este o mică afacere de familie, care a luat ființă în 2010, prin accesarea de fonduri europene prin PNDR 2007-2013 - Măsura 312 ”Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro întreprinderi  în spațiul rural”. În primă fază, firma a accesat 100.000 de euro, cu care s-au achiziționat utilaje și cele necesare demarării activității. Domeniul de activitate este cel de producție publicitară.
Datorită acestei investiții, trei dintre membrii familiei Dușa s-au întors din Spania. Gabriel Dușa este cel care se ocupă de bunul mers al firmei, accesând în urmă cu doi ani încă 100.000 de euro, în cadrul schemei de ajutor de minimis pentru dezvoltarea firmei.
Firma a pornit la drum cu patru angajați. În acest moment, are nouă angajați și în implementare un alt proiect, pentru construcția unui nou spațiu de producție. Prin acest proiect se vor crea noi locuri de muncă.

2) Proiectul microfermă din localitatea Limba a început în 2011, prin accesare de fonduri europene în valoare de 25.000 de euro, prin PNDR - Măsura 112 ”Instalarea tinerilor fermieri”. Ferma a început cu opt vaci, iar prin accesarea fondurilor europene s-a reușit mutarea acesteia în locația actuală. 
În prezent, ferma are un efectiv de 20 de vaci, cu timpul fermierul reușind să achiziționeze și un tractor modern din fonduri europene. 
De fermă se ocupă tânărul Dan Ioan și familia acestuia, care vor să depună un nou proiect prin care să realizeze o mini linie de producție a produselor lactate.
 
3) Proiectul de drumuri agricole. Pe parcursul anului 2011, în parteneriat cu două comune învecinate şi tot în baza unui proiect cu finanţare europeană (FEADR- Măsura 125 din PNDR 2007-2013), în valoare totală de peste 2 milioane euro, s-au amenajat şi s-au asfaltat 26 de km de drum agricol. Rezultatul: activitatea agricolă din zonă a crescut cu peste 80%, fiind înfiinţate 11 ferme agricole noi, iar terenul arabil din zonă a ajuns să fie cultivat aproape în întregime.
Modernizarea infrastructurii agricole cu finanţare europeană a continuat şi în perioada 2013-2015, când au fost implementate prin Axa 4 - LEADER din PNDR alte două proiecte, în valoare totală de peste 400 000 euro, ce au vizat modernizarea a peste 5 km de drum agricol, drum ce deservește suprafeţe de exploatare din 3 sate aparţinătoare comunei.
În acest moment, aceste drumuri agricole deservesc peste 1500 ha de teren agricol, ușurând semnificativ munca agricultorilor din această zonă.
În aceeași perioadă, a fost implementat un alt proiect cu finanţare din PNDR – LEADER, în valoare totală de aproximativ 100 000 euro, având ca obiectiv modernizarea rigolelor, a şanţurilor pentru scurgerea apelor în satul Drîmbar, sat, de asemenea, aparţinător comunei Ciugud.
 
4. Proiectul noului sediu administrativ al comunei Ciugud este finanțat prin programul FEADR - AXA 4 - LEADER și va fi dat în folosință în cursul săptămânii viitoare. Valoarea proiectului este de 1.600.000 lei plus cofinanțarea din bugetul local.  Decizia de a construi un nou sediu administrativ s-a luat după ce s-a constatat că actualul spaţiu nu mai permite desfăşurarea activităţii în condiţii optime.

În cursul după-amiezei, la căminul cultural din satul Drîmbar, comuna Ciugud, în cadrul conferinței, a fost prezentat conținutul pachetului de măsuri pentru ”Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. 
”Ciugud este o comună în care s-au întâmplat multe lucruri cu fonduri europene în ultima perioadă. Mi se pare un exemplu bun referitor la modul în care pot fi folosite integrat diferite măsuri din programul de dezvoltare rurală, pentru a crea un concept de dezvoltare și nu doar pentru a finaliza un proiect, ici și colo. Avem nevoie de integrare la nivel local. Acest lucru nu se poate face din birou, de la București; de aceea, mi se pare potrivit să lansăm ”Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sat” într-un loc unde s-au întâmplat deja multe lucruri pozitive”,  a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș referitor la alegerea comunei Ciugud ca loc de lansare a pachetului.
Pachetul își propune să vină cu soluții inovatoare de dezvoltare economică pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativă, implementarea măsurilor deja existente introduse de reforma Politicii Agricole Comune (orientate spre agricultura de mijloc) și implementarea unor măsuri noi, cum ar fi:  acordarea de vouchere pentru zilieri și meșteșugari independenți (metodă simplificată de plată a taxelor); dezvoltarea învățământului profesional și tehnic agricol, implementarea programul Național ”Primul Utilaj Agricol”; constituirea unor instrumente de garantare și creditare din surse naționale (inclusiv microcreditare); dezvoltarea economiei rurale prin eco și agro-turism.
“Acum 6 ani, când am început să pregătim Reforma Politicii Agricole Comune, m-am gândit la un moment ca acesta. Ceea ce am făcut acolo, la Bruxelles, îmi doream să se vadă peste câţiva ani de zile, în România. Ceea ce noi facem acum se bazează pe Reforma Politicii Agricole Comune şi pe ceea ce a fost gândit de guvernul anterior care a început să pregătească Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru a implementa reforma. Prin acest pachet preluăm măsurile care au fost gândite şi le adaptăm, întărim și implementăm efectiv.
De ce clasă de mijloc? Pentru că, avem o agricultură bipolară de câţiva ani. Avem ferme foarte mari în anumite zone, dar, din păcate, în zonele agricole mari avem și „pungile de sărăcie” foarte mari, având la extrema cealaltă, fermele de subzistență.
Nu există ţară care să nu se bazeze pe ferma de familie - este exact ceea ce lipsește la noi și ceea ce-și propune acest pachet. De aceea ne-am fixat niște ținte clare și dorim să demarăm câteva proiecte concrete în acest an”, a spus prim-ministrul în discursul de lansare a pachetului pentru “Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”.

Discursul premierului Dacian Cioloș la conferința ”Pachet de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, Căminul Cultural Sat Drîmbar, comuna Ciugud

[Check against delivery]

Dacian Cioloş: Acum câţiva ani, şase ani, când am început să pregătim reforma Politicii Agricole Comune, m-am gândit la un moment ca acesta, poate nu în configurația asta, dar m-am gândit la un moment ca acesta. Pentru că s-a spus de multe ori: ce a făcut Cioloş acolo, la Bruxelles, pentru România? Şi am spus atunci că ceea ce, eventual, am putut să fac împreună cu echipa, acolo, să se vadă în România în câţiva ani de zile şi o să se vadă în măsura în care există voință politică de a utiliza diferitele instrumente pe care le-am prevăzut acolo, în reforma Politicii Agricole Comune, adaptate la specificul şi la nevoile României. Şi exact asta am vrut să facem prin acest pachet de măsuri pentru a stimula dezvoltarea clasei de mijloc din România. Trebuie să fiu onest şi să spun că ceea ce noi facem acum se bazează şi pe ceea ce a fost gândit de guvernul precedent, care a început să pregătească Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi care, din fericire, zic eu, a avut ca obiectiv şi ca țintă orientarea unor măsuri spre dezvoltarea clasei de mijloc. Deci, ceea ce facem noi acum, este să preluăm aceste măsuri care au fost definite şi să le adaptăm puțin, după cum vedem noi lucrurile, să le adaptăm şi să întărim anumite lucruri care nu au fost, după părerea mea, suficient de bine subliniate acolo. De ce clasă de mijloc? De ce ne-am referit la asta şi de ce vizăm asta? Noi avem în România - şi o tot repetăm acum, de câţiva ani de zile - o agricultură bipolară. Avem ferme foarte mari în anumite zone şi după cum reiese acum inclusiv din studii, din analize, din păcate, în zonele agricole cu ferme mari, acolo avem şi "pungile de sărăcie" rurală cele mai mari, ceea ce spune anumite lucruri despre, probabil, eficienţa utilizării terenurilor pe suprafeţe mai mari, deci, eficiență în creșterea randamentului producției agricole, dar, din păcate, un impact negativ asupra dezvoltării comunităților locale, care, dacă dăm la o parte agricultura, nu mai rămâne mare lucru acolo. Şi avem, deci, extrema cealaltă: fermele de subzistență sau gospodăriile de subzistență, acolo unde producem de pe un an pe altul cât să aibă familia respectivă, să îşi acopere nevoia de consum şi eventual să vândă un surplus. Dar vânzarea aia de surplus e una într-o logică, tocmai, de surplus şi nu o logică de piaţă, adică, produci dacă poţi, dacă nu, nu şi de asta ne şi mirăm de ce nu găsim legume sau fructe românești în magazine. Păi dacă nu avem o constanță a producției şi producție orientată spre piaţă, chiar dacă surplusul ăsta e mare, pentru că sunt multe gospodăriile astea de subzistență, ele nu ajung pe piaţă, pentru că nu sunt produse în logica asta de a fi vândute pe piaţă. Pe de altă parte, eu ce-am constatat, cât am fost cei cinci ani de zile la Bruxelles este că, practic, fără excepţie, cred, nu există o ţară cu agricultură şi sector agroalimentar important în Europa care să nu îşi bazeze dezvoltarea sectorului agricol şi agroalimentar pe ferma de familie. Sigur, se dezvoltă acum şi agricultura societară, deci, de societăți comerciale, de firmă, cum se spune, dar tot prin evoluția fermei familiale. Deci nucleul, până acum, modelul în UE, modelul performant de dezvoltare a agriculturii, care să aibă şi un impact asupra ruralului şi a dezvoltării locale, modelul acesta este ferma de familie, agricultura familială. Şi e exact ceea ce lipsește la noi şi ceea ce România nu a reușit să consolideze de 25 de ani. Şi aş vrea să nu vedem, cel puțin eu nu văd dezvoltarea clasei de mijloc şi a fermei de familie ca o reacție împotriva fermelor mari sau împotriva fermei sau gospodăriilor de subzistență. Cred că ar trebui să fie o evoluție naturală, dar care evoluție trebuie încadrată şi trebuie însoţită cu nişte măsuri adaptate. Într-un mediu sălbatic, să spun aşa, din punct de vedere legal, legislativ, fiscal, juridic, ferma de familie nu o să se dezvolte. Modelul ăsta, ca să se poată consolida, are nevoie de o anumită încadrare și de un sprijin. Și exact asta vrem să facem prin acest program, prin acest pachet. Prin pachetul pe care domnul Ghinea l-a prezentat, nu facem decât să punem împreună măsuri care, cum vă spuneam, există în Programul Național de Dezvoltare Rurală. Dar vrem să le punem împreună pentru ca ele să fie vizibile și să se vadă coerența și legătura dintre ele, pentru că așa le-am gândit când am reformat Politica Agricolă Comună şi, în același timp, ele să fie compatibile. Adică, să vezi o logică atunci când vrei să te instalezi în agricultură, de exemplu, să vezi logica Măsurii de sprijin pentru tineri fermieri pentru instalare, pe care am adoptat-o acum, am adoptat-o mai bine și vizează și acea primă de instalare pe Programul de Dezvoltare Rurală, dar și subvenția mărită pentru cei care cultivă terenul agricol în primi cinci ani după instalare. Odată cu instalarea să se poată vedea și legătura cu măsura care încurajează crearea asociațiilor și a tuturor formelor asociative, cu un sprijin financiar pentru constituirea asociației și apoi un sprijin inclusiv pe partea de formare profesională și de consultanță. În același timp, să se vadă legătura între instalarea tânărului și măsura care ar putea precede instalarea tânărului, care este acea primă 15.000 de euro, în locul celor 1.500 de euro care se dădeau anual inițial și o parte din banii ăștia se opreau la bufetul din sat şi nu se duceau neapărat în agricultură. Acum, am concentrat cei 1.500 de euro pe mai mulți ani de zile într-o primă de 15.000 de euro, care poate să vizeze o investiție mică și care să preceadă o investiție mai mare pentru dezvoltarea fermei și pentru instalarea tânărului; apoi, legătura cu măsuri de investiții în ferme, cum am spus, cu partea de producție și de procesare, pentru că așa cum am văzut și în ferma pe care am vizitat-o astăzi, cu un tânăr fermier care acum are 20 de vaci și pasul următor nu este să treacă la 40 de vaci sau la 50 de vaci, ci să treacă la procesarea laptelui pe care îl realizează cu 20 de vaci, procesarea laptelui în fermă și abia după aia să vadă cât se mai extinde. Deci, e logica asta a creării valorii adăugate în fermă, apoi legătura cu alte măsuri care vizează dezvoltarea rurală și care pot fi integrate într-un mod adaptat specificului local prin grupurile de acțiune locală și prin programul "Lider". Şi, din fericire, aș spune, la noi, programul "Lider" a prins mai bine decât, cel puțin, personal, m-aș fi așteptat, pentru că avem aproape întreg teritoriul țării rural acoperit de grupuri de acțiune locală, grupuri de acțiune locală care pot gândi în mod integrat și partea de dezvoltare a agriculturii și partea de economie rurală non-agricolă, cum am văzut astăzi aceea familie care s-a întors din Spania, și mama, și copiii. După ce au lucrat în Spania, s-au întors în sat și au făcut o investiție care combină și partea de IT și partea de producție textile, și partea de publicitate, de promovare. Astfel de investiții n-ar fi avut succesul pe care îl are dacă nu ar fi existat infrastructura, infrastructura de transport, accesul la internet, canalizare, apă și platforma industrială pe care comuna Ciugud a construit-o lângă comună și care nu doar aduce impozite și taxe la primărie și, cum spunea domnul primar, a permis aceste impozite și taxe să asigure fondul de rulment pentru a absorbi fonduri europene, dar dă de lucru și firmei respective. Pentru că, îmi spunea tânărul de acolo, că o parte din clienții pe care îi are sunt tocmai firmele instalate acolo și cărora le produce materiale de publicitate. Deci, vedem cum se leagă lucrurile atunci când ele sunt gândite în mod coerent. Și cred că acesta este pasul următor în România mediului rural: să punem cap la cap investițiile în infrastructură cu investițiile în agricultură și să creăm o logică de dezvoltare locală, care nu poate fi gândită la București pentru toată țara și pentru tot spațiul rural. La București şi la nivel central putem doar crea oportunitățile, oportunități din punct de vedere financiar, prin politica fiscală, prin cadrul juridic, prin legislație, deci, putem crea oportunitățile, însă dezvoltarea ca atare trebuie decisă la nivel local. Și asta presupune capacitate de a integra la nivel local diferite instrumente pe care cei care vor să-și dezvolte comuna le au la dispoziție, pentru a crea valoarea asta adăugată a diferitelor tipuri de investiție. Și exact acesta este obiectivul acestui pachet de măsuri care îl prezentăm ca atare, așa cum am făcut și cu pachetul Anti-sărăcie, când am luat diferite măsuri, le-am pus împreună, ca un meniu. Acest pachet Anti-sărăcie, acest pachet pentru dezvoltarea clasei de mijloc în mediu rural poate fi folosit ca un meniu pentru o comunitate locală, rurală, pentru un grup de comune, pentru că probabil la nivelul unei singure comune e mai greu de demarat anumite proiecte. Dar, la nivelul unor grupuri de comune, cum sunt de exemplu grupurile de acțiune locală, se pot gândi atât strategiile de dezvoltare locală care sunt finanțate prin programul "Lider" dar care, după cum știți, vizează proiecte de dimensiuni mai mici, dar eu aș vrea să văd grupurile de acțiune locală mergând dincolo de încadrarea administrativă definită de programul "Lider" și să devină motoare de dezvoltare locală, intercomunitară, pentru că de asta avem nevoie. Poate că și județul e prea mare să decidă pentru toate comunele din județ, dar nivelul comunei singure este prea mic să creeze masa critică într-un program de dezvoltare. Și cred că nivelul intracomunitar, intracomunal, care e definit sub formă asociativă la nivelul grupurilor de acțiune locală, ar putea fi încurajat pe viitor pentru a fi motorul dezvoltări. Și ne gândim, cu domnul vicepremier Dîncu, să creăm stimulente pentru ca astfel de regrupări de comune să poată să lucreze împreună nu doar pe parte de infrastructură administrativă, pur administrativă, ci pe proiecte  de dezvoltare locală. Sigur că pentru astfel de proiecte trebuie să mergem dincolo de strict partea agricolă, agroalimentară, care este vizată de Programul Național de Dezvoltare Rurală. Și de asta vrem să facem legătura și cu alte programe operaționale din fonduri europene și pe partea de investiții dar și pe partea de servicii, ca să putem susține financiar la pachet și partea de educație, și partea de sănătate, și partea de dezvoltare de servicii în mediul rural. Deci, aceasta a fost gândirea cu acest pachet, ne-am fixat, după cum o să vedeți în aceste fișe care au fost pregătite de colaboratori, o să vedeţi că am încercat să definim şi unde vrem să ajungem, şi care ar fi categoriile de beneficiari, şi ce ar trebui făcut pentru ca măsurile prevăzute în PNDR să fie implementate mai eficient şi din punct de vedere al reducerii birocrației şi al clarificării legislației, dar ne-am fixat şi niște ținte deja pe care vrem să le atingem în cursul acestui an, deci să demarăm deja câteva proiecte pe fiecare din aceste domenii pentru a crea şi forța exemplului.

De ce am venit la Ciugud, cred că aţi înţeles din toată expunerea mea. Pentru că aici am văzut modul acesta de integrare inteligentă a diferitelor măsuri, etapizarea lor într-o anumită logică. Am văzut-o dej acum, cred că sunt trei ani de când am fost prima dată în calitate de comisar, şi am considerat că e un loc potrivit pentru a lansa acest pachet de măsuri, pentru a demonstra că se poate, pentru a demonstra că deja instrumentele care sunt la dispoziție, care au fost la dispoziţie şi în vechea perioadă de programare au putut fi utilizate şi într-un mod logic şi coerent.

Şi vreau să mai spun un lucru: nu e suficient să avem bani ca să putem dezvolta comunitatea. Trebuie să existe, în primul rând, o voință asumată la nivel local şi nu doar din partea primarului sau nu doar din partea unui agricultor sau altul. E important, comunitatea ca atare să conștientizeze forţa pe care o are dacă există gândirea asta logică. Şi vreau, a propos de instalarea tinerilor şi de potenţialul inclusiv al agriculturii, pentru că s-a tot vorbit de vânzarea pământului la străini, şi vreau să vă spun un mesaj foarte clar: nici eu nu îmi doresc ca pământul să fie vândut la străini. Îmi doresc pământul să fie utilizat de comunităţile locale. Pentru că e o resursă pe care greu o puteţi obţine din altă parte - şi nu o puteţi, practic, obţine din altă parte. Dacă o pierdeţi, o dată ce aţi renunţat la o astfel de resursă, cu greu puteţi să o obţineţi înapoi. Însă oricâte legi am da noi la nivel naţional de a legifera vânzarea pământului către străini, oricâte legi am da, nu pot aceste legi să înlocuiască dorința dumneavoastră, a proprietarilor, de a vinde sau nu pământul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local. Deci resursa asta - e important să o subliniem - resursa asta trebuie să o conștientizăm în primul rând că o avem și să avem curajul să o asumăm. Și aș vrea să mai transmit mesajul primarilor care sunt aici, în sală şi care mă aud: nu facilitați cu orice preţ vânzarea terenului până când nu ați făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv în sat, cu comunitățile locale. Sigur că e mai uşor, probabil, să obțineți un anumit sprijin atunci când vine un străin să cumpere pământul şi să vă roage să îl regrupați pentru ei pentru a-l vinde. Dar gândiți-vă că în felul ăsta vindeți o resursă care e a comunității şi pe care nu o mai puteți aduce înapoi după aceea. Oricâți investitori străini ați aduce, nu pot să valorifice acei investitori străini pământul mai bine decât pot să îl valorifice comunitățile locale. Deci, gândiți-vă bine la asta şi pot să vă asigur că  veți avea tot sprijinul Guvernului, cu măsurile care ne stau la dispoziție, pentru a vă da posibilitatea să vă organizați ca să vă lucrați pământul, dar gândiți-vă că asta este prima resursă de la care porniți atunci când vreți să vă dezvoltați comunitățile şi că prima responsabilitate în a face în aşa fel încât pământul să rămână și să fie valorificat de comunitățile locale este în mâinile dumneavoastră, a primarilor şi știți foarte bine de ce spun treaba asta. Deci sper să fim parteneri aici şi să nu fie unii care să strige că din cauza Guvernului se vinde pământul la străini şi să ne trezim că în unele locuri este prea târziu pentru a mai face ceva. Mulţumesc şi vreau să le mulțumesc şi colegilor care au lucrat la pregătirea acestui program, colegilor de la Ministerul Agriculturii și celor de la Cancelarie. Mulţumesc!

Premierul Dacian Cioloş a răspuns întrebărilor fermierilor prezenţi la
conferința ”Pachet de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, Căminul Cultural Sat Drîmbar, comuna Ciugud

[Check against delivery]

(...) 

Dacian Cioloş: Legat de plafonarea subvențiilor pe hectar, de care spunea dl. academician Otiman, propunerea asta a fost făcută prin propunerea de reformă a Politicii Agricole Unice. După cum ştiţi, în urma negocierilor dintre statele membre şi parlament, s-a hotărât ca această plafonare să fie introdusă în reformă opţional pentru statele membre. În schimb, s-au introdus alte elemente noi, care prevedeau o reducere degresivă a subvenţiilor pentru subvenţiile cele mai mari, iar fondurile obţinute prin reducerea asta degresivă să poată să crească subvenţiile cele mai mici. Eu, din câte ştiu, România a decis să aplice această măsură şi nu plafonarea...

-: Plata redistributivă, da.

Dacian Cioloş: Plata redistributivă, da. Dar plafonare există în continuare în reformă, opţional, şi România poate să decidă să o aplice. Eu nu am vrut să revenim acum, guvernul actual, să revedem deciziile care au fost luate de guvernul precedent, apropo de plata subvenţiilor, pentru că asta ar fi însemnat să întârziem şi mai mult plata lor, dacă am fi luat-o de la capăt cu gândirea acestora. Dar după un an, doi, trei de aplicare, dacă se consideră că pot fi alte instrumente din Politica Agricolă Comună mai eficiente, ele pot să fie introduse. Pentru că, spre deosebire de toate reformele sau de toate regulamentele europene pe Politică Agricolă Comună din trecut, în momentul de faţă statele membre au o flexibilitate mult mai mare de a adapta anumite instrumente la nevoile locale, numai trebuie să vrea să o facă. Legat de continuitatea programului, sigur că şi eu sunt perfect conştient că nu numai acest program, ci şi alte programe, cum e şi cel anti-sărăcie, cum o să mai fie şi altele cu care o să venim, inclusiv reforma administraţiei, pe care o pregătim, dacă ele nu sunt asumate politic să fie continuate, nu au nici o şansă. Dar guvernul actual şi-a luat angajamentul ca, în cursul acestui an, să nu facă doar gestiunea afacerilor curente şi să şi vină cu câteva concepte de reformă. Sigur, multă lume spune "Ce a făcut guvernul în patru luni? Nu a făcut nimic, pentru că nu vedem nimic concret încă". Sunt doar patru luni în care am gândit câteva lucruri şi, vedeţi, ies propunerile una după alta. Nu o să ne limităm doar la a face publice astfel de propuneri de pachete de reforme, ci vrem să şi începem implementarea lor. Dar eu sper să găsim împreună înţelepciunea pentru ca o parte, cel puţin, din aceste idei să aibă continuitate. Dl. Steriu spunea, într-o discuţie cu partidele politice (…), intenţionez să facem şi acest lucru, pentru că ceea ce am propus noi nu are culoare politică şi cred eu că orice ideologie politică a unui partid sau a altuluia se poate regăsi în ceea ce am propus, putând eventual să insiste pe unele măsuri, decât pe altele, dar fiecare îşi poate regăsi anumite viziuni acolo. Legat de clustere, sigur, clusterele sunt toate adaptate pentru anumite sectoare economice. Eu pur şi simplu aş spune că grupurile de acţiune locală sunt o formă de culster adaptat specificului rural şi nu cred că trebuie să mai inventăm alte forme de conlucrare, ci să le valorificăm pe cele pe care le avem şi care au deja o experienţă de câţiva ani. Şi vă spun: intenţia mea ar fi să vedem în ce fel putem, inclusiv prin cadru legislativ, să dăm grupurilor de acţiune locală posibilitatea de a se implica în proiecte de dezvoltare şi dincolo de ceea ce prevede legislaţia actuală pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, să meargă dincolo PNDR şi să poată să facă mult mai multe lucruri împreună.

Un ultim cuvânt legat de cooperația agricolă, de cooperativele agricole, vreau să fiu foarte clar: eu cred că, în primul rând, cooperative care să aibă şanse în rurală românească sunt cele care pun în centru ferma de familie, care e pilonul de bază şi care nu e atins de forma de cooperaţie care rămâne, unde fermierul, agricultorul rămâne proprietar pe bunurile lui de producție şi pe producția lui şi folosește cooperativa al cărui membru devine pe de o parte pentru anumite servicii de aprovizionare cu input-uri pe care le poate negocia şi le poate achiziţiona la preţuri mai bune dacă o face în grup, dar tot pentru ferma lui care e a lui, ferma familială, şi pentru a procesa sau a comercializa împreună producția pe care o face, tot în ferma lui familială. Şi aici vreau să mă asigur - şi am vorbit cu dna ministru de finanţe - să mă asigur că nu există dublă impozitare, adică să plătești odată impozit când transferi producția din fermă la cooperativă şi pe urmă de la cooperativă când o vinzi mai departe şi chiar să avem anumite facilități fiscale pentru agricultorul care vrea să lucreze printr-o cooperativă, adică să fie mai ieftin şi din punct de vedere al taxelor, impozitelor să lucrezi împreună - tu ca fermier şi rămâi fermier - dar să lucrezi împreună cu alții pe anumite părți din activitatea pe care o ai decât să lucrezi individual. În felul ăsta vrem să stimulăm lucrurile. Sigur că asta nu înseamnă că un producător sau proprietar de animale, să zicem, care vor să lucreze în cooperativă inclusiv partea de producție, cum am văzut venind astăzi pe câmp, venind încoace...Vorbeam cu dl primar, am văzut câteva saivane făcute pe păşunile comunale unde crescătorii de animale care au două, trei, patru vaci în sat, au decis pe o formă care poate să fie formă de cooperativă, sau asociaţie cum au ei acum, primesc subvenţia pe animal şi ţin subvenția respectivă în conturile asociaţiei şi cu conturile respective ale asociaţiei îşi plătesc construcții pe păşuni, eu ştiu, instalații de muls, fac procesare împreună pentru că e mai simplu aşa. Sigur că şi asta poate să existe ca şi variantă, dar nu vreau să o impunem noi obligatoriu, să punem noi cooperativă decât cea care face şi producția împreună; să pot să fac producția separat, în fermă, şi să folosesc instrumentul cooperativă pentru comercializare şi eventual pentru aprovizionare. Şi aici o să venim cu adaptări ale legislației, pentru că avem nevoie de o legislație care să consfințească rolul fermierului din fermă familială ca şi antreprenor şi să aibă posibilitatea ca şi fermier să cotizeze atât cât poate şi pentru pensie, şi pentru asigurări sociale şi asigurări de sănătate, şi să fie recunoscut, şi mai mult, să poată să îşi angajeze legal membrii familiei care oricum lucrează în fermă şi care unii dintre ei nu au nici asigurare de sănătate, nici contribuţie pentru pensie şi nu îi recunoaște nimeni. Vrem să vedem cum putem modifica cadrul juridic şi avem o măsură prevăzută în pachetul acesta tocmai pentru a da acest cadru legal scos la lumină şi pentru fermier, inclusiv pentru zilier, când se angajează sezonier să nu mai fii obligat să îi plătești la negru, să poți să îi plătești cu anumite vouchere şi în voucherul respectiv să fie inclusă şi o contribuție minimă pentru sănătate sau pentru pensie, chiar dacă vine într-o primă fază statul cu o anumită contribuție, ca să nu crească, eu ştiu, valoarea taxei, impozitului plătit de fermierul care îşi angajează zilier. Pentru că atâta timp cât lucrăm pe ascuns, cât facem producție pe ascuns, cât vindem producția pe ascuns, nu avem cum să ne dezvoltăm pentru că nu putem beneficia nici de vânzarea în circuitul comercial organizat, nu putem beneficia nici de credite şi nici de fonduri europene. Deci ăsta e unul din pașii pe care vrem să îi facem şi aici e vorba de cadru juridic clar şi pentru ferma de familie ca atare şi pentru forme de cooperative care să permită fermelor familiale să lucreze împreună pe anumite segmente. Mulţumesc.

*

Președintele Someș-Arieș Cooperativa Agricolă: Vreau să-i salut pe membrii guvernului, cât şi pe ceilalţi domni şi pe ceilalţi fermieri din această adunare. Sunt preşedintele Someș-Arieș Cooperativa agricolă, o cooperativă de aici, din vecini, din Cluj, care, aşa cum a spus domnul prim-ministru, e dezvoltată din ferme mici şi mijlocii, de la ferme de 15 vaci de lapte până la ferme de 150 de capete de vaci de lapte. Avem o cifră de afaceri de 5 de milioane de euro doar din vânzarea producţiei pe anul trecut, în afară de seviciile pe care le aducem fermierilor. Dar ce vreau eu să aduc la cunoştinţă? Ceea ce ne întâlnim pe piaţa de vânzare. Credeţi-mă că am ajuns să şi procesăm o parte din producţia pe care o facem prin fabrica de brânzeturi de la Ţaga şi îl vreau pe colegul, pe Fărgaciu, să aducă şi produsele noastre acolo, dacă tot o venit pită, să vină și brânză ... Ce vreau să spun? Sunt adminsitratorul Fabricii de brânzeturi Transilvania, care este o fabrică a unei asocieri între clusterul de la Cluj şi Someş-Arieş-cooperativa agricolă, şi nici măcar nu am deschis anul trecut porţile fabricii încă, când am primit o ofertă de a vinde brânză venită din afară la preţ de lapte! Deci, ce vreau să aduc la cunoştinţă? Cred că toate aceste măsuri pe care dvs. le-aţi prezentat şi la care şi noi, prin colegul nostru Ciurea, am participat la elaborare, trebuie susţinute printr-un program adecvat de protecţie a producătorului român. Cred că trebuie înfiinţat un adevărat DNA al produselor alimentare, pentru că, poate e prea dur ceea ce spun eu, dar românii au ajuns consumatori second hand de maşini, de papuci şi alte obiecte de îmbrăcăminte... Cred că am ajuns să fim şi consumatori second hand ai alimentelor Europei prin diferite organizatii adevărate, care s-au specializat în a colecta deşeurile Europei şi a ni le aduce nouă. Poate că aici se reambalează... Poate e prea dur ceea ce spun eu, dar dvs. aveţi pârghia prin care să ne protejaţi, iar măsurile pe care le implementaţi acum şi care vor apărea,  atunci vor înflori şi îşi vor arăta adevăratele roate când aceia care ne îngroapă în deşeuri ale Europei vor fi stopaţi. Vă mulţumesc.

Dacian Cioloş: Pe scurt, răspunsul pe care pot să vi-l dau: aveţi dreptate, e nevoie, pentru a valorifica, a proteja produsele româneşti, pe de o parte, de un control mai eficient, ca să ne asigurăm că produsele care intră pe piaţă respectă standardele pe care trebuie să le respecte toate produsele; pe de altă parte, acolo unde-i vorba de competitivitate la preţ, în sensul că alţi producători din alte state membre din Uniunea Europeană pot să producă mai ieftin pentru că sunt mai bine organizaţi, pentru că au producţie mai intensivă; acolo, ca să fim oneşti, e mai greu să facem concurenţă... Puteţi organiza orice DNA vreţi şi pentru produse alimentare, dacă el dovedeşte că a făcut brânza aia mai ieftină, n-ai cum să-l împiedici să o vândă. Ceea ce cred eu că putem să facem şi i-am spus domnului ministru că vreau să văd până în vară că finalizăm procesul ăsta, de exemplu pe partea de lapte, etichetarea de origine a laptelui, ca să ştie consumatorul care e laptele românesc, care e laptele venit din altă parte ş.a.m.d. Deci în primul rând o etichetare mai eficientă a produselor, o diferenţiere pe piaţă a produselor şi promovare, pentru că eu sunt convins că vom găsi la consumatorii români cea mai mare susţinere atunci când vor şti că sunt produse româneşti. Dar aici, apropo şi de toate discutiile care au avut loc acum, în ultima perioadă, trebuie împreună, şi statul, şi producătorii, şi mai ales din partea producătorilor, exigenţă pe partea de control al calităţii laptelui. Pentru că acolo ne putem face cel mai rău. Şi, sigur, aici va trebui să conlucrăm şi cu presa, ca să înţelegem împreună nu că nu trebuie puse în evidenţă greşelile care se fac, dar haideţi să punem în evidenţă nu numai greşelile care se fac, ci şi lucrurile bune care se fac. Deci aş vrea să văd aceeaşi campanie care s-a făcut împotriva celor care au făcut anumite erori şi care le-au făcut şi pentru care trebuie să plătească, dar nu trebuie să plătească tot sectorul pentru asta. Şi aş vrea să văd aceeaşi campanie pentru produsele româneşti de calitate, de exemplu. Pentru că nu putem obliga, nu putem închide frontiera, să nu mai vină produse din afară, dar ne putem educa consumatorii, aşa cum am văzut în foarte multe ţări din Uniunea Europeană, unde consumatorul care e în faţa raftului alege produsul pe care îl cunoaşte. Haideţi să le facem cunoscute. Şi dvs, cunosc activitatea pe care aţi avut-o şi mă bucur să văd progresul de după ultima dată când ne-am văzut, după ce v-ati organizat în cooperativă pentru a colecta laptele împreună şi a negocia împreună preţul pentru laptele furnizat, acum văd că faceţi şi procesare. Mai mult, chiar discutam astăzi de dimineaţă, la masă cu domnul vicepremier - nu ştiam că o să fiţi aici - care-mi povestea de brânza de Ţaga şi că aţi preluat anumite reţete locale la nivelul cooperativei. Acum, pasul următor, după părerea mea, ar fi şi partea de promovare, să vă faceţi cunoscute produsele astea. Şi i-am spus domnului ministru că vreau să vedem în săptămânile următoare cum putem consolida un program, dincolo de ceea ce se oferă în PNDR, cum putem consolida un program de finanţare prin minister pentru acţiuni de promovare şi pe piaţa naţională, şi în afară, dar mai ales pe piaţa naţională, pentru ca produsele româneşti să fie cunoscute. Ăsta e DNA-ul cel mai eficient pentru a pune în valoare produsele noastre faţă de ale altora: educarea consumatorului. Şi consumatorul să ştie să aleagă produsele de calitate, pentru că aici e valoarea adăugată. Valoarea adăugată în agricultură nu se mai face în producţie, valoarea adăugată se face în comercializare mai ales şi în procesare. Deci trebuie să investeşti de două ori mai mult în producţie ca să ai un venit pe care îl poţi obţine printr-o simplă investiţie în partea de procesare. Dar, dincolo de asta, sigur, cum am spus, trebuie să ne asigurăm şi că produsele care intră pe piaţă respectă standardele care sunt puse pe hârtie şi ca să fim noi siguri că preţul care e oferit e cel real, şi nu e dumping. Mulţumesc!

*

Fermier: După opinia mea, poate că greșesc, celula de bază a satului este gospodăria țărănească. Rugămintea noastră ar fi ca în viitorul proiect de lege să introduceți şi noțiunea de gospodărie țărănească cu tot ceea ce implică acest lucru. /…/

Dacian Cioloş: Câteva elemente de răspuns şi o să continue dl ministru pe alte elemente specifice. Legat de sectorul de oierit şi de potențialul lui, e o idee interesantă, pe care putem să o studiem, să vedem dacă ceea ce împiedică punerea în valoare a sectorului de oierit e faptul că există sau nu în PNDR o linie specifică - putem să ne gândim şi la asta. Eu cred că pentru ca sectorul oierit să mențină acel potențial economic, social, cultural, e important să putem menține sistemul transhumanței, pentru că ăsta a fost cel care i-a unit pe oieri, faptul că trebuiau să se organizeze împreună pe perioada de primăvară-vară-toamnă, ca să poată să hrănească animalele împreună şi de acolo, pe urmă pornind, s-a organizat tot sistemul ăsta. Riscul mare, din punctul acesta de vedere, al valorilor sociale, culturale, pe sectorul oierit, este individualizarea fermelor, prin specializarea pe rasă de carne, rasă de lapte, care, sigur, încă o dată spun, risc din punct de vedere social şi cultural, încă o dată, pentru că din punct de vedere economic, ar putea să fie mai rentabil, mai eficient şi aici trebuie să vedem cum putem face pentru a nu împiedica menținerea sistemului de transhumanță acolo unde încă el e adaptat la forma de organizare, la forma de relief şi aşa mai departe. Legat de cadastru, sigur, putem vedea, nu știu dacă transferul ANCPI de la un minister la altul e cel care va debloca activitatea. Am avut o discuție împreună cu dl vicepremier Dîncu, cu conducerea Agenției de Cadastru şi le-am cerut să se organizeze în aşa fel încât să putem aborda cadastrarea generală la nivelul unei comune şi nu bucată cu bucată. Şi vreau să vă lansez aici - am mai făcut-o deja la Asociaţia Primarilor Comunelor Rurale din România, o fac şi aici - acolo unde există primari, şi cred că cel mai bun moment e imediat după alegerile locale, când avem din nou primari confirmați în funcție pe o perioadă de câţiva ani şi o să organizăm o întâlnire împreună cu primarii comunelor rurale după alegeri, pentru că vreau să văd care sunt primarii care se angajează să dea sprijin oficiilor județene de cadastru, să-şi facă cadastrarea generală la nivelul comunei. Şi aici, ca şi cu vânzarea terenurilor, şi au o legătură, cadastrarea cu vânzarea terenurilor - primarii pot să joace un rol determinant în a bloca procesul, pentru interese pe care nu vreau să le comentez aici, sau în a-l stimula în aşa fel încât într-o perioadă scurtă, de, eu ştiu, un an, un an jumate, doi ani maxim, să se poată face cadastrarea întregii comune, ceea ce ar putea debloca multe lucruri. Eu sunt gata, în mandatul ăsta, până la sfârşitul anului, încă o dată, după alegeri, să lucrăm direct de la nivelul ANCPI cu acei primari care se angajează să se implice într-un astfel de proiect. Deci, să nu avem impresia că totul depinde de ANCPI sau de un minister sau de altul.

Legat de gospodăria țărănească, ca şi celulă de bază, şi ferma de familie, eu aş traduce în felul următor: o fermă de familie e o gospodărie țărănească care produce pentru piaţă. Şi în trecut, eu ştiu, pentru că am crescut la ţară şi am crescut într-o gospodărie țărănească, unde bunicii vindeau o mare parte din producția de legume şi de animale pe diferite pieţe, dar era vânzarea informală, aşa cum se făcea atunci. Acum, când vorbesc de fermă de familie, mă gândesc tot la coeziunea aia familială pe care o găsim într-o gospodărie țărăneasca, dar pentru o producție care să fie orientată spre piaţă, în aşa fel încât membrii gospodăriei respective să poată să ducă un trai decent cu ceea ce produc acolo. Pentru că înainte te duceai la târg cu anumite produse şi făceai schimb, îți dădeai o parte din producţie şi îți cumpărai alte lucruri de care aveai nevoie să trăiești, într-un fel de circuit de subzistență mai larg. Ei, astăzi, ca să îţi cumperi anumite lucruri pe care nu le găsești la târg, când te duci cu produsele respective, trebuie să îţi vinzi o parte din producție, în aşa fel încât să poți să te îmbraci, să îți dotezi casa cu ce ai nevoie, să îți ții copii la şcoală şi aşa mai departe. Deci eu asta aş vrea să văd, ferme familiale care să poată să producă suficient pentru ca familia să poată să trăiască decent din asta. Acesta e conceptul meu de gospodărie ţărănească modernă. Şi când vorbim de comunitate şi vedeţi că în programul pe care l-am lansat astăzi, a propos de ferma de familie, avem o axă sau o parte care vizează comunitatea, pentru că din punctul meu de vedere, o fermă familială nu poate să se dezvolte izolat într-o comună, dacă nu e implicată într-un proiect de comunitate. Şi în felul acesta putem salva ceea ce spunea şi dl vicepremier, civilizația rurală şi sătească românească. Pe asta nu o să ne-o finanțeze nimeni, nici un fond european sau alt fond străin, civilizația asta rurală, românească, o să ne-o păstrăm noi, în măsura în care va exista în continuare o coeziune în comune sau în grupurile de comune.

Vizită în teren:  Proiect fermă mică vaci

Vizită în teren:  Proiect afacere non-agricolă

Conferința de presă susținută de premierul Dacian Cioloș, vicepremierul Vasile Dîncu și de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, la Alba Iulia 

[Check against delivery]

Dacian Cioloș: Bună ziua! Am avut astăzi de dimineaţă o întâlnire cu reprezentanţi ai autoritaţilor locale de la Primăria Alba Iulia, cu domnul primar, cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, cu domnul prefect şi am trecut în revistă mai multe subiecte de interes pentru dezvoltarea  locală din muncipiul Alba Iulia şi din judeţ şi de modul cum poate să sprijine Guvernul, în continuare, aceste proiecte aici.

Acum, la Alba Iulia, suntem într-un municipiu reşedinţă de judeţ un pic mai aparte, în sensul că, în ultimii ani, oraşul acesta s-a dezvoltat foarte mult şi, prin competenţa pe care au dezvoltat-o în a utiliza fonduri europene, de a le folosi în mod eficient, s-a ajuns la un grad de dezvoltare şi e firesc că oraşul îşi propune să meargă mai departe, să meargă în continuare şi cu proiecte europene şi cu resursele locale pe care le are. Şi am discutat şi despre aceste aspecte, despre modul în care poate oraşul să folosească, în continuare, fonduri europene şi putem găsi soluţii adaptate care să ţină cont şi de capacitatea de absorbţie pe care oraşul o are aici.

Am discutat despre câteva puncte specifice, legat de cetate, unde, dincolo de multe clădiri care au fost deja reabilitate, mai sunt câteva posibilităţi care ar putea să crească potenţialul zonei respective. Ştiu de solicitarea Primăriei de a găsi o soluţie pentru ca unitatea militară care este acolo să poate să intre într-un proiect de dezvoltare urbanistică şi am avut deja o discuţie preliminară la Ministerul Apărării, o să continuăm ca să găsim o soluţie în aşa fel încât să existe posibilitatea asta. E acolo o clădire a Ministerului Apărării care nu e folosită de mai mulţi ani şi e păcat să se degradeze şi să facă contrast cu ceea ce se întâmplă în rest, în jur.

Am discutat şi despre Biblioteca Batthyaneum, care este un bun nu doar al judeţului şi nu doar naţional, şi chiar european. E acolo o parte din istoria regiunii. Am avut o discuţie prealabilă, zilele trecute, cu domnul ministru al culturii şi ştiu că se caută soluţii pentru a clarifica situaţia juridică, în primul rând, a clădirii, şi imediat ce această situație juridică se clarifică, să putem intra şi acolo pe un program de reabilitare şi restaurare a clădirii care să permită nu doar utilizarea în condiţii adaptate pentru manuscrisele de acolo, dar, de ce nu, chiar o deschidere a ei şi o punere în circuitul public de vizitare, pentru că, după cum vă spuneam, dincolo de patrimoniul care este acolo, este şi un punct, o zonă de interes public larg. Ideea acolo este reabilitarea clădirii respective, crearea condiţiilor pentru ca patrimoniul de acolo să poată să fie pus în valoare, dar şi să fie pus în valoare spaţiul, zona respectivă, dincolo de ceea ce oferă biblioteca ca atare, să dezvoltăm şi alte proiecte legate de industria culturală şi creativă, folosind şi  fonduri europene.

Am discutat şi despre pregătirea centenarului. Sigur că Alba Iulia va juca un rol central în pregătirea evenimentelor pentru centenar. Noi pregătim, la Guvern, un proiect de lege a centenarului, care fi pus în dezbatere publică, cred, în următoarele săptămâni, domnul vicepremier Dîncu se ocupă de asta şi o să vă spuna mai multe, şi, în contextul acestei legi a centenarului, avem în vedere şi câteva lucruri care pot fi făcute în colaborare şi în parteneriat cu Primăria Alba Iulia şi cu Consiliul Judeţean Alba.

Dincolo de municipiul Alba Iulia, am discutat şi despre judeţ, despre dezvoltarea zonei de munte, dezvoltarea mediului sau despre punerea în valoare a potenţialului care există în zona montană şi identificarea unor soluţii de dezvoltare locală care să menţină pe cât posibil comunităţile în zona respectivă. Va fi şi unul din subiectele pe care le vom discuta şi astăzi după-masă, la Ciugud, pentru că una din ideile acestui program de dezvoltare a clasei de mijloc în mediul rural este tocmai acesta, de a pune împreună diferitele soluţii de dezvoltare economică şi cele legate de agricultură şi sectorul agroalimentar, dar şi de alte tipuri de activităţi cu potenţial economic în mediul rural, însă ele trebuie gândite la pachet şi în mod integrat, şi nu doar secţionat, pentru că numai aşa vor putea da rezultate.

Și am avut un schimb de păreri, de opinii, am vrut să aud puţin şi părerea celor care lucrează în autorităţile publice locale, legat de statutul funcţionarului public, de funcţionarea administraţiei, cu atât mai mult cu cât lucrăm pe acest pachet de reformă a administraţiei, care va include şi partea de administraţie locală, şi am avut o discuţie care, cel puţin pentru mine, a fost utilă. Cam acestea sunt subiectele. Domnule vicepremier, dacă mai vreţi să dezvoltaţi anumite subiecte.

Vasile Dîncu: Sigur, subiectele acestea au fost. M-aţi provocat să vorbim un pic despre legea centenarului. Lucrăm la un proiect de lege legat de manifestările centenarului, un proiect care se ocupă de partea de reconstrucţie a memoriei, de partea culturală, de manifestări legate de această zonă şi acesta este un proiect în care, cu siguranţă că o parte din proiectele pe care Alba Iulia le are în acest moment, vor fi parte integrantă, mă gândesc la modul în care vom reuşi să reconstruim, să renovăm o parte din clădirile din cetate care au mai rămas de făcut şi sigur că un program de manifestări pe care o să-l facem împreună cu Ministerul Culturii, împreună cu Consiliul Judeţean şi Primăria din Alba Iulia.

Proiectul nostru de centenar: avem două variante. Avem o variantă în care în aceste zile o să negociem, există un proiect în acest moment în Senat şi o să negociem, eventual, ca să meargă mai repede, să aducem noi amendamente, alături de proiectul care există, sau vom face un proiect independent, dar probabil că vom merge în colaborare aici. Despre asta, sigur, că în momentul în care o să apară o să discutăm mai mult despre acest proiect şi despre ceea ce presupune el.

În principiu, aşa cum a existat şi un proiect mai vechi, dar care nu s-a pus, din 2014, deloc în practică. Conţine un comitet naţional. Se va face sub patronajul Preşedinţiei României şi cu un comisar care va lucra în cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu rol de secretar de stat, cel puţin pentru prima fază a pregătirilor şi care va lucra în legătură cu Preşedinţia şi Departamentul de Cultură din această zonă.

În rest, aici am discutat foarte mult şi despre funcţia publică. Experienţa administraţiei, stabilitatea administraţiei din judeţul Alba, profesionalismul celor care lucrează în administraţie, ne-au dus la un schimb de opinii important. Noi acum lucram la strategia legată de funcţia publică şi o parte din lucrurile, din ipotezele pe care le testăm ne-au fost confirmate sau infirmate în discuţiile de aici şi este pentru noi un foarte bun exerciţiu, nu numai de democraţie, dar un exerciţiu important de creativitate, chiar şi în domeniul administraţiei, pentru că cel mai bine cunosc problemele din administraţie cei care lucrează efectiv în administraţie. Administraţia locală la noi, în viziunea mea, dar şi mi-a fost confirmată de domnul primar şi domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, este subreglementată, ca să spun aşa, în legile administraţiei, încât, în această strategie nouă pe care o să o facem şi în Codul Administrativ vom da un profil specific, şi din punct de vedere legislativ, administraţiei locale. Şi încercăm ca administraţia locală să câştige prin aceasta şi să i se facă dreptate atât în ceea ce priveşte modul în care sunt selectaţi funcţionarii publici în administraţia locală, gradul de autonomie de care administraţia locală are nevoie în acest moment. În noul nostru proiect privind strategia pentru administraţie publică vom defini mult mai precis funcţia prefectului, pentru ca funcţia prefecturală să nu blocheze puterea locală şi autonomia locală, care este normală şi este prinsă în Constituţie. Aceste întâlniri pe care le avem cu administraţia locală cred că sunt foarte importante pentru noi. Înţelegem mult mai bine cum funcţionează în realitate administraţia locală şi, mai ales cum colaborează, ce raporturi există între administraţia centrală şi administraţia locală. Noi, stând mai mult la Bucureşti prin natura funcţiei, poate suntem mult mai centralişti, să spunem, devenim mult mai centralişti lucrând în administraţia centrală. A fost un foarte bun brainstorming în ceea ce priveşte şi forma pe care trebuie să o facem în legătură cu administraţia locală şi administraţia centrală.

Dacian Cioloş: Dacă aveţi întrebări...

Reporter: /.../...

Dacian Cioloş: Haideţi, să ne concentrăm pe subiectele discutate astăzi. Legat de agricultură, după amiază! Ştiu, dar aem după amiază o conferinţă strict pe agricultură.

Reporter: /.../ Dumneavoastră aţi fost ministrul Agriculturii şi comisar european. Voiam să vă întreb cum vedeţi /.../ a confirmat că brânza românească, pentru care italienii au dat o alertă fără date concrete, trebuie scoasă de pe piaţa euroepană. Ce le spuneţi producătorilor autohtoni de lapte, că acum nu mai e vorba doar de brânza Brădet, ci de toată producţia românească.

Dacian Cioloş: Nu e vorba de toată producţia! Am cerut, încă de vineri, clarificarea situaţiei cu Comisia Europeană vizavi de alerta care a fost făcută de italieni şi am înţeles că problema acolo a fost, că a fost o alertă greşit dată de autorităţile italiene care, o dată că au vorbit de laptele de oaie şi nu de laptele de vacă şi, mai mult, înţeleg, domnul ministru poate să-mi confirme, pentru că pe dânsul l-am rugat să clarifice situaţia şi cu Comisia Euroepană, în sistemul acesta de alertă, statele membre, autorităţile statelor membre introduc elementele de alertă, ele doar sunt centralizate la Comisie, care apoi sunt trimise către toate statele membre din Piaţa Comună, şi înţeleg că alerta a vizat exact produsele de la Brădet şi nu altele. Comunicarea care a venit de la Comisie a fost prea generală şi am cerut clarificarea lucrurilor acestora. Deci, din punctul meu de vedere, lucrurile sunt clare. Alerta a vizat greşit, iniţial, produsele din lapte de oaie şi înţeleg că a fost corectată apoi cu lapte de vacă, şi nu la nivel naţional pentru toate produsele româneşti, ci pentru produsele care într-adevăr au fost identificate. Asta e poziţia mea şi dacă se întâmplă să fie lucrurile altfel, eu am şi transmis, prin reprezentanţa noastră la Bruxelles, către Comisia Europeană, că dacă aceste lucruri nu sunt clarificate, eu voi lua o poziţie foarte clară, pentru că nu pot să accept astfel de erori care au impact asupra economiei agroalimentare româneşti şi ştiu foarte bine despre ce vorbesc, pentru că cunosc foarte bine modul cum funcţionează acest sistem.

Reporter: /.../ în ideea pe care aţi exprimat-o dumneavoastră cu dezvoltarea clasei de mijloc în mediul rural, vă informăm, cu această ocazie, că la nivelul judeţului Alba asociaţiile crescătorilor de animale se întâlnesc periodic, chiar şi cu parlamentarii, cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean. Au probleme foarte mari. Am participat acum două-trei zile la o asemenea întâlnire unde dumnealor reclamă plata subvenţiilor, din octombrie, abia acum în mai - iunie, după cum m-a anunţat chiar domnul ministru, public.  Pe de altă parte...

Dacian Cioloş: Nu din octombrie în mai-iunie, nu. Subvenţiile nu se plătesc în octombrie. Interesaţi-vă înainte de a aborda un subiect, ca să-l cunoaşteţi, că discut în cunoştinţa de cauză.

Reporter: /.../ întârziere, domnule ministru. Pe de altă parte, ni s-a promis la nivel guvernamental, nu eraţi dumneavoastră, că pentru perioada de întârziere pentru plata păşunatului nu ni se vor percepe penalităţi. Acum, ei sunt avertizaţi să plătească penalităţi. Reporter: Pe de altă parte, ei trebuie să primească subvenţiile. Cum se poate rezolva problema în viziunea dumneavoastră astfel încât plata pentru păşunat să fie în momentul în care primesc subvenţiile, fără aplicarea penalităţilor.

Dacian Cioloş: Domnule ministru.

Achim Irimescu: Da, este vorba de faptul că, pe de o parte, subvenţiile încep la 1 decembrie şi se efectuează până la 30 iunie anul viitor, deci până la 30 iunie în acest an pentru anul 2015, fără penalizări. Se pot face până la sfârşitul anului viitor cu penalizări de 1% pe lună. Deci, vestea bună este că România va avea cea mai mare subvenţie pe cap de bovină din Uniunea Europeană. Iniţial, se spunea 250 de euro, după ultimele calcule depăşim 300 de euro pe cap de animal. Deci, sunt veşti bune, zic eu. Sigur, este o întârziere. Ştiţi bine că au fost probleme cu diverse elemente, dacă  discutăm de la Ordinul 619 în continuare, dar am reuşit să recuperăm o bună parte, să spunem, în timp. Plăţile normale încep pe 8 aprilie, aşa cum am anunţat, pe cap de animal, către sfârşitul lunii mai şi vor fi efectuate la timp. Referitor la păşuni, am avut discuţii şi cu - domnul prefect a ridicat problema - cu cooperativele şi asociaţiile. Mâine facem o nouă discuţie pentru că, într-adevăr, conform legislaţiei europene, asociaţia care depune în numele membrilor nu este fermier activ. Dar căutăm o interpretare legală care să ne permită să plătim, şi anul acesta, cooperativele şi asociaţiile, tocmai în ideea că formele de asociere sunt extrem de importante şi noi le promovăm, le încurajăm, şi până la anul viitor să găsim şi o bază legală corectă astfel încât să permitem asociaţiilor să se transforme în cooperative.

Reporter: Ei reclamă pe această problemă, mă scuzaţi, că e timpul foarte scurt pentru transformare şi costurile foarte mari.

Achim Irimescu: Tocmai asta spun, că anul acesta vom merge ca şi anul trecut. Mâine am o întâlnire mare la Ministerul Agriculturii cu reprezentanţii din sistem, să găsim baza legală pentru a continua la fel ca anul trecut. Eu am toate speranţele că aşa se va întâmpla. Nu vor fi probleme.

Reporter: Se cunoaşte că în Ungaria se primesc subvenţii din partea Uniunii Europene, per total cu ce dă şi Guvernul maghiar, însumat pe cap de oaie 31 şi ceva de euro.

Dacian Cioloş: Întrebaţi-l pe domnul ministru, că dânsul ştie mai bine cifrele ca mine. Eu pot să vă spun, eu nu mă eschivez, dar îl aveţi pe domnul ministru aici.

Reporter: Dumneavoastră eraţi la Bruxelles şi ştiaţi de /.../

Dacian Cioloş: Mă lăsaţi să vă răspund, că aţi spus 30 de secunde? Da, sunt diferenţe între mai multe state membre, pentru că de la Bruxelles, de la Comisia Europeană se definesc mase, o anumită masă de subvenţii care, pe urmă, este repartizată de către fiecare stat membru, în funcţie de priorităţile pe care le are. Un stat membru poate să ţintească anumite priorităţi în anumite sectoare agricole, alt stat membru, în alt sector. Deci, România şi-a împărţit subvenţiile pe animal într-un anumit fel, vă spunea domnul ministru legat de subvenţia pe bovină, alt stat membru poate s-o facă în alt fel. În România, din câte ştiu, în ultima perioadă, efectivele de ovine au crescut foarte mult. România e unul dintre primele trei sau patru state membre la nivelul efectivelor de ovine şi a producţiei în acest domeniu. Mă lăsaţi să vă răspund? Nu trebuie să-i descurajăm, trebuie să-i ncurajăm acolo unde trebuie valorificat potenţialul şi cred că, în România, în perioada următoare, trebuie valorificată producţia pe care o avem şi crescută valoarea adăugată pe care o avem. Nu-i suficient să creştem doar efectivele, ci să creştem şi preţul pe care îl obţinem pe carne, pe lapte ş.a.m.d. Dar încă o dată, acestea sunt decizii care au fost luate de Guvernul României anul trecut, când s-a făcut împărţirea acestei mase de subvenţii între diferitele sectoare. Dacă noi acum venim... să presupunem că am vrea să schimbăm lucrurile, ar însemna să mai întârziem încă vrei trei, patru luni de zile plata subvenţiilor ca să regândim ceea ce Guvernul, anul trecut sau în 2014, 2015, a decis în privinţa prioritizării pe anumite sectoare. De asta nu putem compara totdeauna subvenţia într-un stat membru sau altul, pentru că asta a şi vrut reforma pe care am condus-o, să dăm o marjă de manevră mai mare fiecărui stat membru, pentru ca România să poată să-şi ţintească ceea ce vrea şi ceea ce trebuie să subvenţioneze. Şi atunci nu putem să fim la acelaşi nivel şi la vacă, şi la oaie, şi la grâu, şi la legume, cu nivelul cel mai înalt din toate statele membre, pentru că trebuie să ne decidem, banii pe care îi avem, spre ce sector îi îndreptăm.

Reporter: Domnule prim-ministru, în legătură cu scandalul cu Brădet, dumneavoastră...

Dacian Cioloş: Haideţi să discutăm despre subiectele locale, vă rog.

Reporter: /.../

Dacian Cioloş: Pentru acest subiect există... am cerut ca domnul ministru al sănătăţii, împreună cu Autoritatea Sanitar-Veterinară să facă conferinţă de presă şi să vă vorbească experţii, specialiştii despre asta.

/.../

Dacian Cioloş: Bun, ok, dacă vreţi să vedeţi poziţia domnului ministru... Aici există autorităţi... Eu şi domnului ministru i-am sugerat să lase să comunice autorităţile care au responsabilitate în acest domeniu. Dacă ne apucăm să dăm declaraţii toţi şi să ne dăm cu părerea de lucruri care ţin de o anumită expertiză, iese cacofonie. Deci, de asta e important să comunice cei care au responsabilitate şi pe baza datelor sau elementelor pe care le au precise, să nu mai facem doar speculaţii.

Reporter: Domnule prim-ministru, aş fi pus o altă întrebare asemănătoare cu cea a colegului meu, referitor la transformarea asociaţiilor agricole în cooperative. Dacă permiteţi, pe traseu să...

Dacian Cioloş: Sigur, o să discutăm şi după-masă.

Reporter: Astăzi, medicii au intrat, pentru o perioadă determinată în grevă japoneză. Vor salarii mai mari şi vor să fie plătite gărzile, atunci când ei stau în gardă, să aibă plătite ore suplimentare. Există, la modul real, fonduri în bugetul de stat ca aceste majorări să fie făcute în perioada următoare sau nu?

Dacian Cioloş: Cunoaşteţi bine bugetul care a fost aprobat de Parlament, la sfârşitul anului trecut. Şi am spus că în acel buget trebuie să lucrăm. Deci ăsta e bugetul. Nu avem de unde să luăm mai mult decât, la rectificare, dacă luăm dintr-un alt domeniu ca să punem în alt domeniu. Dar marja pe care o avem bugetară ştiţi că este foarte restrânsă, pentru că, pe de-o parte, s-au aplicat măsurile de relaxare fiscală şi, în acelaşi timp, au crescut şi salariile şi în anumite domenii, inclusiv sănătate şi educaţie, atât cât s-a putut anul trecut, dar şi în administraţia publică şi, deci, Guvernul trebuie să lucreze pe un buget care este aprobat de Parlament. De asta am şi spus, pentru orice altă măsură care vizează impact bugetar sau orice altă decizie, inclusiv din Parlament, care vizează impact bugetar, a spus-o şi Curtea Constituţională,  trebuie să se prevadă sursa de finanţare pentru că, altfel, nu avem de unde. Deci, nici nu putem să ne permitem să dezechilibrăm situaţia bugetară şi să dăm acest semnal negativ în exterior care să afecteze şi situaţia economică a României, pentru că percepţia privind echilibrul bugetar are un impact foarte mare şi asupra investiţiilor care se fac în ţară. Sigur, este un subiect care trebuie discutat, pentru că ştiu situaţia dificilă din domeniul sănătăţii şi ştiu că domnul ministru caută soluţii şi în cursul acestui an, în funcţie de cum vor evolua cheltuielile, caută soluţii care să aibă în vedere şi sectorul sanitar, dar cred că este prea devreme să putem discuta despre asta. Oricum, aici, domnul ministru o să îşi exprime punctul de vedere, după analiza pe care o facem.

Reporter: Domnule ministru, ce adaptări trebuie aduse legea dării în plată pentru ca ea să fie cu adevărat funcţională ?

Dacian Cioloş: Guvernul a  trimis un punct de vedere Parlamentului. Mie mi se pare, în primul rând, că această lege trebuie nu doar declarativ, ci şi faptic să vizeze, într-adevăr, cazurile sociale. Deci acele situaţii în care creditori au luat un credit de la bancă ca să îşi cumpere o casă, un apartament în care locuiesc şi, atunci când au probleme de rambursare, să nu fie în situaţia de a scoate familia în stradă. Nu cred că aceasta lege, sub acoperirea declarativă a cazurilor sociale, să rezolve problemele speculatorilor imobiliari, care au luat credite de milioane sau zeci de milioane de euro să cumpere imobiliare sau să investească în imobiliare şi acum văd că nu le mai funcţioneaza piaţă şi să rezolve, să arunce în aer sistemul bancar ca să-şi rezolve problemele. Când vorbesc de aruncare în aer a sistemului bancar nu mă refer la a salva cu orice preţ băncile, pentru că premierului i-s dragi băncile şi nu li-s dragi cetăţenii. Dar dacă noi destabilizăm sistemul bancar, tot asupra celor care iau credite de la bănci sau care îşi ţin banii la bănci se vor răsfrânge negativ aceste efecte. La asta trebuie să ne gândim când luăm o decizie: care e şi impactul pozitiv pe termen scurt, dar şi pe termen lung. Şi aici, eu am avut o discuţie cu băncile foarte deschisă şi foarte clară. Băncile au făcut anumite greşeli în trecut şi acum, într-un anumit fel, plătesc preţul acestor greşeli şi acestei imobilităţi sau rigidităţi în modul de a aborda anumite situaţii, însă, pe de altă parte, e important pentru economia României şi pentru clienţii băncilor să avem stabilitate în sistemul bancar. Şi o lege ca şi aceasta poate să arunce sistemul bancar, dacă nu e gândită bine. Dar încă o dată, eu susţin şi am spus de la început că susţin legea dării în plată, dar ea trebuie să vizeze, într-adevăr, cazurile sociale şi asta presupune că e nevoie să fie ţintită spre aceste cazuri. Și am făcut câteva propuneri în acest sens în punctul de vedere pe care l-am trimis, dar sigur că decizia e a Parlamentului. Parlamentul va avea decizia finală, însă trebuie să ne asumăm fiecare deciziile pe care le luăm.

Reporter: Vorbeați de proiect al centenarului, ce anume se doreşte prin acest proiect?

Dacian Cioloş: Vasile, vrei să răspunzi?

Vasile Dîncu: O lege a centenarului trebuie să stabilească mecanismele instituţionale prin care se promovează proiectele, mecanismele instituţionale prin care se alocă fondurile pentru dimensiunea, să spunem, comemorativă, dimensiunea de sărbătoare legată de 100 de ani. Pe de altă parte, încercăm, prin aceasta, să construim un mecanism care să coordoneze la nivel naţional aceste lucruri, fie că este vorba de stabilirea unor zile importante de sărbătoare, stabilirea unor locuri. Proiectul de lege stabileşte şi un fel de locuri ale memoriei centenarului în care anumite localităţi pot să dezvolte, li se creează şi cadrul legal ca să poată dezvolta proiecte de investiţii în domeniul acesta, de a construi monumente. Prin această lege a centenarului se creează şi două distincţii care sunt legate de centenar, două distincţii care se vor oferi celor care lucrează în aceste domenii ale istoriei, ale memoriei, ale culturii, unor personalităţi politice. Pe de altă parte, vor fi câteva anexe care sunt... vor fi hotărâri de guvern la această lege şi care vor stabili tipurile de manifestări. Se vor aproba, pornind de la un comitet naţional, care va fi condus de comisarul pentru centenar. Acest Comitet naţional va avea nişte subcomisii pe istorie, cultură, monumente şi alte subcomisii, care vor stabili, pe baza unor jurii independente, vor selecta la nivel naţional proiectele care sunt recunoscute oficial. Sigur că există o libertate destul de mare pentru  autorităţi, pentru instituţii de cultură, ONG-uri şi toată lumea să meargă cu imaginaţie, să construiască pentru acea perioadă evenimente, proiecte, dar va fi o parte care va fi instituţionalizată şi care va conţine atât manifestări de la nivel local, cât şi manifestările centrale  cele mai importante pentru a da coerenţă unui asemenea moment. Vom avea şi o altă parte, o parte pe care o gândim şi care va fi o parte care înseamnă proiectarea României în viitor. Nu vrem să fie doar o sărbătoare comemorativă legată de o memorie a celor 100 de ani, vrem să vedem la 100 de ani cum gândim România în viitor. Şi aici, există mai multe programe ale Guvernului care vor fi puse într-un asemenea proiect, inclusiv legat de infrastructură, de construcţia unor instituţii sau reconstrucţia unor instituţii tradiţionale. Deci încercăm să-i dăm mai multă coerenţă şi o mai mare posibilitate de a ne exprima cu ocazia celor 100 de ani de istorie, de stat naţional unitar.

Reporter: Termenul de elaborare a legii ?

Vasile Dîncu: Vom avea două proiecte de lege în acest sens, unul care va fi acum, la finalul lui martie, probabil în aprilie, după perioada de transparență. Va apărea şi unul, probabil este în luna iunie, cam în mai sau iunie, va fi al doilea proiect care vizează proiecte mari, proiecte de infrastructură.

Reporter: Şi manifestările vor fi centrate pe Alba Iulia, să înţelegem? - că până acum Alba Iulia a fost uitată, din păcate, când era vorba de 1 Decembrie.

Vasile Dîncu: Deci, nu era uitată în campania electorală. Dacă vă aduceți aminte, în campanie venea toată lumea şi, după aceea, nu mai venea nimeni la Alba Iulia. Eu ştiu că am fost de multe ori şi când era lume, şi când nu era lume. Sper că, în acest moment, vom avea o foarte importantă reprezentare pentru Alba Iulia, având în vedere că aici este centrul, inima Unirii şi făuririi statului naţional. Evident că o parte va fi şi în capitala României, o parte din manifestări vor fi legate şi de Capitală, dar se vor viza, în primul rând, construirea unor locuri ale memoriei. Sunt nişte proiecte de la educație interesante, pe care le-am discuta cu ministrul şi cu organizații neguvernamentale din domeniul educației. De exemplu, un proiect care  vizează ca, în timp de trei sau patru ani, toți elevii din România să poată să ajungă să vadă Alba Iulia, să vadă locul acesta. Este o chestiune de memorie importantă. Alte țări au făcut-o atunci când au avut asemenea evenimente şi cred că vom reuși să dăm orașului Alba Iulia exact ceea ce merită ca simbolism, dar nu numai ca simbolism.

Reporter: Şi ca titulatură, se poate anunța?

Vasile Dîncu: Cred că nu vom ajunge la asemenea lucruri deocamdată. Există unele propuneri, dar ştiţi că au mai fost asemenea etichete puse la un moment dat, dar care, pâna la urmă, s-au dovedit neviabile. După 1989, au fost asemenea titulaturi. Cred că nu are nevoie de titulatură în plus Alba Iulia pentru români. Toată lumea ştie că este capitala unirii şi capitala statului naţional unitar.

Reporter: Am cunoscut şi /.../

Dacian Cioloş: Încă o întrebare acolo, dar legată de /.../

Reporter: /.../ în această zonă, cu potenţial turistic atât de mare. Și, legat şi de aceasta, ce se mai întâmplă cu fraţii Nicula, dacă vor...

Dacian Cioloş: Trebuie încurajaţi investitorii peste tot şi aici trebuie găsită o modalitate de conlucrare între autorităţile locale, care pot să pună la dispoziţie un anumit tip de infrastructură specifică pentru investitori, împreună cu autorităţile centrale care, prin politicile fiscale, prin politicile de investiţii, pot să stimuleze aceste investiţii. Tocmai pentru un echilibru al repartizării acestor investiţii în ţară, suntem în curs de creare şi de consolidare, apoi, a Agenției Naționale pentru Investiţii şi pentru Schimburi Comerciale, care se va dezvolta în cadrul Ministerului Economiei. Și avem în vedere şi o inventariere a locurilor în care se poate investi, a condițiilor care pot fi oferite investitorilor, pentru a putea dirija investitorii într-un mod cât mai echilibrat la nivelul întregii ţări, deoarece interesul pentru investiţii în România este în creştere, în momentul de faţă, şi cred că aici este nevoie să avem o politică coerentă la nivel naţional, coroborată cu, sigur, interesul local de a atrage investitori. Cred că, această zonă şi județul Alba, în general, din acest punct de vedere, până acum cel puţin, a fost un județ privilegiat, pentru că există investiţii şi în Alba Iulia, şi în oraşele din jur. Este important, cred, să stimulăm şi mediul rural acum, pentru o dezvoltare teritorială echilibrată.

Reporter: La sosirea în oraş /.../

Dacian Cioloş: Încă o întrebare şi plecăm, pentru că am depăşit deja /.../

Reporter: /../ un protest împotriva /.../. Ce ne puteţi spune?

Dacian Cioloş: Nu ştiu, nu l-am citit încă. Ştiu vag subiectul. O să discut cu doamna ministru al mediului să văd exact despre ce este vorba. Nu va pot spune mai mult.

Reporter: Doamna ministru al mediului, o veţi invita aici, la Alba Iulia, deoarece...

Dacian Cioloş: Dar nu am nevoie să o invit eu. Au invitat-o deja autorităţile locale şi o să îi sugerez să vină. Sigur. Mulţumesc.

Reporter:  /.../ o să faceţi ceva să protejaţi şi manuscrisele?

Dacian Cioloş: Ba da, v-am spus deja. Am detaliat subiectul legat de bibliotecă.

***

Declaraţiile premierului Dacian Cioloş, la finalul vizitei în judeţul Alba

[Check against delivery]

Dacian Cioloş: Am vrut să facem mai mult decât lansarea unui program sau a unui pachet de măsuri şi să facem şi în dezbatere cu potențialii beneficiari. Mi s-a părut foarte utilă această ieșire din Bucureşti pentru o astfel de lansare, pentru că am putut să o facem într-un cadru care arată că astfel de programe pot să fie aplicate şi că ele dau rezultate. Sigur, a fost aici o întrebare legată de ocuparea forței de muncă la sate şi dincolo de agricultură. Pachetul acesta pe care l-am propus o să vedeţi că el nu vizează strict doar partea de agricultură şi partea de sector alimentar, ci şi partea de servicii sau de mici afaceri în mediul rural. Şi există în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală finanțări adaptate, care vizează măsuri care nu necesită cofinanțare din partea beneficiarilor, care pot să permită aducerea în mediul rural şi a celor care au plecat; inclusiv cei care au plecat în străinătate, cu ce îi momim, cu ce îi atragem? În primul rând, cu finanţări, cum e prima aceea de 15.000 de euro pentru agricultură sau de câteva zeci de mii de euro pentru activitate non-agricolă, care permite unui om care ştie, are o idee precisă de ce vrea să facă, să poată să o facă, cu fondul de creditare, căruia să îi dăm drumul în a doua jumătate a anului şi care permite să finanțeze şi să asigure cofinanțarea, dar şi microcredite, acolo unde e nevoie, cu un sistem de consultanță pe care vrem să îl punem la punct inclusiv pe sistem informatic şi pe platformă informatică, Internet, pentru cei care sunt acum plecați în afară şi care vor să știe cum pot să îşi deschidă o afacere dacă se întorc în țară şi prin politici fiscale care să se adauge la aceste programe de finanțare, politici fiscale care să fie favorabile pentru cei care vor să investească. Şi aş mai adăuga şi programul de formare pe care vrem să îl adaptăm, la fel, la astfel de investiții de dimensiuni medii sau mici.

Reporter: Dar ce impresie v-au lăsat fermele realizate cu fonduri europene, aici, în judeţul Alba, la Şeuşa, Limba, Ciugud?

Dacian Cioloş: Au fost oameni care au avut curaj, în momentul în care s-au lansat în astfel de proiecte, dar mă bucură să văd că există o coerență în gândirea dezvoltării afacerii respective şi cred că inclusiv în astfel de comunități, pasul următor este să fie puse împreună astfel de inițiative, care acum sunt individualizate la nivelul producției agricole.

Reporter: /.../ pentru că sunt foarte mulţi fermieri care se plâng de subvenţii întârziate, sunt foarte mulţi fermieri care se plâng de, nu ştiu, tot felul de măsuri care /.../

Dacian Cioloş: Subvențiile nu au legătură cu ce am aplicat noi aici. Sigur că şi la subvenții trebuie să ținem cont de faptul că e primul an când se aplică noile reguli pentru subvenții şi pot să vă asigur din experiență că astfel de întârzieri există nu numai în România; peste tot acolo unde s-au pus la punct noi sisteme informatice. În România există acum o întârziere la plata la hectar şi pentru că Guvernul a decis anul trecut în toamnă să dezvolte un modul specific pentru a plăti avansuri, pentru că, ştiţi, sunt câteva sute de mii de fermieri care au primit avansuri în toamnă şi avansurile respective au mobilizat energia din agențiile de plăţi, care acum se traduc în întârzieri pentru plata subvenţiilor normale. Dar vom intra în ritm normal începând cu acest an. Ce îmbunătățiri trebuie aduse? Mi se pare, în primul rând, important ca acest pachet să fie asimilat şi utilizat de colectivitățile locale. Un astfel de pachet nu are nici o șansă, dacă el nu e utilizat de cei care pot să îl implementeze. Şi aici nu e vorba doar de agențiile de plăți ci, cum v-am spus, e vorba de primării, de colectivitățile locale, care pot să ia şi să combine diferite măsuri din acest pachet, pentru a răspunde unor probleme locale specifice. Un alt element care e esenţial şi pe care îl vizăm şi noi în acest pachet este dezvoltarea unei, hai să îi spunem, consultanță specifică adaptată comunităților locale. Dincolo de expertiza consultanților de la oraș, să zic aşa, care vin şi montează un proiect şi după ce l-au montat şi l-au implementat, se duc şi montează un alt proiect, e nevoie de facilitatori la nivelul comunelor sau grupurilor de comune, care să ajute micii fermieri să îi însoțească în a gândi economic dezvoltarea fermelor lor pe o perioadă mai lungă. Şi aici, sigur, şi o birocrație mai simplă, dar birocrația la nivelul agențiilor de plăți am putea-o simplifica dacă ar exista aceşti facilitatori care să facă o parte din treaba pe care o fac agențiile acum, la nivel local.

Reporter: A fost benefică întâlnirea cu reprezentanții administrației locale şi județene?

Dacian Cioloş: Sigur că a fost benefică, a fost o altă discuție dimineaţă, la Alba Iulia, cu Prefectura, Primăria şi Consiliul Judeţean, unde am discutat problemele comunităţii în general, dar astăzi am vrut să avem această întâlnire dedicată pentru partea de agricultură şi de mediu rural. Mulţumesc!

Primăria Alba Iulia, discuții cu autoritățile locale